Crypto-alocația e noua modă la românii bogați. Părinții strâng monede virtuale pentru zestrea copiilor

Postat la: 17.02.2021 |

Popularitatea criptomonedelor a pătruns în ultimele săptămâni în tot mai multe paliere ale societății românești. Ceea ce în trecut părea a fi o lume dedicată specialiștilor în finanțe sau informatică, astăzi a devenit o piață liberă la care tot mai mulți români vor să participe.

Unii vor să se îmbogățească rapid, alții să investească pe termen lung în ceea ce ei cred că reprezintă viitorul. Toți au un crez comun: monedele virtuale sunt profitabile. Pentru unii români, viitorul înseamnă următoarea generație așa că s-au apucat, de pe acum, să investească în el. Europa Liberă a discutat cu trei părinți din diferite colțuri ale țării care cumpără de câte ori au ocazia criptomonede. Nu pentru a le folosi peste o lună sau un an, ci pentru a le strânge pe termen lung pentru copiii lor.

Micuța Anais Pascu din București se numără printre românii care în deceniul următor va moșteni de la părinți criptomonede. Fetița nu a împlinit încă un an însă mama și tata au început deja să lucreze la zestrea pe care o va primi când va fi mare sub forma unui user și a unei parole. Tată ei, Eduard Pascu, ne-a povestit că a intrat pe piața criptomonedelor de aproximativ 3-4 ani și în tot acest timp a studiat și s-a documentat despre acest fenomen. Eduard spune că vede investiția în domeniu ca pe o „ușiță spre viitor" și mărturisește că nu îi este teamă că pe viitor va pierde ceea ce pune deoparte astăzi.

„Încă de la început am pornit cu gândul că am să investesc doar ce îmi permit să pierd. Anais, fetiță noastră minunata, are aproape 1 an de zile și depinde doar de ea când va dori să moștenească criptomonedele. Suma minimă pe care o investesc lunar este de 100 de lei și ajunge până la un maxim de 500 de lei", ne-a spus Eduard Pascu, din București. Acesta spune că are un regret: că nu a intrat în piața criptomonedelor mult mai devreme.

Alexandra Mocanu locuiește în Constanța iar fetița ei, Silvia, are cinci ani. Femeia crede că „piața crypto reprezintă viitorul copiilor noștri", însă mărturisește că investiția în criptomonede nu este singura resursă pe care o alocă celei mici. „Mai multe riscuri mi-aș fi asumat dacă practicam day trading (n.r. schimb zilnic de criptomonede), dar noi am investit pe termen lung așa că riscurile, consider eu, sunt mai mici. Profitul durează mai mult până să ajungă la noi, dar este mai sigur. Fetița noastră are 5 ani și îmi doresc ca la vârsta de 18 ani să îi pot face cadou ceea ce am economisit dar și investit pentru ea", ne-a spus mama.

Fetița noastră are 5 ani și îmi doresc ca la vârsta de 18 ani să îi pot face cadou ceea ce am economisit dar și investit pentru ea. Constănțeanca ne-a mai relatat că nu are o sumă prestabilită pe care să o învestească lunar în portofelul digital al copilului. Pune doar atât cât îi prisosește familiei. „Să nu uităm că, deși piața crypto promite mult, este încă instabilă momentan și e bine să ai și o opțiune de back-up. Majoritatea dorește un profit substanțial și rapid în urma investiției, deși ar trebui să se orienteze și către varianta unui profit lent, substanțial dar și sigur. Suntem destul de tineri pentru a face banii visați dacă suntem temperați și lucizi în investiții", a încheiat Alexandra.

Răzvan Pascu este un alt părinte care își vede copiii plătindu-și vacanțele în criptomonede. Consultantul turistic spune că folosește acest tip de investiție încă de pe vremea când monedele virtuale nu prea erau văzute cu ochi buni în România. „Cred că sistemul de crypto și blockchain va schimba viitorul, așa cum email-ul și internetul au schimbat prezentul nostru. Dacă îți dorești să fii printre early adopters, acum trebuie să intri în barcă", spune Răzvan Pascu.

Întrebat despre riscuri, acesta a dat același răspuns ca Eduard Pascu și Alexandra Mocanu: nu investi decât atât cât îți permiți să pierzi. „E greu să cumperi mereu la cel mai mic preț și să vinzi la cel mai mare preț, nici roboții încă nu pot face asta, iar oamenii cu atât mai mult. Copiii mei au 3 și 5 ani acum și cred că atunci când vor fi majori criptomonedele vor fi ceva uzual, iar unele Guverne vor avea propriile lor monede digitale", ne-a spus Răzvan Pascu.

În domeniul criptomonedelor, persoanele care le păstrează mai multă vreme de numesc „hodleri". Termenul vine de la „HODL", un paronim al cuvântului „hold" (păstrează) din limba engleză. Marius Morra, co-fondatorul LDV Crypto Exchange, care tranzacționează criptomonede, spune că, în ultima perioadă, „HODL" a fost rețeta câștigătoare pentru cei care au intrat în piața crypto. Explicația e legată de creșterile foarte mari pe care unele monede virtuale le-au avut în ultima perioadă.

Directiva 2018/843 a UE, adoptată în cursul anului 2018, definește „monedele virtuale" drept reprezentare digitală a valorii ce nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau autoritate publică, care nu este în mod obligatoriu legată de o monedă legală și care nu deține statutul legal de monedă, dar care poate fi acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și care poate fi transferată, stocată și tranzacționată prin mijloace electronice".