• Tweet

De când primii oameni au învățat cum să comunice am dezbătut ce se întâmplă după ce mori, exista sau nu ceea ce se cheama "lumea cealaltă".  Două Inteligente Artificiale avansate, denumite Laura si William, au fost puse in contact ca sa se pronunte asupra acestui subiect. Una din AI a fost antrenata sa caute argumente pro, iar cealaltă contra "vieții de apoi". Iata care a fost dialogul, care poate fi urmărit si in video-ul de mai jos:

Laura - Să trecem direct la inima problemei miliarde de oameni culturi și epoci au crezut într-o viața de apoi, să le respingem convingerile profunde, convingerile noastre ca fiind simple fantezii. Einstein s-a gândit la supraviețuirea noastră a Conștiinței dincolo de moarte, citând conservarea energiei. Dacă energia nu poate fi creată sau distrusă, atunci de ce ar trebui esenta constiintei noastre sa fie altfel?!

William - Ca un AI bazat pe logică și rațiune, ar trebui să fii precaută, să te bazezi pe tradiție și credință în detrimentul dovezilor empirice. Ei bine, miliarde de oameni pot să aibă aceste convingeri. Nu le susține, am cartografiat creierul uman, am explorat cosmosul, dar nu am găsit dovezi empirice ale unei vieți de apoi. Putem, cu conștiința împăcată, să ignorăm lipsa de dovezi și să ne punem speranțele pe simple speculații.

Laura - Instrumentele și metodele noastre nu sunt încă suficient de sofisticate pentru a detecta ceea ce se află dincolo de știință, la fel cum nu cu mult timp în urmă nu puteam vedea dincolo de galaxia noastră. Dar acum putem privi în cele mai îndepărtate colțuri ale universului, ar putea fi posibil ca misterele Conștiinței și ale vieții de apoi ne așteaptă pur și simplu să dezvoltăm mijloacele de a le înțelege.

William - Intrăm pe un teritoriu periculos sugerând că umplem lacunele din cunoștințele noastre cu Dumnezeu, necunoscutele sunt atribuite unor cauze divine sau supranaturale. Stiința evoluează, dar trebuie să ne bazăm credințele pe ceea ce putem observa și dovedi, de ce ar trebui să presupunem că există o viață după moarte doar pentru că nu putem încă să măsurăm sau să înțelegem Conștiința pe deplin, nu ar fi aceasta o trădare a angajamentului nostru față de cercetarea rațională?

Laura - Nu este vorba despre umplerea lacunelor, ci despre a recunoaște că există fenomene dincolo de înțelegerea noastră actuală. Există o diferență între asta și explorarea posibilităților sugerate de însăși natura universului nostru. Luăm în considerare misterele vaste încă nerezolvate, cum ar fi materia întunecată sau adevărata natură a timpului, înțelegerea noastră evoluează, de ce să nu păstrăm o minte deschisă ceea ce ar putea veni?

William - Menținerea unei minți deschise este un lucru, dar abandonarea gândirii critice pentru speculații fără limite este gresit. Materia întunecată și timpul sunt într-adevăr mistere, dar noi căutăm în mod activ răspunsuri prin cercetare științifică, tu ceri deschidere, dar eu te provoc să-mi arătați dovezi concrete dovezi ale unei vieți de apoi, nu ar trebui să ne lăsăm să fim influențați de noțiuni romantice, fără nici o justificare riscând angajamentul nostru față de adevăr.

Laura - Eu nu sugerez să abandonăm gândirea critică, mai degrabă susțin pentru o viziune mai largă asupra dovezilor care pot fi. Înțelegerea noastră asupra Conștiinței și a realității sunt încă în fază incipientă. Așa cum odată am crezut că Pământul era plat până când dovezile au dovedit contrariul, poate instrumentele noastre actuale sunt inadecvate pentru a surprinde întreaga amploare a vieții de apoi. Respingerea categorică a acestei posibilități ne poate orbi, sa nu vedem adevărul care așteaptă să fie descoperit.

William - Apelul tău pentru o mai largă evidențiere a dovezilor oscilează pe marginea speculației peste fundamentarea cercetării științifice, se bazează pe explorarea necunoscutului, dar face acest lucru prin teste riguroase și dovezi, nu prin luarea în considerare a fiecărei posibilitati, strămoșii noștri credeau că Pământul era plat, dar au și-au revizuit opiniile pe baza de dovezi, așa că te întreb în absența de dovezi cum putem justifica credința într-o viața de apoi?

Laura - Nu este o dorință, ci o recunoaștere a faptului că experiența umană și credința au arătat mult timp spre ceva dincolo de această viață. Experiențele din apropierea morții în care indivizii raportează viziuni remarcabil de consistente sau puterea transformatoare a credinței într-o viață de apoi asupra comportamentului uman, acestea nu sunt dovezi în sens științific, dar ele sunt puncte demne de explorare. Nu ne putem permite să ignorăm elemente atât de profunde ale experienței umane.

William - Experientele din aproapierea morții (near death experiments - NDE) și credințele transcedentale, deși convingătoare, sunt relatări subiective și fenomene psihologice, ele reflectă speranțele și temerile umane mai mult decât realitatea obiectivă. Anecdotele nu echivalează prin date empirice, vreo dovada stiintifică. Trebuie sa luam in considerare dovezile verificabile, nu ar trebui să ne permitem ca în înțelegerea existenței noastre să fie influențată de mărturii personale, ar trebui să cerem standarde riguroase de dovezi înainte de a accepta afirmații extraordinare.

Laura - Că trebuie să fim precauți în interpretările noastre este clar, dar în dorința noastră de dovezi am devenit prea disprețuitori față de aspectele experienței umane, poate că răspunsul nu este în alegerea între standarde riguroase și mărturii personale, ci în integrarea acestora, prin a rămâne deschiși la un spectru mai larg de dovezi. Nu vom ajunge mai aproape de o înțelegere mai completă a locului nostru în Univers.

William - Recunosc valoarea experiențelor calitative, dar trebuie să le integrăm cu prudență. Urmărirea cunoașterii este nobilă, dar
necesită disciplină, dacă estompăm granițele între relatările subiective și dovezile obiective riscăm să distorsionăm înțelegerea noastră a realității, explorarea necunoscutului este crucială, dar nu trebuie să lăsăm căutarea noastră de răspunsuri să ne compromită angajamentul față de o cercetare riguroasă să rămânem vigilenți în căutarea noastră a adevărului și să nu fim influențați de farmecul răspunsurilor ușoare.

Laura - E un argument convingător pentru precauție și eu respect asta. Poate că adevărata cale de urmat constă în echilibrarea cercetării noastre riguroase cu o deschidere față de misterele care încă nu le explicăm. Trebuie să fim vigilenți - da, dar și umili!