Bani din activismul ONG: In loc de "rechini imobiliari", plătiți de dezvoltatori ca să renunțe la procese!

• Tweet

Fondatorii unui ONG care militează pentru salvarea spațiului verde din ghearele rechinilor imobiliari, au primit sume consistente de la mai mulți dezvoltatori, pentru a renunța la procesele intentate pentru blocarea unui proiect imobiliar.

Ei susțin că vor folosi banii pentru activitățile civice ale asociației. „Moral sau nu, ne-am atins scopul!", a declarat președintele asociației, Adrian Preda. De cealaltă parte, dezvoltatorii ne-au declarat că au fost nevoiți să plătească banii pentru a evita pierderi cu mult mai mari generate de blocajele din instanță. Totul s-a făcut „la vedere", în fața unui notar public. Cetateanul.net prezintă documentele acestui troc dubios, prin care activiștii, în schimbul banilor, s-au angajat să lase în pace proiectul imobiliar. Unul dintre cei care au căzut la pace cu rechinii imobiliari este procuror, după cum a mărturisit chiar Adrian Preda.

Cei care au plătit „taxa pe liniște" sunt Yousef Jebrini (cetățean sirian), Gabriel Florin Olăriță, Adrian Niculae Tătaru și Minela Georgeta Tătaru, dezvoltatori care la acea dată edificau un complex de locuințe în zona cartierului ANL „Constantin Brâncuși". În 2015, activiștii Adrian Preda, Florian Turcilă, Bogdan Alexandru Georgescu, care aveau să fondeze Asociația „Salvați zona verde Domnișoara Pogany", au deschis mai multe procese pentru anularea hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti de aprobare a Planului Urbanistic Zonal Coordonator Sector 6 Bucureşti, dar și anularea mai multor autorizații de construire, emise de Primăria Sectorului 6, pe motiv că ar fi ilegale. Mai precis, terenul pe care se ridica un complex imobiliar ar fi avut destinația de spațiu verde, deci nu era construibil, susțineau cu tărie activiștii, mai mentioneaza sursa citata.

Ca să-i sensibilizeze și mai mult pe dezvoltatori, Adrian Preda a notat litigiile în cărțile funciare. Astfel, cine ar fi intenționat să cumpere o locuință în complexul respectiv s-ar fi gândit de două ori înainte să ia o decizie. Câteva luni mai târziu, activiștii și „rechinii imobiliari" au căzut la pace. Au mers la notariat și au încheiat o tranzacție (în baza art. 2267-2278 Noul Cod Civil) pentru stingerea litigiilor în mod amiabil. Trocul (tranzacția) a fost extrem de benefic pentru ambele părți: business-ul dezvoltatorilor a fost lăsat în pace iar activiștii s-au ales în cont cu nu mai puțin de 65.000 de euro pentru a renunța la a cere instanței să confirme „gravele suspiciuni de ilegalitate. Totul a fost îmbrăcat într-o poveste frumoasă: banii urmau să fie folosiți la edificarea unui parc, în proximitatea cartierului ANL „Constantin Brâncuși".

„Domnul Adrian Preda, împreuna cu alți membri fondatori ce urmează a fi desemnati ulterior încheierii prezentei tranzacții, va fonda Asociatia „Salvati zona verde Domnișoara Pogany". Membrii fondatori vor depune la Judecătoria sector 6 documentaţia completă pentru înfiinţarea Asociaţiei şi după ce se va obţine încheierea de acordare a personalităţii juridice vor transfera suma de 65.000 de euro plătită de pârâţi în două conturi speciale ale asociaţiei destinate îndeplinirii scopului creării unui parc (...). Un cont va fi de 20.000 EUR care se vor folosi pentru cheltuieli curente şi pentru determinarea pe orice cale licită a autorităţilor publice locale să aprobe parcul susmenţionat, iar 45.000 EUR vor fi destinaţi lucrărilor efective în caz că autorităţile nu vor face lucrările din fonduri publice", se arată în documentul semnat în fața notarului.

În schimb, activiștii au renunțat la procese: „Reclamanţii se obligă să renunţe la dreptul dedus judecăţii in Dosarul (...), încheind in acest sens, odată cu depunerea de către pârâţi a sumelor prevăzute la art. 2, declaraţie autentică de renunţare la drept şi să o înregistreze la Tribunalul Bucureşti în termen de maxim 15 de zile de la încheierea acestei declaraţii". Contactat de ziarul Cetățeanul și întrebat dacă este moral să renunțe în instanță la apărarea unor drepturi obiective, care îi priveau pe toți locuitorii zonei și nu în particular pe Adrian Preda și activiștii săi, președintele ONG -ului „Salvați zona verde Domnișoara Pogany" a răspuns cu cinism: Moral sau nu, ne-am atins scopul!

„Nu a fost șantaj, totul a fost super-legal. Nu știu dacă e moral, ar trebui să întrebăm pe cineva care a stat pe margine să mănânce semințe, în timp ce bătălia este la 50 de metri de el. La început, am fost șase, după care am rămas doar trei (n.r. în procesele intentate dezvoltatorilor). Noi am făcut rost de fondurile astea care ne permit să facem lucruri bune. Moral sau nu, ne-am atins scopul!", a spus Adrian Preda. „De ce am renunțat la proces? Motivul era că nu aveam nicio șansă. (...) Banii au ajuns la mine, după care i-am transferat pe toți", afirmă activistul.

Nu chiar pe toți, lipsesc peste 20.000 de lei! Preda a explicat ce a făcut cu o parte din bani, care nu au însă o legăttură cu scopul declarat în actul notarial: „Au fost facturi pentru avocat care nu fuseseră plătite și vreo 4.000 de lei pentru deblocarea conturilor, pentru că ne-au blocat conturile (n.r. dezvoltatorii, înainte de a conveni stingerea litigiilor)". Adrian Preda a explicat și cum merg treburile la asociația pe care o conduce.

„Din tranzacție, în asociație am intrat doar eu. Alexandru Georgescu nu putea să intre pentru că nu-i dă voie legea, el fiind procuror, iar Florian Turcilă a zis că nu se bagă, el fiind susținător. Suntem doar trei membri fondatori - eu, Petre Sofronie și Mihaela Avram. Și nu vreau să mai bag pe nimeni dintr-un motiv foarte simplu. Orice decizie se ia cu 50% plus unul. În momentul ăla, trebuie să alerg după toată lumea... adică, devine ineficientă", a mai spus activistul, pe care nu putem să-l suspectăm de lipsă de sinceritate.

Scopul (declarat) al ONG „Salvați zona verde Domnișoara Pogany" este păstrarea patrimoniului arhitectural-urbanistic și implicarea în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism și de amenajare a teritoriului ce privesc cartierul ANL de case Constantin Brâncuși, apărarea mediului înconjurător și efectuarea tuturor demersurilor legale pe lângă autoritățile cu atribuții în domeniu pentru păstrarea și extinderea zonelor verzi din cartier, precum și înființarea și extinderea parcurilor în zona străzii Aleea Domnișoara Pogany.

Dezvoltatorii care l-au plătit pe Adrian Preda au acceptat să vorbească despre motivul real pentru care au semnat înțelegerea. Iar acesta nu este edificarea unui parc pentru comunitate. „De ce am plătit? Întrebarea e de prisos. Este ceea ce cred că deduceți și dumneavoastră. Un proces în România durează și 3-4 ani. Aveam antecontracte care stipulau despăgubiri în caz de nepredare la termen a locuințelor. Nu am fi putut să terminăm la timp. Am fi putut apoi să ne adresăm instanței (n.r. pentru daune) dar devenea o chestiune complicată...", a explicat dezvoltatorul.

Despre clauza privind edificarea unui parc din banii plătiți activiștilor ONG, Gabriel Florin Olăriță nu-și face nicio iluzie: sunt bani pierduți. „Am încercat toate modalitățile înainte să semnăm această tranzacție. Nu sunt milionar ca să dau 65.000 de euro degeaba. Acești bani sunt, evident, pierduți, dar nu aveam nicio altă soluție decât să plătim. Deja i-am trecut la pierderi. Din cauza asta am și abandonat... Puteți verifica, numele meu nu mai apare în niciun proiect imobiliar", a spus omul de afaceri.

Gabriel Olăriță a explicat și cum a devenit ținta activiștilor ONG: „În sistemul ăsta trebuia să fie un proces popular, cu aspecte cu caracter general, de interes general. Au fost ridicate cauze obiective - spațiu verde pentru București, nu era un interes subiectiv al lor. Noi reprezentam în ochii opiniei publice clasa aceea nu prea plăcută a dezvoltatorilor, a celor care vor să sugă sângele poporului".

În schimb, omul de afaceri Yousef Jebrini a încercat să ne convingă că scopul real al tranzacției este edificarea parcului de către viitorul ONG. Apoi, a recunoscut că procesele intentate de activiști i-ar fi adus pagube foarte mari. Așa că a aceeptat să-i plătească. „Am făcut acte la notariat ca să facă un parc acolo. Banii nu sunt pentru ei. Dacă nu face parcul, o să-i luăm înapoi. Puteam să mergem în continuare cu procesul, dar eu puteam să aștept 2-3 ani cu banii blocați?", se întreabă retoric omul de afaceri.