• Tweet

Evoluția companiei C.F.R. Călători S.A. este sinucigașă. Cel putin asa reiese din analiza situațiilor financiare publice ale companiei pentru ultimii 5 ani (perioada 2014-2018).

Concluzii:

1. JUMĂTATE DIN VENITURILE COMPANIEI SUNT SUBVENȚIONATE DE CĂTRE STAT ÎN FIECARE AN DIN ULTIMUL DECENIU

Astfel, media subvențiilor din fiecare an primite de C.F.R. a fost de 1,1 mld. €, aproximativ 225 mil. €, în timp ce cifra de afaceri medie din serviciile oferite (veniturile generate în mod direct de companie) în ultimii cinci ani este 820 mil Lei.

Cu banii alocați pentru subvenții se pot construi în fiecare an cel puțin 20 de km de autostradă, 10 școli sau 10 spitale.

În schimb, statul alege să subvenționeze lipsa de performanță a acestei companii, fără să restructureze costurile inutile, combată corupția călătoriilor ilegale sau să realizeze investiții pentru retehnologizare / eficientizarea activității.

2. COMPANIA ÎNREGISTREAZĂ O PIERDERE OPERAȚIONALĂ ÎNTRE 65-70% ÎN FIECARE AN DIN PERIOADA 2014-2018, DACĂ ELIMINĂM SUBVENȚIILE PRIMITE DE LA STAT, IAR PIERDEREA NETĂ ÎNREGISTRATĂ ÎN 2018 A FOST DE 128% DIN CIFRA DE AFACERI.

Pierderile enorme reflectă situația falimentară a companiei, care trebuie restructurată din rădăcini prin schimbări revoluționare ale strategiei de investiții. În schimb, tot ce se observă în ultimii ani este creșterea personalului angajat și a salariilor, situație deja mult peste media națională.

3. CHELTUIELILE DE PERSONAL DE LA C.F.R. CĂLĂTORI S.A. AU CRESCUT CU 51% ÎN ULTIMII 5 ANI , DE LA 559 MIL. LEI (2014) LA 844 MIL. LEI (2018), DEȘI NUMĂRUL DE ANGAJAȚI A SCĂZUT CU -3%, DE LA 13.195 (2014) LA 12.782 (2018).

Această companie înregistrează o situație inimaginabilă în privat - cheltuielile cu salariile (884 mil. Lei în 2018) sunt aproape cât toate veniturile înregistrate din serviciile prestate (907 mil. Lei în 2018)! Această situație se întâmplă în fiecare an din perioada 2014-2018.

Cum poate supraviețui o companie dacă absolut toate veniturile sunt orientate pentru plata salariilor?

Simplu - subvenționează statul din taxele plătite de noi. Astfel, totalul subvențiilor plătite de stat pentru acoperirea dezastrului financiar de la C.F.R. Călători S.A. se ridică la 5,6 mld. Lei în ultimii 5 ani.

4. SALARIUL MEDIU BRUT LUNAR ÎNREGISTRAT DE UN ANGAJAT LA C.F.R. CĂLĂTORI S.A. A CRESCUT CU 56% ÎN ULTIMII 5 ANI, AJUNGÂND SĂ DEPĂȘEASCĂ MEDIA NAȚIONALĂ CU 11%.

Astfel, salariul mediu brut lunar la această companie a crescut de la 3.531 Lei (2014) la 5.503 Lei (2018), în timp ce media salariului brut lunar din sectorul privat la finalul anului 2018 era de 4.938 Lei.

Aproape toate veniturile realizate de C.F.R. se duc pentru acoperirea salariilor, în timp ce restul cheltuielilor de 1,1 mld. Lei / an sunt subvenționate din taxele plătite de contribuabili, sacrificând banii de la investiții și alte nevoi importante la nivel național (infrastructură, educație, sănătate, sport, etc.

5. VALOAREA ACTIVELOR FIXE DEȚINUTE DE C.F.R. CĂLĂTORI S.A. (CIF 11054545) A SCĂZUT DE LA 3,72 MLD. LEI (2014) LA DOAR 3,06 MLD. LEI (2018), DIN CAUZA ÎNVECHIRII ACTIVELOR EXISTENTE ȘI INVESTIȚIILOR NOI FOARTE SCĂZUTE.

Infrastructura de transport feroviar este învechită, majoritatea trenurilor sunt foarte vechi iar condițiile de transport pentru majoritatea liniilor CFR nu sunt demne de o țară civilizată membră a UE.

Conform cifrelor oficiale publicate de companie, întârzierea totală a trenurilor C.F.R. Călători din 2017 a fost de 4,5 milioane de minute (aproximativ 8,5 ani). Prin comparație cu 2016, întârzierile, în loc să scadă, au crescut cu mai mult de un procent. Ingrijorător este că de la an la an, întârzierile sunt tot mai mari. Compania de stat reușise să imbunătătească situația în 2014, când întârzierile au scăzut la 2,22 milioane de minute.

De asemenea, crește numărul accidentelor cu trenuri deraiate din cauza infrastructurii deteriorate. Siguranța pasagerilor C.F.R. Călători este pusă în pericol, în timp ce călătoriile efectuate fără întârziere devin excepții!

În toți acești ani, nu au fost acțiuni eficiente de combatere a fraudei interne, în condițiile în care călătoria fără plata biletului este o practică curentă.

În urma acestor analize am primit foarte multe critici care contestau legitimitatea concluziilor mele. Majoritatea vocilor critice au sustinut că această companie oferă un serviciu public și că principalul scop este să ofere un serviciu de calitate la un preț cât mai scăzut, nu să obțină profit. Ca și cum, doar pentru ca este o companie de stat, nu se supune rigorilor financiare ale oricărei alte companii pentru că, nu este așa, scopul suprem al deservirii cetățeanului legitimează orice pierdere.

Desigur, pierderile acestei companii sunt suportate de stat prin subvenții, adică tot de către cetățeni și companiile private, prin taxele și impozitele plătite. În ciuda acestor subvenții, constatăm cu toții faptul că majoritatea trenurilor de la C.F.R. Călători sunt foarte vechi iar condițiile de transport pentru majoritatea liniilor C.F.R. sunt absolut mizere!

Dar, mai este o surpriză, cel puțin la fel de neplăcută (cel puțin pentru noi) - dacă analizăm situațiile financiare ale companiilor similare publice (deținute de stat) pentru transportul călătorilor în alte țări din regiune (Polonia, Ungaria, Cehia), probabil mulți o să aibe un șoc (eu, cel puțin, sincer, nu mă așteptam la aceste disproporții înainte să fac analiza)!

Companiile similare din țările vecine obțin profituri mult superioare, nu depind de subvențiile de stat (care se duc către investiții publice în infrastructură, sănătate sau educație) și sunt mult mai performante!

Tabelul și graficele surprind foarte bine toate aceste concluzii:

România înregistrează cea mai extinsă rețea de transport pe cale ferată dacă ne raportăm la dimensiunea populației. Cu o rețea totală de 20.730 km aflată în administrarea publică a CFR, România înregistrează 1,06 km de cale ferată la 1.000 de locuitori, mult peste țări din regiune precum Polonia (0,48 km / 1.000 locuitori), Ungaria (0,78 km / 1000 locuitori) sau Cehia (0,91 km / 1.000 locuitori) - vezi graficul 1
Deși avem cea mai extinsă rețea de cale ferată raportată la dimensiunea populației, veniturile / cap de locuitori sunt cele mai mici în România (10 € / locuitor), comparativ cu Cehia (87 €/locuitor), Polonia (55 €/locuitor) sau Ungaria (47 € / locuitori) - vezi graficul 2. Nu cred că putem vorbi despre preferința locuitorilor de a se deplasa cu trenul, în daune transportului rutier, în condițiile în care aceste țări au o infrastructură rutiera mult mai dezvoltată comparativ cu cea a României. Diferențele cred că vin din alte motive, respectiv:
O parte importantă din călători mergu cu nașul și nu plătesc bilet în mod oficial / fiscalizat. Deci, multe venituri sunt la negru din cauza corupției, practică care este mult mai rar întânită în Cehia, Polonia sau Ungaria;
Condițiile de transport în multe trenuri C.F.R. sunt absolut mizere, iar românii preferă să se deplaseze cu mașina (deși timpul pentru deplasare este uneori mai mare);
Rutele de business București - orașe importante din provincie (Cluj, Timișoara, Iași, Oradea, etc.) sunt mult mai ieftine cu avionul decât cu trenul, mai ales pentru oamenii de afaceri (chiar dacă biletul de avion este mai scump, timpul este semnificativ mai redus și costul de oportunitate mai mare).
CFR călători înregistrează o pierdere netă din cifra de afaceri (fără subvenții) de 128% în anul 2018, rezultat dezastruos similar înregistrat aproape în fiecare an din perioada analizată (2014-2018). În schimb, companiile similare din regiune sunt toate profitabile, înregistrând un profit de 7% (Ungaria), 5,1% (Polonia) și 1,9% (Cehia) - vezi graficul 3
C.F.R. Călători S.A. primește subvenții de 5,6 mld. Lei (aproape 1,2 mld. €) în ultimii 5 ani, ceea ce reprezintă mai mult decât cifra de afaceri, aceasta din urmă fiind alocată aproape în întregime către plata salariilor. În țări similare din regiune, ponderea subvențiilor în cifra de afaceri este semnificativ mai mică, respectiv 20% (Cehia), 15% (Ungaria) sau chiar deloc în Polonia - vezi graficul 4. De asemenea, subvențiile din aceste țări se duc exclusiv pentru investiții eficiente. Probabil în România o mare parte din aceste subvenții sunt înghițite de contracte păguboase cu diverse firme căpușă!
CFR Călători înregistrează o cifră de afaceri / angajat de aproape 15.000 € / an, cea mai mică din regiune și la o diferentă majora față de Ungaria (aprox. 26.000 € / angajat), Cehia (aprox. 38.000 € / angajat) sau Polonia (aprox. 61.000 € / angajat) - vezi graficul 5. Subperformanța angajaților de la CFR Călători probabil este cauzată de supradimensionarea personalului pe criterii PCR (Pile-Cunoștințe-Relații) și subdimensionarea veniturilor din cauza corupției.