• Tweet

Economistul Ernst Wolff consideră că o alianță ascunsă de lideri politici și corporativi exploatează pandemia cu scopul de a ruina economiile naționale și de a introduce o monedă digitală globală, arată RAIR Foundation.

Cum se face, se întreabă Wolff, că peste 190 de guverne din întreaga lume au ajuns să gestioneze pandemia COVID-19 în aproape aceeași manieră, cu lockdown-uri, obligativitatea purtării măștii și certificate de vaccinare, devenite acum ceva obișnuit peste tot? Răspunsul ar putea fi găsit la școala Young Global Leaders, înființată și condusă de Klaus Schwab de la Forumul Economic Mondial, prin care au trecut mulți dintre liderii politici și de afaceri de astăzi în drumul lor spre succes.

Economistul, jurnalistul și scriitorul german Ernst Wolff a dezvăluit câteva informații despre școala lui Schwab pentru „tineri lideri globali", care sunt relevante pentru înțelegerea evenimentelor mondiale din timpul pandemiei, în cadrul podcastului german Corona Ausschuss (Comitetul Corona). Deși Wolff este cunoscut în principal ca un critic al sistemului financiar globalist, în ultima vreme s-a concentrat pe scoaterea la lumină a ceea ce el consideră a fi agenda ascunsă din spatele măsurilor anti-Covid adoptate în întreaga lume.

Povestea începe cu Forumul Economic Mondial (WEF), un ONG fondat de Klaus Schwab - un economist și inginer mecanic german - în Elveția, în 1971, pe când avea doar 32 de ani. WEF este cel mai bine cunoscut publicului pentru conferințele anuale pe care le organizează în fiecare an, în luna ianuarie, la Davos, în Elveția, și care au ca scop aducerea laolaltă a liderilor politici și de afaceri din întreaga lume pentru a discuta problemele momentului. În prezent, este una dintre cele mai importante rețele din lume pentru elita puterii globaliste, fiind finanțată de aproximativ o mie de corporații multinaționale.

WEF, care, până în 1987, s-a numit Forumul European de Management, a reușit să reunească 440 de directori din 31 de țări încă de la prima sa întâlnire, în februarie 1971, ceea ce, după cum subliniază Wolff, a fost o realizare neașteptată pentru cineva ca Schwab, care nu avusese până atunci decât foarte puțină experiență internațională sau profesională. Wolff crede că motivul se poate datora contactelor pe care Schwab și le-a făcut în timpul studiilor sale universitare, fiind, printre altele, coleg cu nimeni altul decât fostul consilier pe probleme de securitate națională și secretar de stat Henry Kissinger. Wolff subliniază, de asemenea, că, în timp ce Schwab se afla acolo, Harvard Business School planifica înființarea unui forum de management propriu, și este posibil ca Harvard să îi fi delegat acestuia sarcina de a-l organiza.

Inițial, Forumul a reunit doar persoane din domeniul economic, dar, în scurt timp, a început să atragă politicieni, personalități din mass-media (inclusiv de la BBC și CNN) și chiar celebrități.

În 1992, Schwab a înființat o instituție paralelă, școala Global Leaders for Tomorrow, care a fost ulterior, în 2004, reorganizată sub numele de Young Global Leaders. Cursanții școlii trebuie să depună o cerere de admitere și sunt apoi supuși unui proces riguros de selecție. Printre membrii primei promoții a școlii, în 1992, se numărau deja mulți dintre cei care au devenit ulterior personalități politice liberale importante, precum Angela Merkel, Nicolas Sarkozy și Tony Blair. În prezent, școala are aproximativ 1.300 de absolvenți, iar lista lor include mai multe nume de persoane care au ajuns să conducă instituțiile de sănătate ale țărilor de care aparțin. Patru dintre aceștia sunt foști și actuali miniștri ai sănătății din Germania, inclusiv Jens Spahn, care este ministru federal al sănătății din 2018. Philipp Rösler, care a fost ministru al sănătății din 2009 până în 2011, a fost numit director general al WEF de către Schwab în 2014.

Alte nume sonore de pe lista școlii sunt Jacinda Ardern, prim-ministrul Noii Zeelande, ale cărei măsuri stricte de închidere au fost lăudate de autoritățile sanitare mondiale; Emmanuel Macron, președintele Franței; Sebastian Kurz, care a fost până de curând cancelarul Austriei; Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei; Jean-Claude Juncker, fost prim-ministru al Luxemburgului și președinte al Comisiei Europene; și Annalena Baerbock, liderul Verzilor germani, care a fost primul candidat al partidului pentru funcția de cancelar la alegerile federale din acest an și care se află încă în cursa pentru funcția lui Merkel. De asemenea, îl găsim pe listă pe guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, care a fost selectat pentru promoția 2005, precum și pe fostul candidat la președinție și actualul ministru al Transporturilor din SUA, Peter Buttigieg, care este un absolvent foarte recent, fiind selectat pentru promoția 2019. Toți acești politicieni care au fost în funcție în ultimii doi ani au favorizat răspunsuri dure la pandemia COVID-19, care, „întâmplător", au și crescut considerabil puterea guvernelor lor.

Dar lista de absolvenți ai școlii nu se limitează la lideri politici. Acolo găsim și mulți dintre liderii industriei private, printre care Bill Gates, de la Microsoft, Jeff Bezos, de la Amazon, Richard Branson, de la Virgin, și Chelsea Clinton, de la Fundația Clinton. Din nou, toți aceștia și-au manifestat sprijinul pentru un răspuns global la pandemie, iar mulți dintre ei au obținut profituri considerabile ca urmare a măsurilor adoptate.

Wolff crede că oamenii din spatele WEF și al școlii Global Leaders sunt cei care decid cu adevărat cine va deveni lider politic, deși subliniază că nu crede că Schwab însuși este cel care ia aceste decizii, el fiind un simplu facilitator. De asemenea, el subliniază că printre absolvenții școlii se numără nu numai americani și europeni, ci și asiatici, africani și sud-americani, ceea ce arată că școala are, cu adevărat, o influență mondială.

În 2012, Schwab și WEF au fondat încă o instituție, Global Shapers Community, care reunește persoanele cu potențial de conducere din întreaga lume cu vârsta sub 30 de ani, selectate de aceștia. Aproximativ 10.000 de participanți au trecut prin acest program până în prezent, și organizează cu regularitate întâlniri în 400 de orașe. Wolff consideră că acesta reprezintă un alt cadru de testare, în care viitorii lideri politici sunt selectați, verificați și pregătiți înainte de a fi introduși în aparatul politic mondial.

O altă caracteristică pe care absolvenții Global Leaders o au în comun este faptul că majoritatea dintre ei au CV-uri foarte subțiri, dincolo de participarea lor la program înainte de a fi ridicați în poziții de autoritate, ceea ce poate indica faptul că legătura lor cu instituțiile Schwab este factorul decisiv în lansarea carierei lor. Această stare de fapt este foarte evidentă atunci când absolvenții școlii sunt luați public la întrebări pe teme despre care nu au fost instruiți să vorbească în prealabil, iar dificultatea pe care o întâmpină în găsirea unor răspunsuri este deseori foarte evidentă. Wolff susține că rolul lor este doar acela de a acționa ca purtători de cuvânt pentru subiecte care cei din umbră doresc să fie discutate în dezbaterile publice.

Având în vedere nemulțumirea tot mai mare față de măsurile „anti-Covid" implementate de absolvenții școlii, care sunt acum lideri naționali, Wolff crede că este posibil ca acești oameni să fi fost selectați datorită dorinței lor de a face tot ce li se spune și că li se pregătește un eșec, în așa fel încât reacția ulterioară să poată fi exploatată pentru a justifica crearea unei noi forme de guvernare globală. Într-adevăr, Wolff remarcă faptul că politicienii cu personalități individuale și opinii puternice și originale sunt tot mai rari, iar trăsătura distinctivă a liderilor naționali din ultimii 30 de ani a fost docilitatea și aderarea lor la o linie globalistă strictă dictată de sus. Acest lucru a fost deosebit de evident în răspunsul celor mai multe țări la pandemie, unde politicienii care nu știau nimic despre virusuri în urmă cu doi ani au declarat dintr-odată că boala Covid reprezintă o criză gravă de sănătate care justifică închiderea oamenilor în casele lor, închiderea afacerilor și distrugerea unor economii întregi.

Este dificil de aflat exact cum funcționează școala, dar Wolff a reușit să descopere ceva despre ea. În primii ani ai școlii, aceasta presupunea ca membrii fiecărei clase să se întâlnească de mai multe ori în decursul unui an, inclusiv pentru o sesiune de „formare pentru executivi" de zece zile la Harvard Business School. Wolff crede că, prin întâlnirea cu colegii lor de clasă și prin faptul că devin parte a unei rețele mai largi, absolvenții își creează contacte pe care se bazează în carierele lor ulterioare. În prezent, programul școlii include cursuri oferite pe parcursul a cinci ani, la intervale neregulate, care, în unele cazuri, se pot suprapune cu începuturile carierei politice sau profesionale ale unora dintre participanți - ceea ce înseamnă că aceștia vor face vizite regulate la Davos. Emmanuel Macron și Peter Buttigieg, de exemplu, au fost admiși la școală în urmă cu mai puțin de cinci ani, ceea ce înseamnă că este posibil ca aceștia să fi participat în mod regulat la programe ale Young Global Leaders în timp ce se aflau în funcții politice și, de fapt, să le frecventeze și astăzi.

Absolvenții școlii Young Global Leaders și, înainte de ei, cei ai Global Leaders for Tomorrow, sunt foarte bine poziționați, având în vedere că au acces la rețeaua de contacte a WEF. Actualul consiliu de administrație al WEF include personalități precum Christine Lagarde, fost director general al Fondului Monetar Internațional și actual președinte al Băncii Centrale Europene, regina Rania a Iordaniei, care a fost desemnată de Forbes drept una dintre cele mai puternice 100 de femei din lume, și Larry Fink, CEO al BlackRock, cea mai mare corporație de gestionare a investițiilor la nivel internațional, care gestionează anual aproximativ 9 trilioane de dolari. Urmărind legăturile dintre absolvenții școlii, Wolff susține că se poate observa că aceștia continuă să se bazeze unii pe alții pentru a-și susține inițiativele mult timp după ce au participat la programele Global Leaders.

Wolff consideră că multe universități de elită joacă un rol în procesul stabilit de WEF și că acestea nu ar trebui să mai fie considerate ca fiind în afara sferei politicii și a economiei. El dă exemplul Harvard Business School, care primește milioane de dolari de la donatori în fiecare an, precum și Harvard School of Public Health, care a fost redenumită Harvard T. H. Chan School of Public Health după ce a primit 350 de milioane de dolari de la miliardarul Gerald Chan, născut în Hong Kong. Același lucru este valabil și pentru Johns Hopkins School of Public Health, care a devenit Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health după ce mogulul media Michael Bloomberg a făcut o donație de 1,8 miliarde de dolari în 2018.

Wolff afirmă că influența WEF nu este exercitată doar asupra celor care au trecut prin programele Global Leaders și Global Shapers, deoarece numărul de persoane care participă la conferințele anuale de la Davos este mult mai mare decât bănuiesc mulți; el spune că a fost informat că aproximativ 1.500 de avioane private aduc participanți la eveniment în fiecare an, supraaglomerând aeroporturile din Elveția.

În opinia lui Wolff, obiectivul principal al activităților WEF este de a facilita și de a impulsiona cooperarea la nivel înalt între marile companii și guvernele naționale, lucru care vedem că se întâmplă. Viviane Fischer, o altă participantă la podcastul Corona Ausschuss (Comitetul Corona), arată că firma Serco, cu sediul în Marea Britanie, gestionează migranții pentru guvernul britanic și, printre multe alte activități, administrează închisori din întreaga lume. De asemenea, industria farmaceutică are o influență internațională considerabilă: Wolff menționează că, de exemplu, Bill Gates, un absolvent al Global Leaders, făcea de mult timp afaceri cu Pfizer, unul dintre principalii producători ai controversatelor vaccinuri anti-Covid cu ARNm, prin intermediul inițiativelor de sănătate publică ale fundației sale în Africa, cu mult înainte de începerea pandemiei. Poate că nu întâmplător, Gates a devenit unul dintre cei mai importanți promotori ai închiderilor și ai vaccinurilor Covid de când acestea au devenit disponibile, iar The Wall Street Journal a informat că fundația sa a obținut aproximativ 200 de miliarde de dolari sub formă de „beneficii sociale" din distribuirea de vaccinuri chiar înainte de începerea pandemiei. Ne putem doar imagina care sunt astăzi profiturile sale din vaccinuri.

Tehnologia digitală, care este acum omniprezentă, joacă, de asemenea, un rol important în proiectele globale ale elitei. Wolff subliniază faptul că BlackRock, condusă de Larry Fink, absolvent al Global Leaders, este în prezent cel mai mare consilier al băncilor centrale din lume și colectează date despre sistemul financiar mondial de peste 30 de ani, având, fără îndoială, o mai bună înțelegere a modului în care funcționează sistemul decât băncile centrale însele.

Wolff consideră că unul dintre scopurile politicilor actuale urmărite de multe guverne este acela de a distruge afacerile antreprenorilor mici și mijlocii, astfel încât corporațiile multinaționale cu sediul în Statele Unite și China să poată monopoliza afacerile peste tot. Amazon, care a fost condusă până de curând de Jeff Bezos, absolvent al Global Leaders, a obținut profituri enorme ca urmare a lockdown-urilor care au devastat clasa de mijloc.

Wolff susține că scopul final al acestei dominații a marilor platforme este introducerea monedei bancare digitale. Chiar în ultimele câteva luni, Forumul Financiar Internațional din China, care este comparabil cu WEF, a propus introducerea yuan-ului digital, care, la rândul său, ar putea fi internaționalizat de rețeaua monetară bazată pe Diem Blockchain. Este interesant faptul că Diem este succesorul Libra, o criptomonedă care a fost anunțată pentru prima dată de Facebook-ul lui Mark Zuckerberg, ceea ce indică faptul că în prezent se discută despre o monedă globală care va transcende puterea dolarului sau a yuanului și care va fi gestionată prin cooperarea rețelelor de afaceri chineze, europene și americane. Din consiliul de supraveghere al Forumului Financiar Internațional fac parte nume precum Christine Lagarde, de la WEF, Jean-Claude Trichet, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, și Horst Köhler, fostul șef al Fondului Monetar Internațional.

Wolff mai explică faptul că lockdown-urile și ajutoarele financiare care au avut loc în întreaga lume în ultimii doi ani au lăsat multe națiuni în pragul falimentului. Pentru a evita o catastrofă economică, guvernele lumii au decis alocarea a 650 de miliarde de dolari sub formă de drepturi speciale de tragere, sau SDR, care sunt active suplimentare de rezervă valutare gestionate de Fondul Monetar Internațional. Atunci când acestea vor ajunge la scadență, guvernele se vor găsi în dificultate, motiv pentru care introducerea monedei digitale a devenit brusc o prioritate - și acesta ar putea fi scopul ascuns al lockdown-urilor de la început.

Wolff spune că două țări europene sunt deja pregătite să înceapă să utilizeze moneda digitală: Suedia și Elveția. Poate că nu este o coincidență, Suedia nu a avut practic niciun lockdown pandemic, iar Elveția a luat doar măsuri foarte blânde. Wolff crede că acest lucru se poate datora faptului că cele două țări nu au fost nevoite să își distrugă economiile prin măsuri de închidere, deoarece erau deja pregătite să înceapă să folosească moneda digitală înainte de începerea pandemiei. El susține că s-ar putea să se pregătească o nouă rundă de închideri, care va termina definitiv cu economiile lumii, ceea ce va duce la șomaj masiv și, ulterior, la introducerea venitului universal de bază și la utilizarea unei monede digitale gestionate de o bancă centrală. Această monedă ar putea fi restricționată, atât în ceea ce privește cheltuielile pe care le pot face oamenii, cât și în ceea ce privește intervalul de timp în care trebuie făcute aceste cheltuieli.

Mai mult, Wolff indică faptul că inflația care se înregistrează în prezent în întreaga lume este o consecință inevitabilă a faptului că guvernele naționale, după ce au luat împrumuturi de la băncile centrale, au introdus aproximativ 20.000 de miliarde de dolari în economia globală în mai puțin de doi ani. În timp ce ajutoarele financiare anterioare au fost direcționate către piețe, această ultimă rundă a fost direcționată către oamenii obișnuiți și, prin urmare, acest lucru duce la creșterea prețurilor produselor pe care oamenii obișnuiți își cheltuiesc banii, cum ar fi produsele alimentare.

Concluzia principală pe care trebuie să o tragem din toate acestea, potrivit lui Wolff, este că democrația, așa cum o știam, a fost anulată în tăcere și că, deși aparența proceselor democratice este menținută în țările noastre, realitatea este că o examinare a modului în care funcționează astăzi guvernarea în întreaga lume arată că o elită de indivizi extrem de bogați și de puternici controlează, de fapt, tot ceea ce se întâmplă în politică, așa cum a fost deosebit de evident în ceea ce privește răspunsul la pandemie.

Cel mai bun mod de a le contracara planurile, spune Wolff, este pur și simplu de a educa oamenii cu privire la ceea ce se întâmplă și de a-i face să realizeze că povestea „virusului super-periculos" este o minciună care a fost concepută pentru a-i manipula și a-i face să accepte lucruri care contravin intereselor lor. Dacă măcar 10% dintre cetățenii obișnuiți vor conștientiza acest lucru și vor decide să acționeze, acest lucru ar putea zădărnici planurile elitei și poate deschide o fereastră pentru ca cetățenii obișnuiți să preia din nou controlul asupra propriilor destine.