• Tweet

Procurorii au cerut, săptămâna trecută, o lungă listă de documente de la Compania Națională „Poșta Română", conform unei adrese a Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

DNA a declanșat cercetări pentru o serie de infracțiuni asimilate faptelor de corupție la Poșta Română în cadrul unui dosar penal (nr.151/P/2022) deschis pe 16 august 2022. O zi mai târziu, pe 17 august, procurorii solicitau companiei naționale, printr-o adresă, o serie de documente legate de contracte de muncă, achiziții, decizii ale conducerii, dar și deplasări ale șefilor în străinătate.

La primul punct din cele 16 seturi de documente vizate de DNA se solicită contractele de muncă și „statul de plată a salariilor și a altor drepturi bănești acordate" pentru 18 persoane din cadrul Poștei Române. Consilieri ai directorului general, șefi de sucursale regionale sau șefi de direcții. Inclusiv Valentin Ștefan, directorul general (CEO) al Poștei Române din iunie 2021, este secretar general adjunct al PNL.

Multe cele cercetate sunt legate de cel al ministrului liberal al cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian Burduja, care are în subordine Poșta Română. Inclusiv directorul general, Valentin Ștefan, este un fost lider al partidului cu care Burduja și-a făcut intrarea în politică - PACT, formațiune ce a fuzionat cu PNL în 2019.

DNA a mai solicitat „toate documentele referitoare la deplasările efectuate în afara țării, în perioada 2021-2022, de către directorul general, consilierii acestuia și directorii Sucursalelor Regionale ai CN Poșta Română S.A." Între acestea și un contract de servicii încheiat cu societatea comercială „Affiliate Channel".

Potrivit datelor înregistrate pe portalul achizițiilor publice, SEAP, această firmă a obținut pe 31 ianuarie 2022, prin încredințare directă, un contract pentru „servicii de consultanță sau asistență tehnică" în valoare de 124.000 de lei, peste 25.000 de euro. Societatea comercială „Affiliate Channel" a fost înregistrată în mai anul trecut și nu are niciun angajat, potrivit datelor de la Registrul Comerțului. Firma este deținută de Nadia Lucia Talpă, care a ocupat funcții de conducere în cadrul Urgent Cargus România.

Procurorii anticorupția au solicitat și „documentele referitoare la procedura de achiziție derulată de CN Poșta Română pentru 3.000 de echipamente poștale tip pachetomat". Poșta Română anunța la începutul lunii februarie 2022 că va achiziționa 3.000 de cutii digitale, tip pachetomat, investiție care „face parte din strategia investițională de modernizare și digitalizare a companiei, cu finanțare externă de 40 de milioane de euro".

„Aceste noi proiecte vor fi susținute de o echipă de consultanță externă condusă de Gian Sharp, care, în calitate de fost CEO al DHL România și Cargus, are o experiență semnificativă pe piața internă de curierat", declara Valentin Ștefan, în februarie anul curent. Gian Sharp este fostul șef al Nadiei Talpă la Urgent Cargus România. Achiziția celor 3.000 de cutii digitale este în curs de analiză internă, anunța, în 20 august, directorul Poștei, într-o intervenție la Antena3, citată de Adevărul.

DNA mai a cerut Poștei Române documente referitoare la „contractele și serviciile de telefonie fixă, încheiate și/sau achitate" de Poșta Română, dar și documentația privind achiziția tehnologiei Voice Over IP - telefonie prin internet.

Poșta Româna a precizat într-un comunicat, că „a primit o solicitare de documente din partea Direcției Naționale Anticorupție, toate cu circuit intern, pe care le vom transmite instituției solicitante. Compania își respectă toate obligaţiile impuse prin lege şi gestionează cu atenție și seriozitate toate proiectele pe care le realizează".

Directorul Poștei Române vrea să dea afară 10.000 de oameni

Directorul general provizoriu al Poștei Române, Valentin Ștefan, plănuiește concedierea unui număr de aproximativ 10.000 de angajați, majoritatea din partea operațională, conform surselor psnews.ro.

Ștefan și-a dorit această concediere în masă încă de pe vremea când era adjunctul lui Horia Grigorescu. Altfel nu se explică de ce nu a fost de acord cu reorganizarea „de catifea" gândită de Grigorescu pentru perioada mai-iunie 2021. Evenimentele politice și debarcarea lui Orban de la șefia PNL din vara lui 2021 nu i-au mai permis lui Grigorescu să-și ducă la bun sfârșit planurile.

Odată văzut stăpân peste circa 23.000 de angajați, în iunie 2021, Valentin Ștefan a pus pe masă propriul plan de restructurare care s-a lovit, însă, de refuzul constant al Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România de a da undă verde distrugerii Poștei Române, și așa devalorizată de administrațiile defectuoase anterioare.

Consecvent planului lui de restructurare, Valentin Ștefan a pornit, spun sursele noastre, un plan de decredibilizare a liderilor de sindicat transpus inclusiv, prin tergiversări acoperite de hârtii, în renegocierea unui nou Contract Colectiv de Muncă. Într-un final, după ce a înfrânt opoziția principalilor lideri care s-au retras din negocieri, a obținut un nou Contract Colectiv de Muncă prin care rolul sindicatului este redus la minimum, iar salariații au rămas fără o protecție reală în fața diverselor decizii ale managementului.

Prima măsură, după modificarea Contractului Colectiv de Muncă, luată în regim de urgență a fost reorganizarea aparatului central al Poștei și a celor două sucursale specializate, Servicii Express și Fabrica De Timbre.

Surse din companie susțin că reorganizarea, care vizează o concediere colectivă masivă, nu are nicio fundamentare economică sau juridică pertinentă, ci doar eventuale utopii organizatorice, nu a respectat prevederile legale, iar sindicatul nu a fost consultat, ci doar informat, după aprobarea în Consiliul de Administrație.

Singurii responsabili de reorganizarea care a pus Poșta Română pe un butoi cu pulbere, gata să explodeze, sunt Valentin Ștefan, tânăra și neexperimentata lui echipa de consilieri, prieteni fie din PACT și PNL, cu studii în străinătate, dar fără nici cea mai mică idee despre realitățile din România. Este vorba, printre alții, de foști angajați pe cabinetul parlamentar al amicului și ministrului Sebastian Burduja, cum este documentarista Ana Smărăndița Irina, care se recomandă consilier al directorului general, și, de cei care își asumă direct tot ce se întâmplă în Poșta Română, membrii Consiliului de Administrație care votează pe banda rulantă tot ce le bagă sub nas Valentin Ștefan.

Interesant este că, în prezent, în Poșta Română funcționează două structuri organizatorice în paralel: organigrama veche și structura noua fantomă - în care deja oamenii aserviți politic misiunii lui Valentin Ștefan își ocupă cu cinste posturile de conducere prin cumul de funcții sau delegare.

Ultimul exemplu concret de măsuri din seria de ilegalități asumate personal de Valentin Ștefan, care se bucură de puteri nelimitate oferite de Consiliul de Administrație, sunt cele de continuare a procesului de reorganizare/ restructurare fără nicio baza legală reală, fără consultări cu sindicatul, fără o protecție reală a personalului concediat, fără să țină cont de parcursul profesional și de viețile a mii de salariați, contribuind, astfel, prin deciziile haotice și răzbunătoare ale unor persoane angajate în Poștă de 1-2 ani, care nu cunosc specificul complet al activității poștale, la creșterea substanțială a șomajului în economia națională.

Pe de altă parte, Valentin Ștefan, membru marcant al PNL, își recompensează noii manageri, oameni loiali, cu salarii regești de 25.000 - 30.000 lei, precum și cu bonusuri de 100.000 lei, încălcând din nou prevederile Contractului Colectiv de Muncă, în care nu se regăsesc nici funcția, nici condițiile de încadrare, nici nivelul și nici forma de salarizare. Mai mult, acestea trebuie să facă obiectul unei negocieri cu sindicatul și introduse în CCM în anexa funcțiilor.

Printre alte beneficii pe care le au apropiații directorului general, cum ar fi mașină de serviciu, cu sau fără șofer, contracte multiple de muncă etc., sunt și nenumăratele deplasări în străinătate ca membri ai delegaților conduse de Valentin Ștefan. De exemplu, din delegațiile Poștei Române, o companie care invocă drept motiv de restructurare inclusiv componenta economică, fac parte consilieri, directori de sucursale regionale, cum ar fi Bogdan Năstase, de la Brașov, directori de sucursale specializate, cum ar fi fiul liderului de sindicat Matei Brătianu, Alexandru Brătianu, directorul Sucursalei Express, sau Gabriel Bulumac, directorul Fabricii de Timbre. Nimeni nu știe concret rezultatele acestor deplasări, impactul asupra relațiilor cu partenerii externi, de exemplu, beneficiul economic și financiar pe care il înregistrează Poșta Română. Cert este că un cost estimat al acestor deplasări pentru anul 2022 este de 250.000 lei, iar pentru anul 2021 - 150.000 lei.

Ultima delegație, de notorietate deja, rămâne cea de la Paris, unde directorul general a fost însoțit de asistenta lui, Ana Smărăndița Irina, o tânără cu potențial, absolventă de școli înalte în Marea Britanie, prim-vicepreședinte al TNL Sector 1, care se prezintă consilier al directorului general, în realitate fiind angajată pe un post de documentarist. Amuzant este faptul că tânăra documentaristă-consilier care semnează ca manager de structură s-a autopropus și l-a propus și pe directorul general pentru delegația de la Paris din 6-7 martie. Iar directorul general se aproba pe el ca făcând parte din această delegație.

Adevăratele probleme ale Poștei Române, pe lângă nevoia reală de modernizare, de eficientizare a activității sunt date de insistența cu care Valentin Ștefan și oamenii din jurul lui, precum Cristian Tapalagă și alții, cu binecuvântarea Consiliului de Administrație, vor să impună o restructurare de proporții a întregii rețele poștale.

Consiliul de Administrație, majoritar PNL, a aprobat desființarea a aproximativ 10.000 de posturi încă de la începutul lunii februarie 2023. Puțini oameni din Poșta Română cunosc acest lucru! Și mai puțini dintre cei aproximativ 21.000 de salariați care își exercită activitatea în operațional știu despre adevăratele intenții ale directorului general de a concedia aproape 10.000 de oameni.

Propunerea către Consiliul de Administrație a fost de înființare a doar aproximativ 11.000 de posturi/ funcții prevăzute în noul Contract Colectiv de Muncă, pe care vor trebui să fie transferați actualii salariați. Diferența de aproximativ 10.000 de posturi care nu se mai regăsesc, vor fi, de fapt, actuali salariați care vor îngroșa rândurile șomerilor.

Mai mult, conștient de ilegalitățile pe care le face, directorul general Valentin Ștefan a obținut, grație intervenției Consiliului de Administrație, printr-o rezoluție a Adunării Generale a Acționarilor reunită în ședința extraordinară, aprobarea achiziției serviciilor unei case de avocatură care să apere în instanță managementul Poștei Române în procesele cu proprii angajați și sindicatul, generate de concedierile abuzive pe care le va efectua în perioada următoare.

Directorul Poștei Române, nu știe ce scrie în documentele pe care chiar el le-a semnat

Afacerea, parafată în ultima zi a lunii ianuarie a anului curent, a fost încheiată prin negociere directă, fără publicarea prealabilă a unei invitații la o procedură concurențială, și a scos din bugetul propriu al Poștei Române suma de aproape 3,8 milioane de euro. Banii au ajuns la operatorul Vodafone România, operator care, cu fix o lună înainte de acest moment, mai primea de la Poșta Română, tot fără licitație, un alt contract, de 300.000 de euro. Întâmplarea face ca ambele contracte să fie încheiate după emiterea OUG 166/2022, din 8 decembrie 2022, act normativ prin care Executivul a mandatat Poșta Română să se ocupe de cardurile pentru energie destinate populației vulnerabile.

Într-un dialog halucinant purtat, pe data de 2 martie 2023, de jurnalista Anca Alexandrescu, realizatoarea emisiunii "Culisele Statului Paralel", de la Realitatea-Plus, actualul director general al Companiei Naționale Poșta Română, Florin Valentin Ștefan, a negat cu vehemență că instituția pe care o conduce a atribuit fără licitație contractul pentru furnizarea celor 7.000 de dispozitive PDA necesare citirii cardurilor electronice pentru energie. Pe parcursul emisiunii, Valentin Ștefan a afirmat: "Nu a fost o procedură de atribuire directă", "a fost organizată o procedură în luna ianuarie. Apoi am așteptat zece zile, perioada de contestație, apoi a fost atribuit contractul". "A fost licitație 100%. A fost licitație pentru PDA-uri, conform țării în care trăim".

Aceste afirmații ale lui Valentin Ștefan sunt contrazise, însă, de un document oficial, semnat de însuși Valentin Ștefan. Documentul poartă denumirea "Procedura CNPR nr. RO 427410-2023", din data de 16 ianuarie 2023, referitor la "Negociere fără invitație la proedura de ofertare" și este semnat, în dreptul ștampilei directorului general al Poștei, de către Florin Valentin Ștefan în persoană. Iar actul mai este semnat, cu bară (pentru) Carol Bujoreanu - Departamentul Achiziții și Pomovare.

Documentul citat mai sus precizează, la data de 16 ianuarie 2023, că "limita de depunere a candidaturilor și a ofertelor este data de 19 ianuarie 2023, la ora 11.00", iar "data de deschidere a ofertelor este 19 ianuarie 2023, la ora 12.00". Adică o oră.

În 3 februarie 2023, pe SEAP, a fost publicat și rezultatul acestei "licitații" despre care vorbea, în emisiunea de la Realitatea-Plus, directorul Poștei Române. Astfel, în 31 ianuarie 2023, Poșta Română a încheiat cu Vodafone România contractul nr. 140J/115/2023, în valoare de 15.599.990 de lei fără TVA. Adăugând procentul de 19% aferent cotei de TVA, rezultă că valoarea finală a acestui contract este de 18.563.988,1 lei, adică 3.788.569 de euro. În acești bani intră 7.000 de dispozitive smart de tip PDA (cu aplicație MDM inculsă), 7.000 de abonamente de date mobile, 7.000 de imprimante mobile și încă 1.600 de imprimante mobile suplimentare. Toate aceste echipamente trebuie să fie "compatibile cu telefoanele ridigizate CAT S42H, deja aflate în posesia companiei, care vor fi folosite în scopul acestui proiect". La toate aceste ehipaamente, contractual mai vizează aplicația MDM pentru controlul de la distanță al dispozitivelor PDA.

Așadar, nu a fost nicio licitație deschisă, așa cum susținea directorul Poștei Române, în direct, la televizor. Mai mult, Poșta Română și-a justificat alegerea procedurii negocierii directe, fără publicarea prealabilă a unei invitații la o procedură concurențială de ofertare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și fără organizarea unei licitații electronice, invocând "o situație de extremă urgență, survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de entitatea contractantă".

În acest sens, se invocă prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului 166, din 8 decembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare, privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportate din fonduri externe nerambursabile. La articolul 24 din această OUG, se prevede că "C.N. Poșta Română va asigura sistemul informatic necesar gestionării programului, dotările și echipamentele necesare, precum și alte cheltuieli necesare, în condițiile articolului 17, alineat 1, litera "d" din Legea 99/2006 privind achizițiile sectoriale".

Conform articolului de lege citat, autoritatea contractantă - în cazul de față Poșta Română - are dreptul de a aplica proccedura negocierii fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare pentru atribuirea contractelri sectoriale doar dacă aceasta se referă la "o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă, negociere competitivă, dialog competitiv sau procedură simplificată nu pot fi respectate din motive de extremă urgență, determinată de evenimente imprevizibile și care nu se datorează unei acțiuni ori inacțiuni a entității contractante".

Mai departe, însă, articolul invocat de către Poșta Română pentru a nu organiza o procedură concurențială prevede că "în cazul în care se impune intervenția imediată, autoritatea contractantă are dreptul de a realiza achiziția publică în paralel cu aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare".

Este, de asemenea, interesant că, fără licitație, Poșta Română a reușit să facă "economie". Asta, deoarece valoarea estimată inițial a contractului, în speță suma maximă pe care instituția condusă de Valentin Ștefan a pus-o la bătaie pentru aceste 7.000 de echipamente, era de 21.750.500 de lei fără TVA, adică de 25.883.095 de lei cu tot cu TVA (5.282.264,3 euro). Împărțită la 7.000 de dispozitive, suma aferentă fiecărui echipament cumpărat ar fi fost de 754,6 euro. Prețul final achitat Vodafone a fost de 541,22 de euro bucata.

Un alt amănunt interesant al acestei povești a PDA-urilor cumpărate de Poșta Română este că, între data de 8 decenbrie 2022, când a fost adoptată Ordonanța de Urgență 166/2022, și 30 ianuarie 2023, când a fost parafat contractual, a mai avut loc o achiziție.

În 20 octombrie 2022, Compania Națională Poșta Română a publicat, pe SEAP, un anunț de participare prin care a precizat că intenționează să achiziționeze un sistem integrat de optimizare și monitorizare a flotei de curierat "door - to - door" în format PDA ridigizat, cu scanner, imprimantă mobilă și GPS. Acest sistem urma să utilize cele 400 de vehicule și curieri, cu scopul de a eficientiza, optimiza și monitoriza activitatea de preluare și livrare a trimiterilor din categoria express.

Nici de această dată, Poșta Română nu a organizat o licitație deschisă, ci a ales variant procedurii simplificate de selecție de oferte, punând la bătaie un buget de 1.725.632 de lei fără TVA. Au fost depuse două oferte, dintre care doar una singură a fost acceptată. A cui a fost oferta? A aceleiași comoani Vodafone România. Așa stând lucrurile, la data de 30 decembrie 2022, cu fix o lună înaintea atribuirii afacerii cu PDA-uri pentru cardurile din energie, Poșta Română a încheiat cu Vodafone România contractul 140/J/1707/2022, la o valoare finală de 1.240.844 de lei, la care se adaugă procentul de 19% aferent citei de TVA, generând o valoare totală de 1.476.606,4 lei (301.347,8 euro).

Șeful „Vânzărilor" din Poșta Română, recrutat de liberali dintr-un dosar de evaziune

La scurt timp după ce fosta conducere a Companiei Naționale Poșta Română a reușit „performanța" de a renunța, de bunăvoie, la orice compensații financiare pentru serviciile universale de poștă, pentru perioada 2020 - 2024, actuala conducere a aceleiași Poște l-a avansat pe unul dintre directorii săi, membru PNL, implicat într-o afacere scandaloasă cu iz de evaziune fiscală.

Este vorba despre proaspătul director al Departamentului Contracte și Vânzări, Florin Gabriel Bulumac, cel care, în 2016, a fost vizat de o anchetă a procurorilor DIICOT. Una dintre firmele familiei Bulumac, intrată în insolvență, a fost anchetată aproape cinci ani pentru suspiciuni de operațiuni comerciale ilicite, iar lichidatorul judiciar al companiei respective a redactat și depus la instanță un raport devastator în legătură cu aceste activități. Deși ancheta nu avea, la acel moment, o soluție finală, Guvernul Orban l-a numit pe Bulumac la conducerea Fabricii de Timbre. Iar actualul director general al Poștei Române, Valentin Ștefan, descris chiar de propriul CV drept investigator antifraudă, îl consideră însă pe Bulumac drept unul dintre cei mai buni directori din Poștă, spunând că acesta este inițiatorul parteneriatului cu MIPE privind cardurile din energie pentru persoanele vulnerabile.

La mijlocul lunii ianuarie a anului curent, directorul general al Companiei Naționale Poșta Română, Florin Valentin Ștefan, acorda un interviu presei centrale, anunțând că are în vedere un amplu proces de restructurare a companiei, prin reducerea numărului de posturi de conducere.

Valentin Ștefan, care are trecută în CV o experiență de investigator antifraudă, fost director adjunct al lui Mircea Tudosie, cel care a notificat ANCOM că nu mai are nevoie de compensarea pe care Poșta o putea obține de la ANCOM pentru prestarea activității serviciului universal, a ajuns la conducerea Poștei Române în anul 2020, imediat după ce la Palatul Victoria a fost instalat Guvernul Orban.

Tot în 2020, în funcția de director al Fabricii de Timbre, structură a Poștei Române, a fost instalat liberalul teleormănean Gabriel Florin Bulumac, cel pe care, în ianuarie 2023, directorul general Florin Valentin Ștefan l-a zugrăvit în cele mai pozitive culori. Astfel, Ștefan a precizat că Bulumac este „unul dintre cei mai buni directori din Poștă", dezvăluind că este cel care a achiziționat, anul trecut, un echipament performant de printat și împlicuit, dar, totodată, este și cel care a inițiat proiectul de parteneriat cu Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene privind cardurile din energie.

Un document intrat în posesia „Jurnalului" devoalează însă un trecut nu tocmai „roz" al directorului Gabriel Florin Bulumac. Este vorba despre un Raport întocmit la data de 17 ianuarie 2018, de Criss Consult SRPL, în calitate de lichidator judiciar al unei firme din Alexandria, pe nume SC Distrigrup SRL, aflată în procedură de faliment. Acest document a fost depus la dosarul de faliment 3611/87/2014 al Tribunalului Teleorman și arată că acționarii SC Distrigrup SRL sunt părinții directorului din cadrul Poștei Române, Mariana T. Bulumac și Florian G. Bulumac, iar compania se ocupa cu comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun. Fratele lui Gabriel Florin Bulumac, Eduard Mădălin Bulumac, a deținut, la această societate, funcția de director comercial, iar Gabriel Florin Bulumac însuși a deținut funcția de director general adjunct.

Mai departe, documentul citat a notificat și existența unei relații de afiliere a SC Distrigrup SRL cu alte companii, printre care SC RPD Distribution SRL, ai cărei asociați sunt frații Eduard Mădălin Bulumac și Gabriel Florin Bulumac, dar și SC Distrib Grupexim SRL, unde asociate sunt soțiile celor doi.

Prin acest raport înaintat instanței, lichidatorul judiciar arată: „Conducerea Distrigrup SRL a acționat în mod nelegal și fraudulos în desfășurarea activității comerciale, întocmirea evidenței contabile, folosind societatea ca mijloc de aprovizionare și garantare a mărfurilor pentru societățile din grup, împrumuturi mascate pentru societățile din grup, prin acordarea de avansuri sau plăți de chirii pe 3 ani retroactiv, avansuri spre decontare nejustificate, creșterea artificială și nelegală a cheltuielilor cu operațiuni comerciale fictive, care să ducă la plăți cât mai mici către bugetul de stat, pentru a evita incapacitatea de plată, neîncasarea debitelor de la clienți, salarii mari încasate de conducere în mod preferențial, deși societatea era în pierdere operațională, refuzul de a declara insolvența în instanță și prelungirea perioadei de acumulare de debite, în special la bugetul de stat, operațiuni comerciale suspecte de evaziune fiscală cercetate de organele penale".

De altfel, aceste cercetări care vizat conducerea Distrigrup SRL au făcut obiectul dosarului DIICOT 80/D/P/2015, în care, potrivit raportului citat, „s-a reținut că suspecții Bulumac Florian, Bulumac Mariana, Bulumac Florin Gabriel și Bulumac Eduard Mădălin s-au constituit într-un grup infracțional organizat, al cărui lider era Florian Bulumac, în scopul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, prin evidențierea în actele contabile a achiziției de mărfuri fictive, cu un prejudiciu de 4.520.471 de lei, reprezentând obligații fiscale".

Mai departe, lichidatorul judiciar, citând, în Raportul respectiv, procurorii DIICOT, arată că „sumele de bani obținute au fost scoase din cele două firme (SC Distrigrup SRL și SC RPD Distribution SRL - n.red.) de către membrii grupului și investite în achiziții de bunuri mobile și imobile din Alexandria, mijloace auto de lux, în scopul ascunderii provenienței banilor, respectiv a infracțiunilor de evaziune fiscală".

Acest caz a făcut chiar și obiectul unui comunicat de presă al DIICOT, de la începutul anului 2016, când procurorii anunțau că Serviciul Teritorial Teleorman al DIICOT - împreună cu polițiști din cadrul BCCO București și Constanța - a efectuat 17 percheziții pe raza județelor Teleorman, Ilfov, Constanța și a municipiului București, în vederea destructurării unui grup infracțional organizat specializat în evaziune fiscală și spălare de bani".

Revenind la raportul lichidatorului judiciar, din anul 2018, mai aflăm că în anul 2014 compania Distrigrup SRL a înregistrat pierderi de 6.812.679 de lei, iar potrivit Legii 85/2014, administratorii aveau obligația să ceară, în termen de 30 de zile, tribunalului notificarea procedurii de insolvență. Această cerere ar fi fost însă depusă abia pe data de 23 decembrie 2014, firma continuând activitatea „în vederea prejudicierii creditorilor".

„Cererea de deschidere a procedurii insolvenței a fost depusă la 23.12.2014. (...) Insolvența este imputabilă celor patru membri ai familiei Bulumac", se mai arată în raportul întocmit și depus de lichidatorul judiciar al SC Distrigrup SRL.

La momentul când DIICOT a descins la sediul acestei companii, Gabriel Florin Bulumac, actualul director din cadrul Poștei Române, era deja politician, ocupând funcția de secretar general adjunct al Organizației PNL Alexandria. Iar prin Ordonanța 80/D/P/2015 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani.

Trei ani mai târziu însă, în anul 2018, o parte a acestui dosar a fost clasată, iar DIICOT a disjuns cauza, pe care a trimis-o, spre continuarea urmăririi penale, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman. Aici a fost înregistrat un nou dosar, având numărul 358/P/2018.

După numirea, de către guvernarea Orban, a liberalului teleormănean Gabriel Florin Bulumac, la conducerea fabricii de Timbre din Poșta Română și devoalarea, mai întâi în presa locală, apoi în presa centrală, a acestui dosar, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman au decis, în 31 august 2020, să dispună, la rândul lor, clasarea în afacerea „Distrigrup SRL".

Potrivit site-ului Consiliului Local Alexandria, Gabriel Florin Bulumac are calitatea de consilier local, ales pe listele Partidului Național Liberal. În această calitate, Bulumac a depus, în data de 5 iunie 2022, o declarație de avere și una de interese, din care rezultă că activa, în paralel, și ca „director al Sucursalei Fabrica de Timbre din cadrul Companiei Naționale Poșta Română SA", de unde a încasat un salariu anual de 109.387 de lei. Indemnizația de consilier local menționată este de 12.045 de lei pe an.

Din documentul respectiv, rezultă că Gabriel Florin Bulumac nu deține nimic pe numele lui. Nu are terenuri, nu are imobile, nu are mașini, nu are opere de artă sau obiecte de valoare. Nu are nici măcar bani în conturi. Figura, în schimb, cu trei datorii la Raiffeisen Bank, toate scadente în anul 2022, în sumă totală de 165.645 de lei, precum și cu un debit de 1.579.342 de lei, contractat în anul 2013, de la Garanti Bank SA, „în calitate de fidejusor al debitoarei SC RPD Distribution SRL".

Declarația de interese, completată și depusă la aceeași dată, arată că directorul din Poșta Română, consilier local la Alexandria, este asociat în Beg Dinamic Grup SRL Teleorman, în RPD Distribution SRL Teleorman și în Special Security Squad SRL Teleorman. De asemenea, Bulumac este membru al MLNR (Marea Lojă Națională Română), Asociația Sfântul Augustin din Teleorman și SNCRR Teleorman.