• Tweet

Rapoartele OLAF (Oficiul European Anti-Fraudă) din anii 2017-2018 așează România în topul țărilor în care se fraudează masiv bani europeni. Lista fraudatorilor este lungă, iar prejudiciile produse comunității europene sunt de ordinul miliardelor de euro.

La începutul lunii ianuarie 2020, jurnaliștii sătmăreni au obținut, pe surse, informații din raportul OLAF care constata prejudicii uriașe într-un proiect de investiții în rețelele de apă și canal derulat în municipiul Satu Mare și în Țara Oașului. Banii erau furați de un cartel manageriat de baroni locali și politicieni de la centru. Concluzia jurnaliștilor : " jumătate din banii de investiții în rețelele de apă și canal se fură!" OLAF ar fi identificat fondurile fraudate, care trebuie returnate, aproximativ 6,2 milioane euro și a recomandat pedepsirea făptașilor. În ciuda evidențelor și a semnalelor de alarmă, autoritățile se autosesizează greu sau mai deloc, dosarele referitoare la fraudă cu fonduri europene comise de baronii locali lăsându-se așteptate.

În agricultură, banii comunitari sunt fraudați, de edilii șefi ai satelor și comunelor, prin falsificarea documentației aferentă licitațiilor publice.

Anul trecut, jurnaliștii din presa centrală trăgeau un semnal de alarmă după ce au descoperit o tentativă de fraudă cu bani europeni în Țara Oașului. Totul a ieșit la iveală în momentul depunerii dosarelor la Centrului Județean APIA Satu Mare (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură), când funcționarii le-au comunicat fermierilor interesați în obținerea subvențiilor, că există suprapuneri de teren. Era vorba despre suprapuneri (vizibile în sistemul informatizat al APIA) ale loturilor de pășune câștigate de fermieri prin licitație, cu un an înainte, care se presupune că ar fi fost bine măsurate de experții primăriei Certeze și delimitate pe un plan al pășunilor realizat, datat, semnat, înregistrat și asumat de părți imediat după licitație. Astfel, unii fermieri erau prejudiciați prin înjumătățirea suprafețelor câștigate cinstit la licitație, pentru care puteau solicita în mod legal subvenții, pe când prietenii edililor șefi din Certeze, care nu dețineau animale, puseseră mâna pe sute de ha de pășune din domeniul comunei.

Spre sfârșitul anului trecut ancheta s-a extins și sunt informații că dosarul penal, care a ajuns deja la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, va fi declinat către Serviciul Teritorial al DNA Oradea. Edilii suspecți se laudă că vor scăpa basma curată pentru că au relații sus-puse printre procurorii anticorupție.

Dosar penal pentru edilii șefi ai comunei Certeze

În urma unor articole publicate în presa centrală și în cea locală, referitoare la ilegalitățile și fraudele cu fonduri europene comise în comuna Certeze, Poliția Negrești Oaș s-a autosesizat și a început cercetările cu o lucrare penală, transformată, ulterior, în dosar penal. Inițial, cercetările au demarat cu audierea unor complici ai viceprimarului din Certeze, două săgeți, în limbajul hoților de buzunare, dar a continuat cu audierile principalilor tartori din primărie. Ținta grupării este obținerea ilegală de subvenții APIA.

Pornind de la mărturiile victimelor, fermieri de bună credință, câștigători ai unei licitații care avea ca obiect "Închirierea pajiștilor aflate în domeniul public/privat al Comunei Certeze" și de la documentele falsificate de primărie, publicate în presă, anchetatorii au dezvăluit adevărata dimensiune a fraudelor comise sub protecția puterii politice și a autorităților locale, care ating și APIA Satu Mare. Localnicii ne-au spus că edilii șefi din Certeze, primarului comunei Ciocan Petru și viceprimarul Ciorbă Ioan Aurel, s-au lăudat, nu o dată, că dispun de protecție înaltă de la justiția din Satu Mare până la DNA Oradea. Ilegalitățile și abuzurile comise sau girate de cei doi au fost până acum ascunse, pentru că mafia sătmăreană este transpartinică. Se pare că gruparea girată de cei doi a reușit să prejudicieze bugetul național și bugetul local cu sute de mii, milioane de euro pe parcursul mai multor ani.

Vă readucem aminte că fermierii din Certeze și din împrejurimi au sesizat presa locală și centrală asupra fraudelor comise de conducerea primăriei, după ce au constatat că poliția și procurorii îi protejează pe făptași. Oamenii i-au reclamat în mod repetat pe edilii primăriei și pe funcționarii publici din cadrul Centrului Județean APIA Satu Mare sau din APIA Livada, topografi și firme angajate de primărie, cu dedicație, care se întrec în fraudarea subvențiilor APIA pentru pășuni. Cetățenii povestesc despre sesizări nenumărate dosite de magistrații anticorupție de la Oradea.

Intră pe fir DNA Oradea

Una dintre sesizările primite de polițiștii și procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare conține probe devastatoare care dezvăluie, pas cu pas, mecanismul fraudării fondurilor europene la primăria Certeze prin trucarea licitațiilor și falsificarea documentelor înaintate către APIA Satu Mare, în vederea obținerii de subvenții. Documentul prin care se cere anchetarea primarului comunei Certeze, Ciocan Petru, și a viceprimarului, Ciorbă Ioan Aurel, alături de alți complici, confirmă informațiile din rapoartele emise de OLAF. Verificările ulterioare ale anchetatorilor ar fi scos la iveală grozăvia fraudelor în care sunt implicați edilii liberali ai comunei, funcționari din cadrul primăriei și din APIA, sub protecția magistraților din Satu Mare și din Oradea. Dealtfel, din informațiile noastre reiese că, având în vedere că infracțiunile se referă la fonduri UE, magistrații sătmăreni au hotărât să transmită dosarul la Serviciul Teritorial al DNA Oradea.

Primăria Certeze, fabrică de documente false

Conform plângerilor și sesizărilor formulate de fermieri, în cazul licitației pentru "Închirierea pajiștilor aflate în domeniul public/privat al Comunei Certeze", din data de 07.05.2018, frauda pornește chiar din organizarea acesteia, în biroul viceprimarului, Ciorbă Aurel, la care ar fi participat ilegal persoane care nu au depus oferte conform legii și documente false sau care nu respectă caietul de sarcini. Din declarațiile martorilor reiese că procesele verbale de deschidere a ofertelor au fost falsificate, mulți dintre cei care le-au semnat nefiind prezenți la deschiderea simulată a ofertelor inexistente. Comisia de licitației a desemnat, ilegal, câștigători pe toți participanții la licitație, unii dintre aceștia, apropiați ai viceprimarului, care nu au depus nici un fel de oferte. Mai grav, edilii șefi ar fi închiriat sute de hectare de pășune din domeniul primăriei unor persoane care nu dețin animale, în baza unor documente falsificate, tranzacții fictive cu mii de animale. Complicii fraudelor sunt oameni de afaceri locali, apropiați edililor din comuna Certeze și funcționari APIA Satu Mare care s-au făcut că verifică sute de animale existente doar în acte. Se pare că anchetatorii au descoperit că alte sute de hectare de pășuni au fost închiriate de edilii șefi ai primăriei, unor neamuri și apropiați, persoane de încredere, fără niciun fel de licitație. Aceste suprafețe apar în "Planul de identificare pășune comuna Certeze", documente emise de primărie în urma licitație, ca loturi ocupate, nu se știe de cine și în ce scop.

Acțiuni de intimidare

În același timp, fermierii de bună credință, câștigătorii reali ai licitației, sunt înșelați și prejudiciați prin înjumătățirea abuzivă a suprafețelor de teren câștigate pe drept. Furtul suprafețelor de teren câștigate de fermieri prin licitație se realizează atât fizic, în teren, cât și scriptic, prin emitere de acte false. Deși primăria Certeze avea obligația să delimiteze fizic, în teren, loturile câștigate de fermieri, după mai bine de un an de la încheierea licitației, această operațiune nu s-a realizat. După demararea anchetei la primăria Certeze, fermierii incomozi care și-au cerut drepturile și au sesizat poliția, au "beneficiat" de o campanie de intimidare și de hăituire. Astfel, oamenii s-au trezit taxați, amendați pentru fapte închipuite și cu nenumărate verificări abuzive.

Apă și canalizare ca în feudalism

Investițiile în proiecte de apă și canalizare ale Primăriei Certeze sunt un domeniu pe care anchetatorii nu l-au luat la puricat până acum. Deși viceprimarul, Ciorbă Ioan Aurel, se laudă cu finalizarea în proporție de 98% a proiectului de canalizare, pe o lungime de circa 6 km (cu fonduri guvernamentale), locuitorii comunei se plâng că nu au canalizare. Aceștia spun că, în realitate, proiectul s-a oprit după ce au fost montate două conducte, una lungă de 1km, cealaltă de 2 km, neconectate între ele. Stația de epurare aferentă acestui proiect, în valoare de aproximativ 1,5 mil. lei, achiziționată în decembrie 2011 ar fi dispărut. Edilii comunei afirmă că stația se află depozitată undeva în Certeze, în custodie, de un deceniu și nu a fost instalată pentru că terenul respectiv se află în litigiu.

De asemenea, locuitorii comunei Certeze afirmă că edilii șefi ai comunei sunt responsabili pentru un prejudiciu important într-un alt proiect cu fonduri UE, realizat în parteneriat cu o firmă privată din Maramureș, care consta în punerea în funcțiune a două microhidrocentrale de pe râul Valea Rea, la Huta Certeze. Astfel, în circa 7 ani de funcționare a microhidrocentralelor, deși conform contractului, la bugetul local trebuia să ajungă 33% din valoarea energiei electrice produse, primăria nu a încasat niciun leu. Documentul care atestă înțelegerea dintre partenerii de proiect la demararea proiectului, "Procesul verbal de negociere" semnat de părți, a fost ascuns. Edilii șefi ai comunei Certeze refuză deocamdată să pună la dispoziție presei acest important document, care le certifică vinovăția.

Infracțiunile silvice, trecute cu vederea

Retrocedarea suprafețelor de pădure proprietarilor de drept şi furturile de lemne rămân de decenii probleme de nerezolvat pentru autoritățile din comuna Certeze. Proprietarii și moștenitorii acestora și-au câștigat drepturile asupra loturilor de pădure în instanță și dețin documente emise chiar de Comisia locală de fond funciar din Certeze. În ciuda faptului că documentele certifică dreptul oamenilor la anumite loturi de pădure, aceștia nu sunt puși în posesie de decenii. În timp ce firme agreate de de baronii locali jefuiesc fondul forestier public și privat, proprietarii de drept mor cu jalba-n mână pe la ușile primarului și poliției. Pădurile certezanilor sunt defrișate de firme dubioase fără ca poliția și parchetul să miște un deget. Presa locală a scris că, în repetate rânduri, oamenii s-au plâns că le sunt defrişate pădurile şi că nimeni nu face nimic pentru a stopa acest fenomen.

Sas Ileana (fostă Graner) s-a plâns de nenumărate ori autorităților statului și presei locale și a fost plimbată prin instanțe mai bine de un deceniu și jumătate. Ileana, cunoscută și sub numele de Lușca, a moștenit mai multe loturi de pădure în zona Certeze. Deși are hotărâri judecătorești definitive și alte acte care dovedesc faptul că loturile de pădure respective îi aparțin ca moștenitoare, de circa 14 ani nu a fost pusă în posesie. Femeia dă vina pe edilii șefi ai comunei care au făcut tot posibilul să ocolească legea și să nu o pună în posesie pentru că a refuzat să taie copacii. În cele din urmă, a primit o parte din ceea ce i se cuvenea, circa 9 ha în zona Vârful Văcarilor, care aparțin acum fiului ei Vasile Graner. Zona a fost defrișată ilegal, sub nasul autorităților locale. În 2013, după cum reiese din documente, angajații unei firme au defrișat în voie 1,5 ha de pădure, sub ochii poliției și ai primăriei. Astfel, au fost sustrași 319 arbori nemarcați, circa 600 de mc de lemn, parțial de pe proprietatea fiului său, parțial de pe loturile care urmau să-i fie retrocedate femeii. Lușca Sas și fiul acesteia susțin că defrişarea a fost făcută de angajaţii unei firme. Alți localnici s-au plâns că în zonă acţionează un cartel de societăţi dubioase care le defrişează pădurile, ziua în amiaza mare, în văzul tuturor.

După ce Graner Vasile a făcut o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Negreşti Oaş împotriva hoților, magistrații au dat soluţie de neîncepere a urmăririi penale. Deși Ileana Sas (Lușca) are toate documentele în regulă, ba chiar Comisia locală de fond funciar din Certeze i-a recunoscut, în 2006, dreptul de proprietate asupra "1,954 ha de pădure în top 4006/2 Certeze", femeia nu a fost pusă în posesie încă.

Au ras școala și grădinița în noaptea alegerilor

Faptele descrise mai sus reprezintă o mică parte din abuzurile și ilegalitățile comise de baronii primăriei în ograda lor, comuna Certeze. Presa centrală a mai scris despre modul în care complicii acestora, niște afaceriști dubioși din zonă au ras într-o noapte, Școala și Grădinița de copii din centrul comunei. S-a speculat că în ziua alegerilor, primarul liberal Ciocan Petre, a comunicat făptașilor Moiș Gheorghe și Ciorbă Gheorghe Marin, actual Alek (poreclit și Caltaboșul după ce s-a implicat în scandalul cu același nume) că pot demola în voie, fără nicio autorizație, clădirea școlii și a grădiniței din strada Principală nr. 792-794, dacă mai câștigă un mandat. În noaptea de 11.06.2012 spre 12.06.2012, buldozerele și-au făcut datoria, iar la adresa susmenționată, certezanii au găsit un teren viran, frumos curățat, ca și cum clădirea aflată în patrimoniul primăriei cu valoarea de 146000 lei nu a existat. Noi am aflat că poliția Certeze și-a făcut datoria și a identificat făptașii. Acestia au fost amendați, de formă, cu câte 1000 de lei, dar dosarul a fost închis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Negrești Oaș scăpându-i pe infractori. Cetățenii comunei spun că Primăria Certeze a depus plângere împotriva celor doi doar de ochii lumii, știind că făptașii au să fie scăpați de magistrații de la parchet. Ar fi interesant de aflat cum a scăzut Primăria Certeze clădirea demolată din gestiune și ce s-a întâmplat cu materialele rezultate din operațiunea de demolare.

Redacția ziarului Avertisment. net a întrebat Parchetul de pe lângă Judecătoria Negreșt Oaș, în data de 11.01.2020, dacă a identificat făptașii și ce măsuri a luat împotriva acestora. Așteptăm încă un răspuns din partea parchetului și revenim cu amănunte.

Eduard Ovidiu Ohanesian