• Tweet

Cele doua aeroporturi ale Capitalei, Otopeni si Baneasa, sunt administrate de un consiliu format din persoane care nu au experienta in domeniul aviatiei si al administrarii aeroporturilor. Numirea lor in functie se datoreaza altor "competente".

Compania Nationala "Aeroporturi Bucuresti" inregistreaza o pierdere de aproape 30 de milioane de lei din cauza pandemiei, iar investitiile s-au lasat asteptate in ultimii ani. Compania Nationala "Aeroporturi Bucuresti" (CNAB) gestioneaza Aeroportul International "Henri Coanda" din Capitala si Aeroportul International Bucuresti Baneasa - Aurel Vlaicu, procesand astfel circa 75% din traficul aerian de pasageri. Statul roman, prin Ministerul Transporturilor, detine 80% din companie, iar Fondul Proprietatea, 20%. Fondul Proprietatea a fost infiintat de Guvernul Romaniei in decembrie 2005, pentru despagubirea persoanelor ale caror bunuri au fost expropiate, in mod abuziv, de regimul comunist. Statul roman a fost actionar unic, dar in prezent actiunile Fondului Proprietatea sunt tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti si London Stock Exchange.

Pandemia a redus drastic activitatea aeroportuara, iar CNAB a avut in primul semestru al acestui an pierderi de 27,4 milioane lei, fata de un profit net de 193,6 milioane lei in perioada similara a anului trecut. Inainte de pandemie, aeroportul Otopeni era, constant, aglomerat, iar specialistii sustin de ani de zile ca este nevoie de un nou terminal. CNAB este administrata de un consiliu de administratie, care aproba structura organizatorica si regulamentul de organizare si functionare, numeste, suspenda si revoca directorul general si negociaza contractul colectiv de munca, scriu cei de la ziare.com

Mandatele de administratori provizorii in Consiliul de Administratie al Companiei Nationale de Aeroporturi Bucuresti (CNAB) ale lui Cristian Mircea Raicu, Adrian Constantin Florescu si Corvin Nedelcu au incetat in luna octombrie a acestui an. Adunarea Generala a Actionarilor a decis prelungirea mandatelor cu sase luni, respectiv doar doua luni pentru Nedelcu, pana la numirea unor administratori pe patru ani.

Fondul Proprietatea sustine ca procesul de selectie al noilor membrii pentru un mandat de patru ani in Consiliul de Administratie al Aeroporturi Bucuresti nu a fost riguros, rezultand nominalizari care nu sunt credibile. "Majoritatea candidatilor propusi nu au experienta relevanta de conducere si nu sunt independenti, cei mai multi fiind conectati politic sau afiliati", a transmis Fondul Proprietatea intr-un comunicat de presa.

In prezent, din Consiliul de Administratie (CA) al companiei fac parte persoane fara experienta in domeniul administrarii aeroporturilor sau al aviatiei. Membrii CA al CNAB castiga lunar 12.656 de lei brut, adica 7.403 lei net.

Adrian Constantin Florescu este membru al Partidului Miscarea Populara (PMP) si consilier general al Primariei Capitalei, ales la alegerile din toamna acestui an. El are o diploma de inginer de la Facultatea de Inginerie si Management Agroturistic a Universitatii Bioterra. In perioada 2004-2005 a studiat stiintele politienesti si relatiile internationale la Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza" si a devenit doctor in agronomie, obtinand o diploma de la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara. Ulterior, a realizat un masterat in expertiza si legislatia in siguranta alimentara, protectia consumatorului si a mediului.

A lucrat in domeniului achizitiilor publice, dar si in managementul fondurilor structurale si al vanzarilor in companii private. In 2009 a coordonat Directia Generala de Achizitii si Administrativ din Ministerul Mediului, iar in perioada 2010-2013 a lucrat la Garda Nationala de Mediu. Din martie 2013 pana in prezent este presedintele asociatiei Eco Lighting Collect, care colecteaza, reutilizeaza si recicleaza echipamentele electrice si electronice.

Asociatia nu a publicat pe site-ul propriu proiectele in desfasurare sau cele derulate anterior, iar cele mai recente comunicate de presa, stiri sau evenimente sunt din 2015. In ciuda lipsei de activitate, Florescu a incasat anul trecut un salariu de 419.850 de lei de la asociatie. Veniturile s-au rotunjit cu cei 24.338 de lei, indemnizatia de consilier al Municipiului Bucuresti si 21.600 de lei, indemnizatia de membru al Consiliului de Administratie la Ordine si Protectie S3, firma de paza a sectorului 3, care figureaza pe propriul site doar cu trei proiecte si care, in 2018, a pierdut o licitatie organizata chiar de Primarie. In total, in 2019, Florescu a castigat 466.000 de lei, adica circa 39.000 de lei pe luna.

Florescu are patru terenuri intravilane, un apartament in Bucuresti, un autoturism Renault Megane din 2008, dar si ceasuri si bijuterii in valoare de peste 40.000 de euro. In conturi are peste 123.000 de lei si peste 100.000 de euro, dar are si datorii de peste 230.000 de euro.

Adrian Florescu a declarat, pentru Ziare.com, ca are experinta pentru a ocupa aceasta functie, dar nu isi va depune candidatura pentru a fi membru permanent al Consiliului de Administratie.

"Eu nu am depus dosar pe 109 (n.r.- ordonanta de guvernanta corporativa). Sunt temporar acum pana vin membrii definitivi. Expertiza mea este destul de substantiala vizavi de mediu, pentru ca sunt unul din cei care pricep fenomenul. In plus, sunt doctor in marketing si management facut la timpul lui, cand chiar se facea carte. Sunt in pozitii de conducere la firme private de prin 1999 si pana acum nu am dat niciuna de gard", a declarat Florescu.

Mandatul lui Cristian Mircea Raicu, fost viceprimar al Capitalei si actual director in cadrul unei companii de management al deseurilor, in Consiliul de Administratie al CNAB a fost prelungit pana in luna februarie a anului urmator. Nici Raicu, membru al Partidului National Liberal, nu are experienta in aviatie sau transporturi, dar are studii in administratia publica.

Raicu a obtinut in anul 1988 o diploma de subinginer de la Facultatea de Utilaj tehnologic a Institutului de Constructii Bucuresti, una de economist de la Academia de Studii Economice si doua de masterand in administratie publica.

Din 1994, Raicu a inceput sa ocupe functii publice, la Regia Autonoma de Gospodarie si Locativa Ilfov, Administratia Parcuri si Gradini a Consiliului Local al Municipiului Bucuresti, Consiliul Judetean Ilfov, Camera de Comert si Industrie a judetului Ilfov, Primaria Municipiului Bucuresti, Administratia Strazillor. In perioda 2005-2008 a fost director general al REBU, iar din 2009 pana in 2012 si din 2015 pana in 2016 a fost viceprimar general al Municipiului Bucuresti. A mai fost si director al unei companii private, iar din 2016 este director de dezvoltare al Rom Waste Solutions, una dintre companiile care activeaza in managementul deseurilor si reciclarii in Romania.
Raicu detine impreuna cu sotia trei terenuri intravilane si unul forestier, un apartament, doua case de locuit si o casa de vacanta.

Intrebat ce experienta are in administrarea aeroporturilor si ce il recomanda pentru functie, Mircea Raicu a transmis ca a mai fost membru al Consiliului de Administratie al Aeroporturilor Otopeni si cunoastea nevoile de dezvoltare ale acestuia. In plus, el argumenteaza ca pentru aceasta functie este nevoie de "un cumul de experiente profesionale".

"Am condus companii cu peste 1.300 de angajati cu rezultate foarte bune, am fost de doua ori viceprimar general al municipiului Bucuresti unde am coordonat proiecte importante pentru oras. De asemenea, am fost membru al Consiliului de Administratie al Aeroportului Otopeni, ca reprezentant al Administratiei Publice Locale, fiind director general in cadrul Consiliului Judetean Ilfov, in perioada 1997- 2000. Aceasta perioada a coincis cu realizarea celor mai importante investitii in cadrul companiei ceea ce mi-a permis sa cunosc in amanunt compania si nevoile ei de dezvoltare. In ceea ce priveste pregatirea, asa cum se vede din CV am pregatire tehnica si economica. Membrii Consiliului de Administratie sunt in principal manageri si trebuie sa aiba un cumul de experiente profesionale care sa contribuie la dezvoltarea companiei. Reprezentantul Fondului Proprietatea, spre exemplu, este jurist", a transmis Mircea Raicu la solicitarea Ziare.com.

Experienta lui Corvin Nedelcu in transporturi incepe in decembrie 2019, cand a devenit membru in Consiliul de Administratie al Administratiei Romane a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA Bucuresti, in Consiliul de Administratie de la CNAB si consilier al ministrului Transporturilor.

Nedelcu, in varsta de 52 de ani, a terminat Scoala Militara de la Sibiu, a absolvit Facultatea de Drept a Academiei de Politie si Colegiul National de Aparare din Bucuresti. S-a angajat ca ofiter la Ministerul Apararii Nationale, apoi a lucrat in mai multe companii private precum Upetrom 2 Mai Ploiesti, Rovit si Red Ties. A fost secretar general la Ministerul Dezvoltarii Regionale, la Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret si la Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Corvin Nedelcu a mai lucrat ca inspector guvernamental la Secretariatul General al Guvernului.

De la Romatsa incaseaza 6.129 de lei, de la Aeroporturi Bucuresti, 1.110 lei, iar de la Ministerul Transporturilor, 2.691 lei. Bani mai multi obtine de la Autoritatea de Supraveghere Financiara, 51.104 lei, unde este consilier al vicepresedintelui de Asigurari si de la Fondul de Garantare a Asiguratilor, 292.849 de lei, unde este detasat ca director de rezolutii. Din chirii obtine 10.500 de lei, iar pe lista anuala a veniturilor se adauga pensia de 19.200 de lei. Astfel, in 2019, in conturile lui au intrat 383.583 de lei, circa 32.000 de lei pe luna, 14 salarii minime pe economie.

Nedelcu detine, impreuna cu familia, un apartament, un spatiu comercial si un autoturism Suzuki din anul 2018. Tablourile pe care le are valoreaza 60.000 de euro, ceasurile se ridica la 85.000 de euro, iar bijuteriile trec de suma de 50.000 de euro. In conturi are peste 90.000 de lei si peste 7.000 de dolari. El i-a acordat un imprumut de 45.000 de euro unei persoane fizice si mai are o datorie de circa 6.500 de lei.

Cosmin Florin Mihaltan a fost numit in luna ianuarie a acestui an in Consiliul de Administratie al Aeroporturi Bucuresti, in timpul mandatului de ministru al Transporturilor al lui Lucian Bode. Acesta nu are, insa, experienta in administrarea aeroporturilor.

Mihaltan a terminat Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii, la Cluj, apoi s-a specializat in managementul si evaluarea proiectelor. A fost directorul de cancelarie al Institutului Prefectului judetului Salaj, din 2008 pana in 2017 a fost administratorul unei ferme de crestere a porcilor din Targu Mures, a oferit consultanta antreprenorilor, iar din 2015 este administratorul unei companii private, infiintate cu fonduri europene, Red Way. Din ianuarie 2018 pana in 2018 a lucrat la implementarea unui proiect pentru Camera de Comert, Industrie si Agricultura Caras Seevrin.

In declaratia de avere, Mihaltan a trecut doar banii din conturi, 23.000 de lei. In 2019, el a incasat 6.754 de lei de la Camera de Comert, Industrie si Agricultura Arad, 1.448 de lei de la Ministerul Transporturilor si 1.209 euro, brut, pentru ca este membru al Consiliului de Administratie al Telekom Romania.

Singura experienta a lui Gabriel Plaiasu in administrarea aeroporturilor vine din ocuparea aceleiasi functii, timp de patru luni, in 2013. El a lucrat in companii private si a fost deputat PNL in Parlament, timp de doua mandate: 2004-2008 si 2008-2012. De-a lungul timpului a mai facut parte din Compania Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune si din Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie.

Plaiasu a terminat Facultatea de Metalurgie si are un masterat obtinut de la Facultatea de Stiinte Juridice si unul de la Institul National de Administratie. Plaiasu este consilier judetean, iar in 2019 a obtinut o indemnizatie de 20.592 de lei, venit care s-a rotunjit cu suma de 32.763 de lei, de la Autoritatea Teritoriala de Ordine Publica Dambovita. El a mai castigat si 3.100 de lei, dividende de la Banca Transilvania. Impreuna cu sotia detine un teren intravilan si trei apartamente. Plaiasu mai are un autoturism, 60.000 de lei in banci, dar si actiuni la Banca Transilvania, SIF 3, Biofarm si Quartz.

Din Consiliul de Administratie al Aeroporturi Bucuresti mai face parte si Catalin Niculita, reprezentantul Fondului Proprietatea, administrat de Franklin Templeton International Services. Niculita are o licenta in Drept de la Universitatea Bucuresti si o diploma de masterat de la Universitatea Central Europeana din Budapesta. In prezent lucreaza la filiala din Bucuresti a Franklin Templeton Investment Management Limited.

Niculita detine, impreuna cu sotia, trei terenuri intravilane, doua apartamente si o casa de locuit in Bucuresti. In conturi are peste 343.000 de lei, 20.000 de euro si 13.000 de dolari. Fondul Proprietatea a venit cu cateva clarificari despre experienta reprezentantului sau in CA Aeroporturi Bucuresti.

"Catalin Niculita este avocat cu peste 15 ani de experienta in Drept Corporativ si Comercial, expert in legislatia specifica pentru companiile de stat in ceea ce priveste guvernanta corporativa. De asemenea, are o vasta experienta in pietele de capital si listarea companiilor de stat, fiind implicat in procesul de listare a mai multor companii din portofoliul FP (ex. Romgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica). In calitate de reprezentant al Fondului Proprietatea in mai multe companii din portofoliul FP, Catalin Niculita a acumulat experienta relevanta in managementul companiilor din diferite domenii de business cum ar fi cel imobiliar, distributia de energie, aviatia si mineritul. Activitatea angajatilor Franklin Templeton care sunt numiti in Consiliile de Administratie ale companiilor din portofoliul Fondului Proprietatea nu este remunerata", a transmis Fondul Proprietatea la solicitarea Ziare.com.

Sursa: Ziare.com