• Tweet

În timp ce Camera Deputaților dezbătea legea de înfiinţare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, denumită „DNA-ul pădurilor", în Țara Oașului, infractorii mușamalizau pe bandă rulantă, numeroase infracțiuni la codul silvic.

În urma unui denunț, la începutul lunii mai, o echipă formată din polițiști și jandarmi a oprit și a reținut un transport de lemn furat din pădurile comunei Certeze. Mașina aparținând unui afacerist local specializat în furtul de lemn, dar agreat de edilii comunei, a zăcut câteva zile lângă postul de poliție, în imediata apropiere a primăriei, după care a dispărut fără urmă. Hoții de lemn nu sunt la prima abatere. Sunt sprijiniți de autoritățile locale. Ca dovadă, în ianuarie 2015, diriguitorii comunei, împreună cu o strânsură de consilieri locali, erau duși cu mascații pentru audieri în dosarul "Țilicarul", referitor la activitățile ilegale desfășurate de mafia pădurilor din Țara Oașului.

La începutul lunii aprilie a acestui an, în timp ce incendiul din jurul fostei centrale nucleare de la Cernobâl era în toi, focul mistuia sute de hectare de pășune împădurită la Certeze. Localnicii spun că, prin această metodă, hoții de lemn încearcă să-și șteargă urmele. Pârjolul ar fi izbucnit după ce Comisia Europeană a atras atenția guvernanților români că „autoritățile naționale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare", obligând statul să ancheteze cu celeritate jaful sălbatic din păduri.

Martori oculari afirmă că mașina reținută recent de poliție și de jandarmi în perimetrul comunei Certeze avea pe peridoc în jur de 30 de metri cubi, lemn de fag nemarcat. Deși șoferul a coborât și a scos numerele de înmatriculare imediat ce a fost oprit, oamenii locului au putut identifica firma căreia aparținea mașina. Aceștia afirmă că mașina ar aparține firmei afaceristului Hotca Gheorghe, cunoscut în zonă ca Hoceanu. Chestionat de o echipa a ziarului nostru, în fata magazinului Dixy, din centrul comunei, în legătură cu mașina dispărută în 11 mai, unul dintre angajații poliției a rămas mut. A făcut câțiva pași înapoi, a bolborosit un fel de salut și a demarat în trombă cu mașina proprietate personală. Imaginile cu mașina au rămas pe camerele de filmat din jurul parcării, inclusiv pe cele ale poliției.

Ca dovadă că, în plină pandemie, la Certeze, jaful din păduri continuă, localnicii ne-au trimis fotografii cu buștenii de fag doborâți și așezați de-a lungul drumului forestier care duce către izvorul numit "Borcutul Tâlharilor".

Incendii pentru confortul jefuitorilor ?

În februarie 2020, Comisia Europeană cerea imperativ României să oprească tăierile ilegale de păduri şi să implementeze corect regulile europene privind gestionarea arborilor tăiaţi. „Autoritățile naționale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare. Inconsecvențele din legislația națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal. În plus, Comisia a constatat că autoritățile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate și în Directiva privind evaluarea strategică de mediu", ne transmite Comisia Europenă într-o primă scrisoare.

Urecheala europeană a grăbit dezbaterea proiectului de lege care înfiinţează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Mediu. "DNA-ul pădurilor" va fi o structură care ar trebui să responsabilizeze organele judiciare și să le determine să facă cercetări, anchete și să dispună tragerea la răspundere a celor care comit infracţiuni de mediu. Activitatea noii structuri va fi prezentată Parlamentului, periodic, prin rapoarte.

Ca urmare, pe parcursul lunii aprilie, în comuna Certeze (în imediata apropiere cu granița ucraineană), pompierii se luptau cu flăcările care devorau pășunile și liziera pădurii. Ce a mai rămas din fondul forestier, în urma furturilor repetate, girate de autoritățile locale. Primul incendiu a pornit pe data de 6 aprilie și a distrus zeci de ha de pășune. Suprafața de pășune împădurită făcuse subiectul unui scandal cu bani europeni și s-a soldat și cu un dosar la DNA în lucru la structura anticorupție din Oradea. Al doilea incendiu, mai mic a fost identificat după 6 zile, când a cuprins liziera pădurii.

Astfel, odată cu vegetația și pășunile arse, ar fi dispărut și cioturile pădurilor ilegal defrișate de firmele de casă ale primăriei. Aceste speculații sunt alimentate și de faptul că, unii dintre fermieri și-au găsit suprafețele de pășune uscate, dar neatinse de foc, ca și cum, incendiul ar fi fost bine controlat din imediata lor vecinătate. După ce și-au manifestat mirarea despre fenomenul incendierii controlate, la o lună după pârjolul cel mare, "curioșii" au depistat tentative de incendiere și pe loturile lor. Așa , ca să se înețe minte să mai comenteze ! Pompierii au făcut apel la populație să nu mai incendieze pășunile, confirmând că focul ar fi fost pus de unii localnici pentru a nu mai desfășura lucrările de curățare la care îi obligă contractul de închiriere. Nici poliția, nici pompierii nu au publicat, pănă acum, vreun raport cu privire la incendii și la cei care le-ar fi declanșat. Fotografiile realizate de colaboratorii noștri în zonă, după circa două săptămâni de la pârjol, arată întinderea focului care a tranformat în cenușă feriga și părul (cum se numește iarba deasă și scurtă) care acoperă pământul.

Prinde orbul, scoate-i ochii

Metoda incendierii nu este o premieră în zonă. În 2014, pe un deal de la Huta Certeze, persoane necunoscute au pus foc pe proprietățile forestiere ale unor sătmăreni care își cereau drepturile și care se plânseseră autorităților pentru abuzurile la care erau supuși de cei doi edili care conduc comuna. De exemplu, cu numai un an înainte de incendiu, proprietarul Graener Vasile a depus o plângere penală împotriva unor firme prietene edililor, care defrișaseră o zonă întinsă de pădure, care i se cuvenea de drept. De pe suprafața ilegal exploatată, au fost furate atunci sute de metri cubi de pădure. A urmat incendiul.

Nu se știe la ora actuală ce a mai rămas din cele 1600 de ha de pășune împădurită pe care comuna Certeze le avea la nivelul anului 2012, suprafață înregistrată conform Amenajamentul Pastoral al comunei Certeze la acea dată. Se știe doar că alte firme agreate de primărie au exploatat ilegal suprafețe întinse din fondul forestier al comunei Certeze. "Au dat foc pășunilor pentru a arde pipirigii rămași de la tăieri", spune cu năduf un localnic. Pipirig este ciotul rămas în urma tăierii copacului. Astfel, orice anchetă referitoare la defrișările ilegale devine imposibilă. Cine să-i controleze ?

După mai mult de o lună de la incendii, Inspectoratul Poliției Județean Satu Mare aștepta încă o informare de la Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență Someș "cu privire la cauza probabilă a producerii" incendiilor și la suprafețele afectate, după cum reiese din adresa nr. 346023 din data de 22.05.2020, înaintată redacției noastre. De asemenea, în cauză, poliția și parchetul au demarat un dosar penal pentru infracțiunea de distrugere prin incendiere comisă de autori necunoscuți. Cu alte cuvinte, prinde orbul, scoate-i ochii.

Infracțiuni trecute cu vederea de autorități

Retrocedarea suprafețelor de pădure către proprietarii de drept şi furturile de lemn rămân de decenii probleme de nerezolvat pentru autoritățile din comuna Certeze. Proprietarii și moștenitorii acestora și-au câștigat drepturile asupra loturilor de pădure în instanță și dețin documente emise chiar de Comisia locală de fond funciar din Certeze. În ciuda faptului că documentele certifică dreptul oamenilor la anumite loturi de pădure, aceștia nu sunt puși în posesie de decenii. În timp ce firme agreate de baronii locali exploatează ilegal fondul forestier public și privat, proprietarii de drept mor cu jalba-n mână pe la ușile primăriei și poliției. Pădurile certezanilor sunt defrișate de firme dubioase fără ca poliția și parchetul să miște un deget. Presa locală a scris că, în repetate rânduri, oamenii s-au plâns că le sunt defrişate pădurile şi că nimeni nu face nimic pentru a stopa acest fenomen.

Presa a prezentat cazul Ilenei Sas (fostă Graner) care, deși s-a plâns de nenumărate ori autorităților statului, a fost plimbată prin instanțe mai bine de un deceniu și jumătate. Ileana, cunoscută și sub numele de Lușca, a moștenit mai multe loturi de pădure în zona Certeze. Deși are hotărâri judecătorești definitive și alte acte care dovedesc faptul că loturile de pădure respective îi aparțin ca moștenitoare, de circa 14 ani nu a fost pusă în posesie. Femeia dă vina pe edilii șefi ai comunei care au făcut tot posibilul să ocolească legea și să nu o pună în posesie pentru că a refuzat să taie copacii. În cele din urmă, a primit o parte din ceea ce i se cuvenea, circa 9 ha în zona Vârful Văcarilor, care aparțin acum fiului ei Vasile Graner. După retrocedare, zona a fost defrișată ilegal, sub nasul autorităților locale. În 2013, angajații unui afacerist local, Ciorbă Vasile, cunoscut sub numele de Țilicarul, au defrișat în voie 1,5 ha de pădure, sub ochii poliției și ai primăriei. Astfel, au fost sustrași 319 arbori nemarcați, circa 600 de m.c. de lemn, parțial de pe proprietatea fiului său, parțial de pe loturile care urmau să-i fie retrocedate femeii. Lușca Sas și fiul acesteia susțin că defrişarea a fost făcută cu avizul primăriei. Alți localnici s-au plâns că în zonă acţionează un cartel de societăţi dubioase care le defrişează pădurile, ziua în amiaza mare. În văzul tuturor.

Mafia lemnului din țara Oașului în presă

În 2018, referindu-se la legăturile strânse dintre traficanții de țigări, jefuitorii pădurilor și Poliția sătmăreană, sub titlul "Mafia țigărilor vrea șefia Poliției sătmărene", jurnalistul Valer Marian scria în ziarul Cotidianul :

"Din convorbirile interceptate ale unuia din capii mafiei lemnului din Țara Oașului, Vasile Ciorbă, zis Țilicarul, care a fost arestat și trimis în judecată, rezultă implicarea lui Mureșan în afaceri cu material lemnos, dar procurorii nu au extins urmărirea penală asupra sa. Conform unor polițiști din zonă, comisarul șef Mureșan și-ar fi cumpărat un autoturism marca Audi dintr-o chetă realizată de la șefi de post și oameni de afaceri cărora le asigura protecție." La data articolului, comisarul șef Marius Mureșan aspira la șefia poliției sătmărene.

Legăturile dintre mafia lemnului și edilii comunei Certeze au ieșit la iveală în 2015, când edilii șefi și consilierii primăriei, au fost săltați de mascați și duși cu forța la audieri într-un dosar referitor la exploatările ilegale de pădure. Titularii dosarului erau membrii familiei Țilicarului, arestați cu câteva luni înainte, în urma unor percheziții la sediile SC Vasian Forest SRL din Certeze și Livada, privind licitațiile exploatărilor forestiere. Conform articolelor de presă, procurorii suspectau că un număr restrâns de firme au pus monopol pe fondul forestier al comunei, câștigând toate licitațiile organizate pentru exploatarea pădurilor din zonă. Anchetatorii susțineau că, în perioada 2012-2014, firmele vizate au exploatat cantități mai mari de lemn decât cele licitate. Din informațiile noastre, dosarul nu s-a închis încă.

Eduard Ovidiu Ohanesian