• Tweet

Scandalul construirii celei mai mari moscheii din Europa la Bucuresti este departe de a fi incheiat. Insa, terenul de pe Bulevardul Expozitiei 22-30 din Sectorul 1, evaluat la circa 4.000.000 de euro, dat gratis de catre Guvern pentru Muftiatului Cultului Musulman din România este unul cu probleme.

Cu circa trei luni de zile inainte de emiterea acestei hotarari de catre Victor Ponta, mai exact pe 19 februarie 2015, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat pe acest amplasament construirea unui hotel de zece etaje cu o suprafata construibila de circa 2.800 mp pentru un apropiat a lui Adriean Videanu (vezi documentele).

Este surprinzator faptul ca certificatul de urbanism pentru construirea acestui hotel a fost dat in luna mai 2008, adica in urma cu aproape cinci ani.

De ce nu a semnat Cazanciuc hotărârea de Guvern pentru moschee?

Pe 27 mai 2015, premierul Victor Ponta a semnat Hotărârea nr. 372/2015 privind trecerea unui imobil-teren din domeniul privat al statului şi administrarea Regiei Autonome "Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat" în domeniul public al statului, administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte şi folosinţa gratuită a Muftiatului Cultului Musulman din România.

Practic, s-a aprobat darea în folosinţă gratuită, pe o perioadă de 49 de ani, a unui teren in suprafaţă de 11.295 mp a carui valoare de inventar este de 17.212.608,63 lei, către Muftiatul Cultului Musulman din România, în vederea edificării unui complex de clădiri de interes public.

Hotararea este contrasemnata de catre secretarul general al Guvernului - Ion Moraru, seful Cancelariei Primului-Ministru - Vlad Ştefan Stoica, ministrul finanţelor publice - Eugen Orlando Teodorovici, iar in locul secretarului de stat pentru culte - Victor Opanschi a semnat Irinel Florinel Frunză. Curios este faptul ca aceasta hotarare de Guvern nu a fost semnata si de catre ministrul Justitiei - Robert Cazanciuc.

Gheorghe Pătraşcu la pătrat

Insa, pe acest amplasament destinat construirii unei moschei - Bulevardul Expozitiei nr22-30, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat construirea unui hotel de zece etaje de catre familia Miruna si Mihai-Claudiu Pascu. Este oarecum ciudat faptul ca toate avizele, inlcusiv cel urbanism, au fost eliberate pentru ridicarea acestui hotel au fost eliberate in anul 2008.

Coincidenta sau nu, avizul Ministerului Dezvoltarii si Lucrarilor Publice pentru acest hotel a fost dat pe 20.11.2008 si este semnat de catre directorul general Gheorghe Patrascu, iar PUZ-ul a fost aprobat de catre arhitectul sef al municipiului Bucuresti, Gheorghe Patrascu. Este una si aceeasi persoana sau doar o simpla coincidenta de nume?

Aranjamentul lui Videanu de a distruge Parcul Şcoala Herăstrău

Cei care vor ridica hotelul de zece etaje pe Bulevardul Expozitiei nr.22-30 sunt sotii Miruna si Mihai-Claudiu Pascu, despre care se stie ca sunt apropiati ai lui Adriean Videanu, care in anii trecuti au mai fost implicatii intr-o inginerie imobiliara cu scandal intr-un parc din Bucuresti. ZIUA scria in 2006 ca primarul general al Capitalei, Adriean Videanu si arhitectul sef, Adrian Bold, au pus la cale distrugerea unui nou parc din Bucuresti amplasat pe strada Cretei. Este vorba despre Parcul Scoala Herastrau, din Sectorul 1, acolo unde un metru patrat de teren se vinde cu peste 2.500 de euro.

Odata ce parcul va fi strabatut de o strada, conform planurilor lui Bold, restul terenului poate fi scos la vanzare, nemaiexistand, practic, o entitate. Pe baza actelor falsificate de Adrian Bold, consilierii municipali au decis, in urma cu cateva saptamani, distrugerea Parcului Scoala Herastrau, din vecinatatea Satului Francez. Planul Urbanistic Zonal (PUZ), semnat de Bold, a fost trecut prin consiliu pentru constructia unei strazi, iar punerea pe ordinea de zi s-a facut la cererea primarului general al Capitalei, democratul Adriean Videanu. Numai ca in planul prezentat de arhitectul-sef, zona respectiva nu aparea ca fiind un parc.

In necunostiinta de cauza, dupa propriile declaratii, consilierii municipali au semnat, recunoscand apoi ca nu au stiut de existenta vreunui parc si ca au fost pacaliti de stratagema lui Bold. Trebuie spus ca parcul a fost intabulat pentru primarie chiar pe banii locatarilor din zona, care in plus au investit si peste 8000 de euro in aceasta oaza de verdeata. Riveranii au declarat ca au facut toate acestea numai pentru a mai avea un petic de verdeata. In aceste conditii, afland de manevra lui Adrian Bold, locuitorii au protestat, in afara demersurilor facute la primarie, ei depunand chiar si o plangere in instanta.

Bold şi falsurile în acte publice

Locuitorii din zona in care se afla Parcul Scoala Herastrau acuza falsificarea planurilor topografice utilizate ca suport pentru desenarea plansei de reglementari, vizate spre neschimbare, fapt ce reprezinta o fapta penala. De asemenea, limitele proprietatii pentru care s-a cerut PUZ - proprietatea Mihai Claudiu si Miruna Pascu - au fost trasate in dispretul inregistrarilor cadastrale. Cu scopul ca, in mod fals, sa se creeze aparenta unei suprapuneri partiale a acestei proprietati peste terenul aferent Parcului Scoala Herastrau si in consecinta sa se statuteze o iesire directa a acestei propietati la drumul public reprezentat de Str. Cretei - Str. Scoala Herastrau.

In plus, atat in plansa anexa vizata spre neschimbare cat si in Avizul de urbanism nr.25/1/30/18.10.2006, a proprietatilor publice si private ale Municipiului Bucuresti aflate in interiorul limitelor studiului de urbanism si afectate de acesta, lipsea evidentierea. In realitate s-a vizat schimbarea destinatiilor unor terenuri intabulate ca proprietati publice ale Municipiului Bucuresti la initiativa si in interesul unui investitor privat. Totul numai pentru a pune la dispozitia familiei Pascu o cale suplimentara de acces auto catre terenul pe care il detine.

Mai mult, trebuie sa tinem cont si de faptul ca atat consilierii generali, cat si membrii comisiei de urbanism au fost inselati prin prezentarea spre avizare si aprobare a unor documente contrafacute purtand girul Comisiei tehnice de urbanism. O parte dintre consilierii generali s-au aratat indignati, dupa ce au votat si au aflat despre ce este vorba, de faptul ca in actele care le-au fost puse la dispozitie nu se specifica ca respectivul drum distruge practic un parc. Conditii in care, spun acestia, ca nu ar fi fost, in nici un caz, de acord.

Nu in ultimul rand este incriminata si incalcarea de catre Secretariatul Consiliului General al Municipiului Bucuresti a obligatiei legale de a publica pe Internet toate documentele legate de avizarea acestui PUZ cu cel putin 30 zile inainte de data la care urma sa se discute in sedinta de consiliu. Practic, prin aceasta incalcare a legii s-a urmarit ca publicul si cei interesati sa nu poata lua la cunostiinta de propunerile de modificare si sa isi exercite drepturile prevazute de lege.

O Hotărâre de Consiliu jenantă

In memoriile depuse la municipalitate cat si la instantele de judecata cetatenii din zona cer revocarea hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 55/22.02.2007. Unul dintre principalele motive este faptul ca prin prevederile Planului de nereglementari vizat spre neschimbare, amplasamentul Parcul Scoala Herastrau este un spatiu verde amenajat, intabulat ca proprietate publica a municipiului Bucuresti. Acesta a fost declarat, in mod ilegal si abuziv, zona construibila, desi incadrarea legala este "in zona spatiilor verzi, parcuri, gradini si scuaruri publice orasenesti si fasii plantate publice".

Practic, Bold a urmarit crearea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), in care acest parc sa nu mai figureze. Acesta cuprindea o arie de doua hectare, marita acum la cinci hectare. Cum preturile zonei sunt foarte mari, iar autorizatiile de constructii erau date pentru un P+2, marirea zonei PUZ-ului face ca, urbanistic vorbind, sa creasca inaltimea cladirilor la un P+5. Astfel incat imobilele sa aiba valori imense. Interesul lui Bold este evident la o astfel de crestere pe inaltime.

Pe de alta parte, trebuie spus ca, in ultima perioada arhitectul-sef al Capitalei este de negasit. De luni bune, Adrian Bold, invocand probleme de sanatate, nu mai vine pe la serviciu, desi ce este "important" de semnat, inca semneaza.

Parcul amenajat de locuitori

Parcul Scoala Herastrau, din Sectorul 1 al Capitalei, a fost amenajat de riveranii acestui perimetru. Ei au obtinut autorizatia de construire in data de 19 noiembrie 1997. Dupa care, pe trenul de aproximativ 1000 mp, atat cat are respectivul parc, cetatenii din zona au plantat pomi, flori si plante ornamentale. Practic, aici se gasesc aproximativ de 80 de arbori de toate speciile - pini, tei, catalpa, corcodusi, pruni ornamentali, rustifina, stejar rosu, artar canadian, frasin, salcii, etc - cu inaltimi de pana la 12 metri si diametru al trunchiului de pana la 25 de centimetri.

De asemenea exista arbusti si tufe ornamentale, garduri vii, trandafiri, banci, loc de joaca pentru copii - leagan, tobogan cu foisor, panou de baschet. Din 8 iulie 1998, cei care l-au amenajat au facut si actele pentru ca parcul sa fie preluat in administrare de catre Primaria Sectorului 1. Trebuie spus ca, mai apoi, parcul a fost trecut din 2003 din domeniul privat al Municipiului Bucuresti in domeniul public al orasului. Mai mult, acesta se regaseste si in registrul de carte funciara. Acum, prin "grija" lui Bold, parcul, care face parte din fosta Pepiniera Nord, va fi brazdat de o strada care sa usureze accesul catre o proprietate privata. Care oricum are si o alta iesire.

Mediul, păcălit

Actele au fost transmise trunchiat de catre Adrian Bold si catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM), care trebuia evident sa isi dea avizul.
In urma versiunii oferite de arhitectul sef al Capitalei agentiei, inregistrata cu nr. 6600/284/ 20.12.2006, ANPM precizeaza urmatoarele: "PUZ-ul nu face nici un fel de referire la existenta zonei amenajate ca parc cuprinsa in domeniul public, iar plansa de reglementari - regulament nr. 4, prin trasarea limitelor zonei studiate - 2 ha (n.r. - este vorba si de terenul detinut de Pascu) prin PUZ, nu evidentiaza Parcul Scoala Herastrau.

Plansa de reglementari - propunere vizata de ARPM Bucuresti nu pune in evidenta o suprapunere a suprafetei studiate prin PUZ cu o zona amenajata ca parc (acesta din urma nefiind figurat ca atare)".Si ceilalti arhitecti care au participat la comisie spun ca nu au stiut de existenta unui parc in acea zona. Greu de crezut atat timp cat actele, cele originale, arata clar chiar si pentru o persoana care nu are nici o legatura cu arhitectura, ca acolo este un parc.

Ion Teleanu