• Tweet

Grecia seamănă tot mai mult, pe zi ce trece, ca un bolnav aflat în comă profundă pe care "medicii" de la Bruxelles îl ţin în viaţă pe cale artificială în speranţa că, la un moment dat, va reveni la viaţă.

În tot acest timp, rudele bolnavului (oamenii de afaceri greci) încearcă pe toate căile să evite să plătească oalele sparte de acesta în timpul vieţii, ştiindu-se cu portăreii (FMI, CE, Germania etc.) la uşă. Un tablou sinistru dar care zugrăveşte sugestiv situaţia dintr-o economie odinioară debordantă, îmbolnăvită de excesele financiare ale unei clase politice puse pe căpătuială.

Din toată această situaţie ar putea avea de câştigat rudele de la ţară (România, Bulgaria şi chiar şi Turcia) care aşteaptă cu braţele deschise pe cei care vor să fugă cât mai repede, anticipând înmormântarea şi împărţirea datoriilor. O descriere plastică făcută de analiştii de la Keysfin, o relatare pe măsura situaţiei demnă de telenovele în care se află Grecia, o ţară cu actori politici fără talent, înclinaţi spre tragedie. Greacă, bineinţeles.

"Curbele de sacrificiu pe cale să fie instituite în Grecia, în scopul "însănătoşirii" economiei şi plăţii datoriilor uriaşe făcute de guvernele ce s-au suscedat în ultimii 20 de ani la Atena ar putea avea un efect pozitiv pentru România, mulţi oameni de afaceri arătându-şi disponibilitatea de a-şi muta business-urile la noi în ţară, mai ales în sectorul serviciilor, agriculturii, comerţului şi turismului", afirmă analiştii de la KeysFin, care au stat de vorbă cu mai mulţi investitori greci, în cadrul unei analize privind potenţialul investiţional elen în România.

Potrivit datelor centralizate de KeysFin de la Registrul Comerţului, business-ul cu pedigree elen din România a crescut sensibil în ultimii patru ani. Din 2010 şi până în 2014, numărul firmelor cu acţionariat majoritar grec a crescut de la 832 la 1020 companii ( 875 în 2011, 963 în 2012, 989 în 2013), iar cifra de afaceri a avansat de la 202, 6 milioane euro în 2010 la 265 milioane euro în 2014 (237 mil.euro în 2011, 247,5 mil.euro în 2012, 255 mil. euro în 2013). Calculele nu iau în calcul segmentul bancar, acolo unde investitorii greci au o influenţă semnificativă, şi care sunt reglementate de BNR.

"Evoluţia business-urilor elene în România nu surprinde prin amploarea acestora, cât mai ales prin trendul pozitiv, ce a sfidat criza de la noi, şi prin diversitatea domeniilor de activitate", afirmă economiştii de la KeysFin. Statistica arată, astfel, că cele mai multe afaceri deschise de greci în România au fost înregistrate în domeniul comerţului, numărul acestora crescând de la 206 în 2010 la 276 în 2014. În topul domeniilor de interes pentru greci se mai situează sectorul imobiliar şi construcţiile, cu peste 300 de companii înregistrate în 2014, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, industria prelucrătoare, agricultură, silvicultură şi pescuit, transport şi depozitare şi hoteluri-restaurante.

Cea mai profitabilă afacere cu pedigree elen a fost, în ultimii patru ani, firma HOTELAIR SRL, specializată în servicii turistice, care a înregistrat în 2014 un business de 19 mil. euro, în creştere cu peste 8 milioane de euro faţă de 2010. În clasamentul celor mai profitabile 10 firme greceşti din România urmează FATROM Aditivi Furajeri SRL, BestFood Production, Sante International SRL, Imedica SA, Primo Prod SRL, Rohel Trans International SRL, DABLEROM SRL, MINCO IMPEX SRL si BSB Fashion SA.

"Cele mai multe afaceri din top 10 sunt în sectorul comerţului, turism, industria prelucrătoare şi transport şi depozitare, dovadă că afacerile lor sunt în general de import-export. Aduc mărfuri din Occident în România, adaosul comercial asigurându-le profituri importante", au explicat analişti. "Sumele derulate de oamenii de afaceri greci par a fi mici, însă să nu uităm că acestea reprezintă companiile înregistrate de Registrul Comerţului şi că există foarte multe firme care activează sub formă de off-shore-uri", precizează cei de la Keysfin.

Exodul capitalului elen înspre alte ţări, inclusiv către România, a început deja, spun analiştii KeysFin, care susţin că primele vizate au fost companiile cu afaceri deja în derulare în ţara noastră. "Din discuţiile cu investitorii eleni a rezultat că mulţi dintre ei au primit propuneri de parteneriate, de infuzii de capital, de extinderi ale afacerilor din partea unor parteneri de afaceri tradiţionali din Grecia. Investitori care, pe fondul blocajului financiar uriaş generat de închiderea băncilor, şi-au reorientat liniile de capital către destinaţii mai sigure, iar România are o imagine excelentă din acest punct de vedere, mai ales în sectorul agricol", spun economiştii.

Dincolo de agricultură şi retail (domeniu considerat a avea un potenţial ridicat în contextul măsurilor fiscale din ultima vreme şi apetitului românilor pentru shopping), investitorii greci sunt interesaţi de sectorul construcţiilor, cu focus direct pe dezvoltările imobiliare, acolo unde deja sunt prezenţi în câteva zeci de companii. "Dezvoltarea de complexuri rezidenţiale şi de business reprezintă un sector care în România are un potenţial semnificativ, graţie preţurilor reduse ale terenurilor şi materialelor de construcţii. În plus cererea pe aceste segmente este încă optimă, mai ales în zona marilor aglomerări urbane", explică analiştii.

Potrivit acestora, un alt domeniu în care investiţiile elene îşi fac deja simţită prezenţa este cel turistic, banii grecilor fiind investiţi în diverse afaceri de pe litoral şi zona montană. Din datele statistice pe ultimii 4 ani şi luând în calcul evoluţia dificilă a economiei elene în contextul constrângerilor impuse de noul acord de finanţare, KeysFin estimează că 2015 ar putea fi anul cu cele mai mari investiţii elene în România, acestea urmând să depăşească, ca cifră de afaceri, pragul de 400 milioane de euro.

"Potenţial există, de exemplu, şi în sectorul IT acolo unde ne aşteptăm ca măsurile fiscale din Grecia să determine mulţi investitori să se reorienteze către piaţa românească. De mare importantă în a atrage capitalul elen va fi modul în care autorităţile române vor trata investitorii în general. Adoptarea noului Cod Fiscal este un pas înainte, însă, pe termen mediu şi lung, fără o dezvoltare sensibilă a infrastructurii (autostrăzi, cale ferată etc.), banii vor lua calea altor ţări din regiune. Avem avantajul apanajului la UE, al portului Constanţa, al Dunării navigabile, însă toate aceste atuuri pot fi anulate de absenţa unei reţele de transport optime", mai consideră analiştii.