Huzurul financiar al funcţionarilor europeni

• Tweet

Numirea de către premierul Dacian Cioloş a unor aşa zişi miniştrii tehnocraţi proveniţi din structurile admnistrative ale Parlamentului European, cum ar Cristiana Pașca Palmer-Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Raluca Alexandra Prună-Ministerul Justiţiei, Anca Dana Dragu-Ministerul Finanţelor Publice sau Achim Irimescu-Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ridică mari semne de întrebare privind capacitatea profesională şi managerială a acestora de a gestiona activitatea unui minister.

Ei sunt funcţionari în cadrul Parlamentului European şi susţin că s-au suspendat din forul european pentru circa un an de zile ca să pună umărul la susţinerea activităţii Guvernului României. Însă, ceea ce nu a spus Dacian Cioloş şi respectivii miniştrii este faptul că premierul le-a promis acestora funcţii de conducere bine remunerate în structurile europene de la Bruxelles, Luxemburg şi Strasbourg după terminare mandatului de un an în Guvernul României. La ora actuală, cei 32 de europarlamentari români beneficiază, în prezent, la Bruxelles, de serviciile a 73 de asistenţi acreditaţi, ceea ce înseamnă că, în medie, fiecare europarlamentar ar trebui să aibă doi asistenţi sau chiar trei.

Dar cea mai mare bătălie s-a dat pentru cine ajunge asistent acreditat pentru simplul fapt că remuneraţia lunară este de 3.500 de euro net, fapt pentru care printre cei 73 de asistenţi acreditaţi se numără şi o serie de rude ale unor politicieni români. Pe lângă salariu şi indemnizaţii, eurodeputaţii au asigurată de către Parlamentul European şi plata salariilor asistenţilor. Suma maximă lunară pentru asistenţi este de circa 21.200 de euro. Până la un sfert din acest buget poate fi folosit pentru servicii oferite de prestatori de servicii aleşi de eurodeputat, cum ar fi solicitarea unui studiu de specialitate privind un anumit subiect. Dar, asistenţii acreditaţi, care îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles, Luxemburg sau Strasbourg sunt încadraţi în mod direct de administraţia Parlamentului, în conformitate cu condiţiile UE, adica devin funcționari europeni.

Trebuie precizat că de la aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană, în iulie 2013, Parlamentul European numără 766 de deputaţi. Dar, ceea ce s-a observant mai puţin este faptul că o mulţime de politicieni români luptă ca disperații să între în administraţia Uniunii Europene. De ce? Pentru că Uniunea European a aprobat ca pensionarea acestor funcţionari europeni să se facă la 50 de ani, cu 9.000 de euro pe lună! Numai în acest an, 340 de funcţionari se vor pensiona la 50 de ani cu o pensie de 9.000 de euro pe luna. Cum aşa? Simplu. Pentru a sprijini integrarea personalului nou de la noile state membre ale UE (Polonia , Malta, Europa de Est), funcţionarii din ţările membre (că Belgia, Franţa, Germania etc) vor primi din partea Parlamentului European acest cadou preţios de 9.000 de euro lunar doar ca să se pensioneze.

Astfel, s-a ajuns ca tehnocraţii europeni să beneficieze de pensii de nababi, în timp ce europarlamentarii, care deşi beneficiază de regimuri speciale, nu primesc nicio treime din ceea ce ating aceşti tehnocraţi. De exemplu, Giovanni Buttarelli, care ocupă postul de Asistent Supervizor de protecţia datelor, va primi numai după 1 an şi 11 luni de serviciu, o pensie de 15.150 euro/lună. Colegul său, Peter Hustinx, şi-a văzut contractul reînnoit cu încă 5 ani şi va avea dreptul la aproape 9.000 euro pensie pe lună. Mai sunt și alţi tehnocraţi care se bucură de acest privilegiu cum ar fi Roger Grass, grefier al Curţii de Justiţie, va primi pensie de 12.500 euro/lună, Pernilla Lindh, judecător la Tribunalul de Prima Instanţa, 12.900 euro/lună sau Daimaso Ruiz-Jarabo Colomer, avocat general, 14.000 euro/lună.

Iniţial, aceste pensii de nababi au fost rezervate doar membrilor Comisiei Europene, dar de-a lungul anilor, acestea au fost acordate şi altor angajaţi. Acum este o armată care se bucură de acest privilegiu: judecători, magistraţi, grefieri, controlori, mediatori etc. Doar că aceştia nu contribuie nici cu nicun un euro la super-pensiile lor pentru că totul se plăteşte de contribuabilul european. Ca atare, nu ar trebui să ne mire că așa zișii tehnocraţii europeni a lui Cioloş spun că lucrează aproape gratis pentru Guvernul României, întrucât ei se gândesc doar să se întoarcă în structurile administrative ale Parlamentului European ca să ajungă la 50 de ani şi, astfel, să-şi poată încasa liniştiţi pensia de circa 9.000 de euro.

Ion Teleanu