Documente desecretizate de SUA: În 1994, Boris Elțîn i-a spus lui Bill Clinton că Federaţia Rusă trebuie să intre prima în NATO

Postat la: 26.01.2024 |

Fostul președinte al Rusiei, Boris Elțîn, s-a pronunțat în anul 1994, în cadrul întâlnirii cu omologul său american, Bill Clinton, în favoarea ideii ca Rusia să fie prima dintre unele țări europene care să adere la NATO în cazul unei extinderi a Alianței Nord-Atlantice, reiese din documente desecretizate ale Guvernului SUA.

Documentele publicate de National Security Archive de pe lângă Universitatea George Washington arată că în timpul unui dejun cu Clinton la Novo-Ogarevo, în luna ianuarie 1994, Elțîn a spus despre legăturile dintre Rusia și SUA că "sunt cele mai importante în lume" din punctul de vedere al stabilității și securității. Elțîn ar fi declarat: "Suntem, desigur, de acord cu dumneavoastră în ceea ce privește NATO. Rusia trebuie să fie prima țară care intră în NATO. După aceea pot intra alte țări din Europa Centrală și e Est. Ar trebui să fie un fel de cartel al SUA, Rusia și al europenilor, ca să contribuie la asigurarea și consolidarea securității internațioanle".

Potrivit documentului, Elțîn a adăugat: "De fapt Rusia nu este încă pregătită să intre în NATO". El ar fi remarcat atunci faptul că Federaţia Rusă trebuie mai întâi să se gândească la posibila reacție la un asemenea pas, inclusiv din partea Chinei. După cum se arată în material, Clinton a răspuns că întreaga Europă poate "trăi în pace" și a adăugat: "Lucrăm toți împreună pentru a aduce mai aproape timpul când vom considera că un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra noastră, a tuturor."

Cu toate acestea, Clinton nu a menționat în răspunsul său posibilitatea intrării Rusiei în NATO. După cum reiese din document, la pregătirea acestui raport pentru Casa Albă și Departamentul de Stat a lucrat Thomas Pickering, care la acea vreme era ambasadorul Statelor Unite în Rusia. Igor Mintusov, consultant personal al primului președinte al Federaţiei Ruse, Boris Elțîn, a declarat pentru RIA Novosti că nu a auzit o astfel de discuție, în care fostul președinte să-i declare liderului american despre aderarea Rusiei la NATO.

"Cu noi nu a existat o astfel de discuție. Aceasta este o altă temă, comparativ cu problemele pe care le-am discutat. Nu am auzit nimic de această temă", a arătat Mintusov. El nu vede în desecretizarea stenogramei în acest moment vreun subtext politic, ci leagă acest lucru de faptul că a expirat termenul prevăzut de lege care nu permitea să se facă acest lucru. Politologul rus a precizat că problema desecretizării unor astfel de discuții depinde de "înțelegeri speciale între țări".

Fostul ambasador al Federaţiei Ruse în SUA, Vladimir Lukin, nu exclude ca primul președinte al Federației Ruse, Boris Elțîn, să fi putut discuta cu președintele SUA, Bill Clinton, extinderea NATO prin intrarea în Alianță a Rusiei, conform Ria Novosti. "Am fost ambasador în Statele Unite în 1992 și 1993, de aceea nu puteam în 1994 să fiu martor la discuțiile dintre cei doi șefi de stat și nu pot spune nimic în acest sens. Ar fi putut exista astfel de discuții? Cred că ar fi putut exista, pentru că asemenea discuții au existat și înainte, și după aceea, și în timpul președintelui Elțîn, și în timpul președintelui Putin. De aceea a existat o astfel de problemă, dar trebuie înțeles faptul că ea a avut loc într-un cu totul alt context", a spus Lukin, întrebat de RIA - Novosti dacă putea Elțîn discuta cu Clinton intrarea Rusiei în NATO.

El a remarcat faptul că legăturile dintre Federaţia Rusă și SUA nu erau atunci nicidecum așa cum sunt astăzi, atunci nu exista povestea cu extinderea NATO și părțile "sondau posibilitățile unei noi ordini mondiale". "Din păcate, a fost ales un alt drum de extindere a NATO de partea americană, fără participarea Rusiei. Pe acest drum au apărut situații conflictuale și de criză foarte serioase, care nu s-au încheiat până în ziua de astăzi", a adăugat fostul ambasador. Lukin a subliniat că nu vede nimic deosebit în aceea că SUA au dezvăluit stenograma, întrucât acest document are valabilitatea sa. Lukin a mai arătat că întotdeauna desecretizarea are un context politic, și povestea are întotdeauna conotații politice.