• Tweet

Punctul de trecere al frontierei de la Vama Siret a fost aglomerat pe 25 februarie. Multe femei, împreună cu copiii lor, fug din cauza războiului declanșat de Rusia. La toate punctele de trecere dinspre Ucraina, timpul de așteptare poate ajunge în situațiile extreme până la 24 ore, potrivit mărturiilor celor care au trecut frontiera spre România.

De cele mai multe ori se stă câteva ore. Unii vin cu mașina, alții trec pe jos sau cu bacul. Multe familii s-au despărțit din cauza războiului, în România intrând doar femei și copii în ultima zi. Bărbații între 18 și 60 de ani nu pot ieși de pe teritoriul Ucrainei, din cauza instalării legii marțiale. Ce îi așteaptă în România? Traversarea graniței reprezintă porția spre libertate și ieșirea rapidă din război, mărturisesc autorităților române cei care trec granița. Uneori, sunt așteptați cu un sandviș, cu un ceai fierbinte sau o cafea.

Autoritățile locale, dar mai ales oamenii de afaceri din zonă și ONG-urile, au încercat să ofere un prim punct de sprijin. Informațiile sunt cele mai valoroase: unde este cel mai apropiat oraș, aeroport sau pensiune. Cei mai norocoși sunt așteptați de o rudă, o cunoștință sau un prieten. Cum s-a pregătit România? Autoritățile nu au instalat taberele mobile deținute de Inspectoratul de Stat pentru Situații de Urgență. Un ordinul nu a fost dat în acest sens, iar ministrul de Interne invocă prudența. Informația este confirmată din teren de prefecții din Maramureș, Botoșani, Suceava sau Tulcea, județe cuprinse în planul privind refugiații din Ucraina. Oficialii spun că sunt pregătiți, dar taberele nu au, încă, ordinul de instalare.

Surse guvernamentale au dezvăluit pentru Europa Liberă că instalarea taberelor mobile ar putea fi privită ca o invitație pentru refugiați să vină în România. De aceea, taberele vor fi instalate doar în caz de urgență, în cazul unui aflux masiv de persoane care vin din Ucraina. În cele 39 de tabere mobile pe care le deține România ar putea fi cazate până la 7.839 de persoane. O astfel de tabără mobilă, conține pe lângă corturi, paturi, pături, perne, cearșafuri, toate utilitățile care ar permite cazarea temporară.

Ce fac refugiații după ce trec granița? Persoanele care ajung în România se împart, din punct de vedere legal, în două categorii: cei cu pașaport, considerați turiști, care pot sta 90 de zile, sau cei care au doar buletin și intră în categoria persoanelor care cer azil. Ulterior pot obține statutul de refugiat pe baza unei solicitări. Până vineri la ora 12.00, ministrul de Interne anunța că România are 11 refugiați dintr-un total de 10.000 de persoane care au intrat din Ucraina. Informația a fost actualizată la ora 19.00, când au fost anunțate 34 de persoane care au solicitat protecție din partea statului român.

Situația este dinamică, iar prefectul de Suceava a declarat pentru Europa Liberă, vineri în jurul orelor 14.00, că există 14 persoane care au cerut statutul de refugiat doar în județul său. Ele se aflau cazate în centrul pentru imigrări din Rădăuți. O altă persoană se afla în centrul pentru imigrări din Șomcuta Mare, județul Maramureș. Conform surselor Europa Liberă, în acest caz, este vorba de o femeie, fără pașaport, care a venit în România împreună cu soțul său. Acesta avea însă pașaport, astfel că nu e obligat să stea în centrul pentru refugiați. Cei doi au trecut granița înainte de a se aplica interdicția ca bărbații să nu poată ieși din Ucraina.

În centrul pentru solicitanții de azil din Rădăuți, județul Suceava, potrivit unor surse locale, mai sunt aproximativ 70 de paturi libere. Aici au ajuns 11 adulți și 3 copii din Ucraina după începerea războiului declanșat de Rusia. Fiecare persoană adultă primește, potrivit legii, 16 lei pe zi pentru hrană și apă. Cu această sumă trebuie să se descurce, centrul nu oferă mese calde. La intrarea în centru, fiecare solicitant de azil, mai primește un pachet pentru igiena personală: periuță, săpun, pastă de dinți. Partea de alimentație, dar și de igienă, este suplimentată, însă, de organizațiile non-guvernamentale, spun sursele locale din județele Suceava și Maramureș. Camerele din centrele statului au între 4 și 10 paturi, existând posibilitatea ca numărul de persoane dintr-o cameră să fie redus dacă există situații excepționale.

Iulia Stan, purtător de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetul Marmației, a confirmat pentru Europa Liberă că, pe 24 februarie, a existat o solicitare de azil din partea unei persoane din Ucraina. Persoanele care au un pașaport pleacă din zona de frontieră, direct către o pensiune sau o cazare privată la o rudă sau cunoștință. Prefectul din Suceava a declarat pentru Europa Liberă că există cazuri în care persoanele care vin din Ucraina pleacă spre aeroportul din Suceava, cu destinația vestul Europei. O situație similară se produce, potrivit surselor Europa Liberă, cu cetățenii ucraineni care trec vama cu mașina pe la Sighetul Marmației. Mulți se îndreaptă apoi spre punctul de frontieră de la Petea, granița cu Ungaria. Potrivit surselor citate, vama de la Petea începe să se aglomereze pe sensul de ieșire din România, fiind mulți cetățeni ucraineni.

Prefectul din Maramureș a declarat pentru Europa Liberă că s-a dat un vot în Comitetul pentru Situații de Urgență pentru instalarea taberei mobile la Sighetul Marmației. Cererea a fost trimisă la București, dar răspunsul de aprobare nu a venit. „Există o singură persoană care a intrat cu buletinul pe teritoriul României și a fost deja preluată de colegi. Celelalte persoane au intrat în condiții legale, justificat, cu pașaport, mulți dintre ei cu scopul de turiști. Mulți s-au cazat la rude. Colegii de la Imigrări s-au ocupat de persoană, ea se află în Șomcuta Mare", a precizat prefectul.

Rudolf Stauder a completat că la graniță nu sunt mulți ucraineni care vor să vină în România, declarația fiind făcută vineri, în jurul orei 12.00. Oficialul a precizat că nu au existat raportări privind trecerea clandestină a frontierei. În lipsa taberelor mobile, s-au identificat și alte spații pentru cazarea eventualilor refugiați. „Vrem să îi tratăm în omenește. Vor avea condiții. Sunt identificate pensiuni, săli de sport, internate, mai multe locații. La săli de sport apelăm ca ultima soluție, acum nu avem un număr foarte mare. Am discutat cu pensiuni și hoteluri", a afirmat prefectul din Maramureș pentru Europa Liberă.

Ajutorul umanitar vine din partea privaților, iar oferta este foarte vastă, potrivit reprezentantului Guvernului în teritoriu. „Companiile ne pun la dispoziție spații de cazare în mod gratuit, oferă și mâncare", completează prefectul. Statul oferă condițiile de la Șomcuta Mare, până în acest moment, pentru refugiați. „Am instituit un punct gestionat de personalul voluntar de la SMURD. Oferă apă minerală, ceaiuri, sandvișuri. Toți primarii din zona de frontieră s-au organizat și se vor aduna demersului. Aduc mâncare. După ce o persoană trece frontiera să îi poată fi oferită, există un cort amplasat, un ceai cald, apă, sucuri, un sandviș. Acolo vom plasa și un centru de informații non stop, cu un translator de limbă ucraineană", a declarat prefectul Munteanu pentru Europa Liberă.

În cursul zilei de vineri, la Vama Siret din județul Suceava urma să sosească ministrul de Interne, dar și premierul Nicolae Ciucă. Pregătirile urmau să fie astfel supervizate de la București. Punctul de informare trebuie să îndrume persoanele venite din Ucraina spre pensiuni sau rute de transport. Mobilizarea vine la două zile după izbucnirea războiului din Ucraina, iar lângă autorități au venit și ONG-urile. În județul Suceava există trei tabere mobile care pot să fie amplasate, dar nici aici nu există ordinul de la vârful Ministerului de Interne. „Sunt 14 persoane care au cerut azil, sunt la centrul din Rădăuți", a spus prefectul.

Cei mai mulți cetățeni ucraineni, din observațiile autoritățile, au un traseu prestabilit și se îndreaptă spre rude sau tranzitează România spre Vest. „Unii au bilete luate la Aeroportul Internațional Suceava și pleacă în diferite țări din UE. Nu am avut cerere de cazare", a adăugat Munteanu. Potrivit acestuia, autoritățile locale au pregătit alte trei centre care pot adăposti 200, 150 și 50 de eventuali refugiați. „Avem și situații în care oamenii, cetățenii din județ, s-au oferit să-i găzduiască dacă situația o impune", explică prefectul. În județul vecin, Botoșani, nu există vreo cerere de azil din partea cetățenilor care au venit din Ucraina. Punctul de trecere este însă dinspre Republica Moldova.

„Avem 176 de persoane cu cetățenie ucraineană, adulți și copii, aflați în tranzit în județul Botoșani. S-au cazat noaptea trecută în municipiul Botoșani. Traficul dinspre Republica Moldova începe să crească traficul, dar timpii de așteptare sunt de 10 minute. A fost decizia lor să se cazeze. Nu au cerut ajutor", a declarat purtătorul de cuvânt al Prefecturii Botoșani, Sorin Andronache.

În Tulcea, dinspre Ucraina se vine cu bacul. Și au început să sosească din ce în ce mai mulți cetățeni, potrivit autorităților. Cei mai vulnerabili sunt cei care nu au pașaport și nici un plan după ce trec granița. „Se trece masiv dinspre malul ucrainean", a spus primarul din Issaccea. Edilul explică că a pregătit, într-o clădire adiacentă sălii de sport a orașului, un centru pentru ucraineni.„Sunt paturi, e cald, au apă, au toalete, tot ce le trebuie pentru o noapte liniștită", susține primarul din Isaccea. Capacitatea de cazare este de 15 locuri și mai există un loc unde se pot caza patru persoane.

Spațiul este dedicat, în principal, celor care nu au unde să stea o noapte și nu au mijloc de transport spre a pleca mai departe. „Noi așteptăm oamenii cu ceai și produse. Stau mult în partea ucraineană, din cauza aglomerației. Încercăm să-i dirijăm, că sunt destul de bulversați. Sunt unii care au stat 24 de ore, familii cu copii mici", a precizat primarul. Pentru buna comunicare cu cei care sosesc din Ucraina a fost adus și un translator. După ce coboară de bac, mulți întreabă cum se ajunge la Tulcea, Galați sau București.

„Dacă vin noaptea și nu mai merg mijloacele publice de transport, îi ducem la centrul nostru. A doua zi își continuă drumul. Nu îi obligăm să plece. Azi noapte am avut 15 oameni. Îi întrebăm ce probleme au, dacă au nevoie de ajutor" a precizat primarul din Isaccea. Localitățile de lângă Isaccea sunt și ele dispuse să preia cetățenii ucraineni, dacă există un aflux la vamă. „Ne sună oameni din Oradea, București, din Galați, Constanța, Tulcea, care își pun la dispoziție casele. Spune cineva, am un bloc de garsoniere, am produse, încercăm să le facem mâncare caldă", dezvăluie primarul. Tabăra mobilă nu a fost instalată nici în județul Tulcea.

Președintele Iohannis a convocat ședința CSAT pentru marți, 1 martie. Precedenta ședință a avut loc joi, 24 februarie. Marți, se vor discuta subiecte referitoare la măsurile pentru gestionarea unui eventual flux masiv de refugiați sau persoane strămutate pe teritoriul național, dar și evoluțiile privind situația de securitate euroatlantică.

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, susține că, după evaluarea făcută la nivelul instituției pe care o conduce, dar și în instituțiile subordonate, estimează că poate pune la dispoziție 25.000 de locuri pentru cazarea de urgență a eventualilor refugiați. Cea mai mare parte din aceste locuri vor fi pe Arena Națională, dar și în sălile de sport din mai multe școli. Edilul anunță că se pot oferi 5.000 de porții de mâncare pe zi prin cantinele sociale. Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat că România poate primi până la 500.000 de refugiați, dar nu a indicat clar locul în care aceștia ar putea să fie cazați.