• Tweet

Spre final de mandat, ex-premierul Florin Cîţu anunţa cu emfază că "românii încep să simtă bunăstarea". Prin Vâlcea, unii simţeau de-a dreptul opulenţă prim-ministerială sau chiar vreo două.

Reţeta lui Cîţu de jumulire a bugetului central nu arată niciun artificiu tehnico-financiar demn de mândria cu care îşi prezenta studiile făcute în SUA la Colegiul Grinnell şi Universitatea de Stat Iowa, ba chiar evoluează liniar pe metoda autohtonă patentată de mai bine de 30 de ani: bani din bugetul de stat + firma unui prieten de familie, introdusă pe uşa din dos, care să încaseze la foc rapid banii, în ciuda rezultatelor anemice din şantierele deschise. Singura diferenţă notabilă constă în folosirea unei firme de buzunar în locul celor de casă, arondate de obicei partidului, scriu jurnalistii de la Săptămâna în Oltenia, care prezinta adevăraţii beneficiari ai alocărilor bugetare prin încredinţare directă, "băieţii deştepţi" din construcţii.

Pe locul secund vine comuna Alunu, unde aceeaşi asociere de firme se mulţumeşte cu 10 milioane lei fără TVA (aproximativ 2 milioane euro) căzuţi pleaşcă ca urmare a deciziei premierului de a finanţa consolidarea unor tronsoane de drum sătesc din fondul de rezervă al Guvernului. Sumele exorbitante aruncate în cele două tranşe de intervenţii ale CNI arată o nouă dimensiune a jafului din bani publici, făcută strict pe un model de afacere de familie. Două opinii ale unor persoane consultate de reporterii "Săptămâna în Oltenia", cu grad înalt de expertiză în domeniu, fac referire la supraevaluarea lucrărilor în procente de 50% până la 100%. Pe de altă parte, beneficiarii finali, autorităţi locale, privesc un pic cu jind la valoarea contractelor derulate în perimetrul administrativ local şi spun că la nivel de investiţii ar fi făcut rai din banii care au curs către constructori.

"Noi, în afară de a da o autorizaţie de construire pentru aceste obiective, nu am avut un rol activ în derularea lucrărilor. A fost un prim deviz estimativ întocmit de Infracad DP, firmă care apoi a avut şi contractul de proiectare, dar să ştiţi că nu este niciun conflict de interese. Fondurile au fost gestionate de CNI, eu, ca primar, am fost doar martor la ce s-a executat aici. Ce să vă zic, dacă aveam 4-5 milioane de euro buget alocat pentru astfel de intervenţii sau pe dezvoltare, era comuna bec! Lucea asfaltul peste tot. Nu am fost noi cei care am administrat aceste sume. Că a fost mult, că a fost puţin, că s-a lucrat şi cu alte firme, măcar am rămas cu nişte lucrări executate în comună! Eu sunt mulţumit şi că s-a făcut asta. Au mai fost nişte muncitori de la alte firme, AS Trans şi Melentari SRL. Mai mult pe ei i-am văzut!", spune Adrian Mitrache, primarul comunei Goleşti.

Omologul său din Alunu, Cristian Birăruţi, beneficiar a doar 2 milioane euro, se declară la fel de încântat de intervenţia premierului. "Şi mie mi-a părut enormă suma de intervenţie, dar când am văzut ce au realizat mi-am dat seama că e o lucrare trainică. De lucrat, Cazicom a fost acolo şi vă spun că au făcut treabă bună. Au pus asfalt, au turnat rigolele, sunt 50 sau 60 de piloţi introduşi în adâncime, în foraje de câte 15 metri în subsol, pentru stabilizare", mai mentionează sursa citată.

Florin Cîţu provine dintr-o familie de vâlceni. Familia, pe linie paternă, deţine o casă în comuna Goleşti. Casa, deşi urcată pe un părăginiş de drum dintr-un sat rătăcit, are sistem de supraveghere video şi un văr de-al familiei pe post de alarmă sonoră. Mai nou are şi un drum betonat, lungime 510 metri, ba chiar şi un zid de sprijin al proprietăţii. Betonul se opreşte la 15 metri mai sus de proprietatea familiei Cîţu. Drumul de acces către alte 5-6 gospodării se continuă prin pădure, cu şleauri lăsate de urmele celor care nu au noroc să fie vecini cu tatăl fostului premier liberal.

Ca o culme a prostiei, panta de acces de peste 45 de grade către cele 4 gospodării din zonă nu are niciun fel de priză evidentă pentru acces auto în perioada de iarnă. Radierul de beton turnat are 35-40 cm în grosime. Înainte, drumul era balastat, ca orice uliţă de sat uitat de Dumnezeu la marginea unei localităţi. Lucrarea arată a investiţie de consolidare şi modernizare a drumului, fixată cu dedicaţie în poarta proprietăţii familiei Cîţu. Vărul vocal se agită că pozăm investiţiile. Vecinii de mai sus se plâng că drumul nu a fost lărgit, iar rigola este doar de forma unei tuşe trasate cu băţul, lăsând apa să curgă la întâmplare pe drum.

O intersecţie mai jos, o altă porţiune de drum, pe strada Gaşpăr, luceşte alburiu de-a lungul a 315 metri betonat la fel de temeinic. Drumul urcă la fel de abrupt către 2-3 case şi betonul se termină la fel de neaşteptat înainte de alte 10-15 locuinţe condamnate să aibă în continuare bolovani pe post de drum de acces. "Betonul ăsta e destul de rugos. Sper ca maşinile să nu derapeze, că atunci chiar vom avea o problemă", se arată încrezător primarul Mitrache.

Comuna mai are alte 4 sate în care s-a intervenit în forţă pentru a toca aiurea fonduri guvernamentale. Nu toate sunt inutile, mai ales că în comună chiar au fost inundaţii serioase recent. Unele lucrări de amenajare a albiilor de râu par chiar bine făcute. Nu prea corespund la metraj şi înălţime, dar nu sunt chiar de lepădat. Pe anumite distanţe de drumuri betonate (65 m) beneficiarii lucrărilor chiar se plâng.

"Au ridicat nivelul uliţei/străzii cu 40 de cm. Rigola e pusă pe mijloc, drumul se opreşte de parcă duce către nicăieri. Toată apa din deal vine peste noi. Dacă plouă, trebuie să instalez pompe de evacuare de apă din curte, din cauza drumului betonat. Şi-au bătut joc", spune un localnic din satul Gibeşti. Stă pe strada Bisericii, unde s-au turnat două palme groase de beton. Sunt asigurate 4 case. Restul de 44, plus biserica sunt mai la deal. Acolo drumul se prezintă în forma sa iniţială, de drum balastat.

În rest, mici "scăpări" des întâlnite în cazul construcţiilor civile: ziduri de gabioane betonate cu o înălţime declarată de 2,5 m, dar care se ridică doar la 1,7 m, probabil restul fiind îngropat în albia râului; pereu betant de 220 m în acte, care evoluează doar pe jumătatea distanţei, zid de sprijin de 97 de metri cu o lungime de 72 metri... în fine tot tacâmul intervenţiilor pe o situaţie de urgenţă în care ajungi să te întrebi unde dracu reuşea să băltească apa în pantă.

4,2 milioane euro îngropaţi în Goleşti, plus încă 2 milioane euro din Alunu, reprezintă cam 30% din bugetul de dezvoltare al municipiului reşedinţă de judeţ pe 2022. Iniţial, situaţia de urgenţă din Goleşti, constatată de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă era atât de "complexă" încât Instituţia Prefectului a propus simplu: intervenţie de urgenţă cu sprijin din partea Romsilva, a Exploatării Miniere Râmnicu Vâlcea şi a specialiştilor din cadrul Sistemului de Gospodărire al Apelor, astfel încât adevăratele calamităţi din satul Gibeşti (două gospodării afectate şi alte câteva imobile terenuri din intravilanul comunei să fie puse în siguranţă -n.r. ). Solicitarea primăriei Goleşti de asigurare a unor fonduri cu destinaţie lucrări pe situaţii de urgenţă este aprobată, dar de acolo lucrurile iau turnura cea mai ciudat posibilă. Lucrările nu mai sunt lăsate în mâna autorităţilor locale, ci dirijate de Compania Naţională de Investiţii sub bagheta directă a premierului.

De altfel, iniţial, către Prefectura Vâlcea a fost transmis, de către Primăria Alunu, un deviz estimativ realizat chiar de NTX Concept SRL. De la două-trei punţi de traversare a câte unui pârâu şi trei-patru camioane de balast aruncat pe drum, care îşi aşteptau finanţarea din fondul de rezervă al Guvernului, se ajunge la o întreagă serie de modernizări de drumuri, îndiguiri şi lucrări civile de infrastructură rutieră care nu au nici în clin, nici în mânecă cu vreo situaţie de urgenţă.

CNI scoate la contractare lucrarea din Goleşti, cu o valoare de peste 5 milioane euro. Se merge pe mâna NTX Concept SRL, sub scuza "extremă urgenţă determinată de evenimente care nu puteau fi prevăzute de către autoritatea contractantă". La Alunu se invocă acelaşi motiv, se selectează tot NTX Concept SRL şi se alocă o sumă de peste două milioane euro. Totul se reglează oficial la sfârşitul lunii iulie 2021, moment în care Florin Cîţu se credea pe cai atât de mari în partid şi în Guvern, încât avea cea mai dictatorial-penibilă atitudine de înalt oficial al statului.

Prin urmare, sub umbrela sa directă, şi cu recomandarea fratelui său, câştigătorul lucrărilor de la Goleşti şi Alunu bagă în faţă un subcontractant "de casă", căruia îi sunt atribuite 75% din lucrările de pe fiecare localitate. Nimeni nu se întreabă de ce NTX Concept, firmă cu 46 de angajaţi nu poate executa decât 25% din lucrări, dar este de acord să lase un alt constructor vâlcean, Sted Construct SRL, cu doar 19 angajaţi, să încaseze din bugetul de stat 18,2 milioane lei din lucrarea de la Goleşti şi încă 8,2 milioane lei pe lucrările de la Alunu, parte de trei sferturi a contractelor date cu mână largă de către premierul de atunci al României. Toată afacerea tinde să se deruleze după un scenariu clasic: firmă de faţadă, câştigătoare a licitaţiei, plus subcontractant de duzină, selectat din anturajul omului care stabileşte sume, destinaţii ale acestora şi receptori ai banilor publici aflaţititi la îndemâna sa.

Cititi continuarea anchetei jurnalistice AICI.