Mizele europarlamentarelor: neo-majoritate si prezidentiabili (3)

• Tweet

Daca au fost clare jocurile interne si pozitionarea partidelor descrise in primele doua episoade, va propun la final de campanie sa analizam valoarea de intrebuintare a rezultatelor votului, pe de o parte, respectiv asezarea prezidentiabililor in bloc-starturi, in precampania pentru toamna, care va incepe exact in seara de 26 mai, la orele 21:00.

Asadar, care va fi valoarea de intrebuintare imediata a rezultatelor votului?

1. Dragnea si PSD vor folosi orice rezultat mai mare de 30% pentru a-si proclama victoria, pentru a-l anunta pe Dragnea candidat al PSD la prezidentiale, dar vor face asta cu unicul scop de a pune presiune politica asupra deciziei completului de judecatori de la ICCJ, decizie care se va lua a doua zi; doua mentiuni aici, precum cea in care conteaza cat de mare peste 30% va fi scorul PSD, cat si diferenta fata de PNL, respectiv faptul ca nefiind luata decizia cu ‘'Dragnea prezidentiabil'' intr-un for statutar, aceasta nu poate fi oficializata. Voi reveni la aceste elemente mai jos.

2. Daca scorurile insumate PNL-USR-PLUS-PMP-ProRomania vor depasi scorul PSD-ALDE, mesajul de baza al opozitiei incepand de a doua zi va fi legat strict de neo-majoritatea pe care vor dori sa o forteze in Parlament, clamand o legimitate venita din votul cetatenilor, elementul esential aici va fi scorul ProRomania, considerat in aceasta alianta ad-hoc ca fiind "magnetul" fara de care nu vor putea fi atrasi pesedistii parlamentari (plus/minus 10% la ProRomania favorizeaza proiectul, plus/minus 5% il blocheaza).

3. Daca neo-majoritatea iese macar "pe hartie", atunci o solidarizare pentru candidatura comuna a lui Klaus Iohannis din partea actualei opozitii, devine un proiect fezabil; daca aceasta victorie a opozitiei insumate nu se va inregistra, atunci solidarizarea pentru Klaus Iohannis va fi improbabila, posibila totusi, dar tinand cont de multe alte variabile.

4. In situatia, improbabila azi, in care referendumul va fi validat, Klaus Iohannis va prelua initiativa, indiferent de aritmetica punctului anterior, devenind el insusi cel mai legitim vector politic care sa "sune goarna" pentru solidarizare; nevalidarea referendumului va avea efecte oricum negative pentru Klaus Iohannis si opozitie, dar in acest caz va fi definitorie cifra de participare la referendum, ce va da sansa de sustinere in continuare a acestui gen de mesaj, sau dimpotriva, il poate ingropa cel putin pentru o perioada.

5. Enumar si alte consecinte semnificative ale rezultatului votului, ce-ar actiona la nivelul conducerii partidelor, cele mai vizate aici fiind PNL si alianta USR-PLUS; un scor de sub 25% pentru PNL ii deschide lui Ludovic Orban perspectiva retragerii de la conducere, in timp ce un scor de plus/minus 20% le va provoca liberalilor chiar un "tsunami" intern, al carui val va lovi si in statutul de ‘'lider de facto'' al lui Iohannis; la USR-PLUS un scor de sub 15% le va problematiza grav coexistenta, ceea ce va genera o perioada incerta pentru alianta, plus decizia referitoare la un prezidentiabil propriu; un plus/minus 5% in cazul ProRomania va sugera atat blocarea cresterii parlamentare a partidului, cat si neconstituirea ca alternativa de stanga la PSD, respectiv va impune replierea lui Victor Ponta cel putin in interiorul unei conduceri colective a partidului, daca nu chiar a unei aliante nou generate, care sa insemne o restartare a proiectului; in cazul PMP, un scor sub pragul electoral poate induce panica interna ce va genera o migratie parlamentara sau chiar o fuziune prin absorbtie cu PNL, caz in care Traian Basescu isi va asuma un joc individual ce-i va marca prezenta si influenta publica pe viitor.

Sa revenim acum la prezidentiabili si soarta lor posibila de dupa europarlamentare. Klaus Iohannis are cele mai multe variante de pozitionare functie de rezultatele partidelor si a referendumului, asa cum am descris mai sus; Iohannis are insa si un scenariu "negru" in care cumulativ, opozitia sa nu aiba un scor aditionat superior PSD-ALDE, liberalii sa obtina un scor mic de plus/minus 20% , USR-PLUS sa obtina un scor apropiat de PNL, iar referendumul sa aiba o participare de sub 25%; aceasta perspectiva va produce mutatii profunde in demersul de candidatura al actualului presedinte!

Liviu Dragnea, chiar daca isi va anunta candidatura in seara alegerilor (si asta va face!), va aparea ca un lider egoist si disperat care foloseste o masa de manevra interna pasiva, precum si o decizie de maxima importanta in viata unui politician si a unui partid, doar pentru a influenta o decizie in justitie ce-l vizeaza personal de aceasta data (nu ca in cazul Referendumul!); se pare ca exista o singura varianta pentru Liviu Dragnea de a nu intra in puscarie pe data de 27 mai 2019, care ar prevedea o condamnare cu suspendare, care in cazul comasarii pedepselor prevazute de vechiul Cod Penal sa-i dea posibilitatea sa ramana "candidat in libertate"; daca nu va fi asa, atunci doar decizia CCR din 05.06 i-ar putea rezolva problema libertatii, dar asta inseamna una-doua luni petrecute deja de catre Liviu Dragnea in sistemul penitenciar; in aceasta perspectiva capata o importanta cruciala atat oficializarea candidaturii sale la prezidentiale, cat si felul in care colegii lui vor fi sau nu solidari cu el pe perioada scurtei detentii.

Calin Popescu Tariceanu isi joaca cartea candidaturii cel mai relaxat in acest moment, neavand probleme de leadership in ALDE si avand mai multe posibilitati de pozitionare ascendenta; poate astepta sa vada ce se intampla cu Dragnea pe 27.05 si sa-si anunte doar apoi decizia, sau poate sa-si asume candidatura chiar din seara de 26.05, pe logica comunicata in prealabil PSD ca oricum e nevoie de voturi in plus pentru candidatul PSD in turul doi.
Analiza a ceea ce se va intampla cu candidatura lui Dacian Ciolos sau a posibilelor rezerve din partide in cazul in care candidatii actuali nu se vor mai "califica", o voi face imediat dupa alegeri, avand cifrele si pozitionarile clare.

Oricum, declaratia lui Veorica Vasilica de participare la referendum si de sustinere a statului de drept, pe langa faptul ca o vulnerabilizeaza atat in relatia cu liderii locali ai PSD, dar si cu Tariceanu si ALDE, deschide atat perspectiva unei noi brese in interiorul PSD post alegeri, cat si posibilitatea unei crize guvernamentale imediate. Cuvantul de ordine deci va fi in continuare, ‘'paine si ... criza!'' ...

Cozmin Gușă