• Tweet

Azi și mâine își vor susține pledoariile în fața CJUE, atât detractorii SIIJ, cât și apărătorul SIIJ, Consiliul Superior al Magistraturii prin Radu Chiriță, avocatul angajat de către CSM.

Deși nu ar trebui să se întâmple la un asemenea nivel, din păcate este previzibilă victoria detractorilor SIIJ, având în vedere (cel puțin) două considerente :

1. CJUE pare că s-a antepronunțat în momentul în care a stabilit timpi diferiți pledoariilor care vor fi susținute de către susținătorii fiecărei tabere.
Astfel, pentru a-și susține punctul de vedere, detractorii SIIJ vor avea la dispoziție un timp de 6 ori mai mare, respectiv 120 minute, față de susținătorul Secției care vor avea la dispoziție doar 20 minute. Inechitatea este crasă și este de natură a ridica mari semne de întrebare asupra corectitudinii deliberării.

2. Din completul de judecată va face parte d-na Camelia Toader, judecătorul român la CJUE. Care este naivul care poate să creadă faptul că doamna judecător Camelia Toader și-ar dori măcar să fie imparțială și să pronunțe o soluție raportat exclusiv la argumentele pertinente pro și/sau contra invocate, din moment ce și-a exprimat public opinia, în cuprinsul mesajului de solidaritate pe care l-a transmis în februarie 2019, profesorilor de la Facultatea de Drept din București?

Pentru a spulbera orice dubiu, citez un fragment publicat de Luju.ro din mesajul de solidaritate transmis de către doamna judecător Camelia Toader profesorilor de la Facultatea de Drept din București, ca urmare a sprijinului acestora față de magistrații activiști care acuzau modificările aduse Legilor Justiției:

„Buna ziua tuturor,
Deși sunt în plan personal de acord cu conținutul (amendat) al comunicatului, nu pot semna, având în vedere că pe rolul CJUE sunt pendinte cauze vizând exact aceste chestiuni. Deci, argumente ținând tocmai de independența justiției (UE) mă împiedică să semnez".

Având în vedere opinia exprimată public, fără nicio reținere, de către doamna judecător Camelia Toader, este evident faptul că, atât normele legale, cât și cele morale, îi impun acestui magistrat să se abțină de la soluționarea acestei cauze, fapt care nu s-a întâmplat. Din nefericire, timpul alocat pledoariei domnului avocat Radu Chiriță este prea scurt pentru ca acesta să poată cuprinde în susținerea orală toate grozăviile descoperite de Inspecția Judiciară la Serviciul care funcționa în cadrul DNA.

Pentru a spera într-o soluție pronunțată în cunoștință de cauză, ar trebui ca domnul avocat să aibă timpul necesar pentru a prezenta, chiar dacă succint, presiunea fantastică exercitată asupra judecătorilor care aveau de soluționat cauze penale „cu miză", de către Serviciul înființat în cadrul DNA „pe furiș" prin Ordinul nr. 10, emis de către Laura Codruța Koveși, la data de 31.01.2014.

Probabil cel mai mare abuz, transformat în presiune la adresa judecătorilor onești, a fost devoalat de către Inspecția Judiciară care a descoperit mai multe dosare formate exclusiv pe motivul că, un anumit procuror DNA nu a fost de acord cu soluția pronunțată de un judecător într-un alt dosar, fapt care este total inacceptabil într-un stat care se vrea a fi de drept, nu „de drepți"!

Episodul de la Oradea în care procurori și ofițeri de poliție judiciară de la DNA Serviciul Teritorial Oradea puneau la cale ticluirea unor dosare penale judecătorilor incomozi, cu scopul de „a-i liniști", nu doar că nu poate fi nici uitat, nici trecut cu vederea, având în vedere faptul că tocmai reprezentanții Statului puneau la cale săvârșirea unor infracțiuni, dar trebuie adus și la cunoștința CJUE pentru ca soluția pronunțată să fie în cunoștință de cauză.

Susținătorul SIIJ în fața CJUE, ar trebui să aibă la dispoziție timpul necesar și pentru a releva două aspecte deosebit de importante în economia dosarului :
În primul rând, trebuie punctat faptul că SIIJ este o structură înființată în mod legal, structură care a fost avizată și de C.C.R., spre deosebire de Serviciul din cadrul DNA care, după ce a fost înființată ultra discret prin Ordinul anterior amintit, a funcționat aproape un an și jumătate fără avizul Ministrului Justiției, având în vedere faptul că de-abia la data de 15.05.2015 a fost aprobat Regulamentul de ordine interioară nr. 1643/C, regulament care, la art. 4 alin 2 menționa expres acest Serviciu.
În al doilea rând, trebuie subliniat faptul că SIIJ este singura structură de Parchet independentă din punct de vedere politic, structură în care funcția de conducere o ocupă o persoană în urma votului CSM, spre deosebire de celelalte Structuri de Parchet (Parchetul General, DNA și DIICOT) la care, atât procurorii care le conduc, cât și șefii de secții, sunt numiți de către Președintele României la propunerea Ministrului Justiției.

Cu alte cuvinte, SIIJ este singura structură de parchet complet în afara controlului politic, fapt care nu ar trebui să deranjeze absolut nicio clasă politică aflată vremelnic „la butoane", având în vedere un lucru previzibil : peste o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, „la butoane" vor fi adversarii lor politici !
Evident, nu poate fi ignorată adevărata miză a desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție : „albirea" procurorilor care au săvârșit abuzuri grosolane cu scopul de a scoate din scenă oamenii politici și de afaceri incomozi.

Nu poate fi uitat faptul că, în pofida devoalărilor în presă a abuzurilor procurorilor de la Oradea și Ploiești, Procurorul Șef DNA de la acea vreme, lăuda activitatea „unităților de elită" DNA Oradea și Ploiești, în loc să se desolidarizeze de abuzurile semnalate și să dispună cercetarea, inclusiv penală, a celor vinovați de săvârșirea acelor abuzuri. De asemenea, pentru ca tabloul să fie complet, ar trebui ca domnul avocat să aibă timp suficient și pentru a aduce la cunoștința completului de judecată pericolul pe care l-ar produce o eventuală desființare a SIIJ.

Pericolul iminent este dat de faptul că, în eventualitatea revenirii la formatul anterior, nici un judecător corect și onest nu va mai avea curajul să pronunțe o soluție de achitare într-un dosar „cu miză", fiind preocupat de liniștea lui și a familiei lui, aspect sesizat și de doamna judecător Adriana Stoicescu, Președintele Tribunalului Timiș într-o postare pe Facebook: „Politicienii nu își doresc decât continuarea luptei anticorupție pe hârtie, garantată doar împotriva adversarilor politici, cu largul concurs al unor judecători reduși la tăcere.  Căci nu va mai avea nimeni timp să se gândească la dreptate și aplicarea legii, la corectitudine. Vom fi ocupați să pronunțăm soluții potrivite, menite să ne asigure liniștea și libertatea".

Postarea doamnei judecător Adriana Stoicescu ar trebui să constituie un avertisment adresat nu doar clasei politice, profesioniștilor dreptului și opiniei publice de la noi, dar și instituțiilor europene ! Deși sunt convins de faptul că domnul avocat Radu Chiriță își va structura astfel pledoaria încât să cuprindă cât mai multe aspecte esențiale, nu poate fi omis faptul că, din start, pornește cu un dezavantaj din cauza faptului că i-a fost alocat un timp de 6 ori mai mic față de cel acordat celor care susțin desființarea SIIJ.

Avocat Florin Constantin Durgheu