Fitness-ul, o industrie în plină ascensiune: 320 de milioane de euro în 2023. Ce îi motivează pe români să facă sport

Postat la: 18.11.2023 | Scris de: ZIUA NEWS

Dacă în 2016, industria fitness-ului înregistra venituri de 120 de milioane de euro, anul acesta veniturile ar putea depăşi 320 de milioane de euro. Scăderea TVA-ului de la 19 la 5%, cât şi opţiunea românilor pentru un stil de viaţă sănătos sunt cele două elemente care au contant.

S-a simţit foarte mult în momentul în care a scăzut TVA-ul, undeva la sfârşitul lui 2017, începutul lui 2018, atunci când a scăzut TVA-ul de la 19 la 5%. În momentul în care a scăzut TVA-ul, s-a simţit o creştere semnificativă a industriei, atât printr-o chestie naturală, cât şi prin înălbirea industriei. Asta pentru că la vremea aceea nu erau jucători foarte puternici în piaţă, era un singur lanţ semnificativ, foarte mulţi jucători mici, o piaţă foarte fragmentată, nu se fiscaliza. În momentul în care a scăzut TVA-ul la 5 %, toată lumea a ajuns la concluzia că nu are rost să îşi mai bată capul şi să rămână în zona gri şi au ales să intre în legalitate.

Dacă în 2016, industria a avut cifră de afaceri undeva la 120 de milioane de euro, în 2019, înainte de pandemie, a fost o dublare, de la 120, la 240 milioane de euro, apoi în 2020, a fost foarte afectată, a scăzut cu 40-45%. În 2021 şi-a revenit, iar anul acesta o să ajungă undeva de la 320-330 milioane de euro. Adică încă o creştere cu 30% faţă de 2019 când a fost vârful. În 2016, estimativ, veneau la sală în jur de 300.000 de oameni. În 2019, potrivit unei statistici, industria avea 900.000 de membri activi, iar anul acesta cu siguranţă a sărit de un milion de membri.

Pe partea de cerere, 17% dintre români practică sportul în aer liber, fitnessul fiind al doilea cel mai practicat sport, după alergare, potrivit studiului Sport și stil de viață sănătos în România, realizat de Quantix în 2017. În comparație cu alte țări (Polonia, de exemplu), angajatorii din România nu sunt încă stimulați (din punct de vedere fiscal) să plătească pentru abonamente de fitness sau sport pentru angajații lor.

Dintre cei care vin la sală se numără categoria celor care vor să slăbească, între 18 şi 30 de ani. Apoi urmează cei care vor să pună masă musculară, să se dezvolte şi să arate mai bine. Mai vin mulţi după recuperări medicale, alţii vin fără a avea o ţintă clară, nu vor să aibă pătrăţele, ci doar să aibă o condiţie fizică bună. E o categorie care creşte. E mai clar ca oricând că sala este acum asociată cu sănătatea. Dacă înainte se punea egal între fitness şi culturism, acum oamenii vin pentru îmbunătăţirea condiţiei fizice.

Pentru abonamente sunt preţuri între 150 şi 250 de lei, cu acces nelimitat. Nelimitat înseamnă că te poţi duce şi de două ori pe zi dacă vrei. Poţi să faci duş şi ai multe alte facilităţi. Ca o anecdota au fost luni bune în Bucureşti când oamenii îşi făceau abonamente la sală doar că vină să facă duş pentru că nu aveau apă caldă. Se inregistrau zilnic foarte mulţi clienţi care intrau în sală şi în 15 minute, efectiv după ce făceau duş, ieşeau.

În România, densitatea cluburilor este de 0,6 cluburi la 10.000 de locuitori, un nivel similar cu cel din Polonia (0,68), dar mai mic decât în țări precum Spania (0,9) sau Portugalia (1,0). Cu toate acestea, este dificil de comparat piața românească de fitness cu oricare alta din Europa, inclusiv Polonia. În timp ce piața românească urmează de obicei modelele pieței poloneze în alte sectoare (de exemplu, serviciile financiare și comerțul cu amănuntul), în ceea ce privește fitness-ul, fundamentele pieței sunt diferite. În Polonia, clienții și, în consecință, formatele de cluburi, sunt mai degrabă orientate către buget și se concentrează pe funcționalitate, în timp ce în România, clienții sunt mai interesați de oferte premium și se concentrează pe experiența generală (de exemplu, aspectul locației și calitatea echipamentului și a antrenorilor).

Ce spun statisticile oficiale?