Cum a fost cumparat un sef de la Investigatii Criminale de un spargator de locuinte din Bucuresti

Postat la: 09.03.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

Curtea de Apel Bucuresti a pronuntat in 11 februarie 2021 sentinta finala intr-un dosar de luare de mita in care au fost trimisi in judecata fostul sef al Serviciului de Investigatii Criminale de la Sectorul 3 si un agent, acuzati ca au luat mita de la spargatorii de locuinte pe care ii anchetau.

Cinci ani de inchisoare. Aceasta este pedeapsa primita de Marius Gheorghe Giurescu, fostul sef al Serviciului de Investigatii Criminale din cadrul Politiei Sectorului 3, si Stelian Barbu, agent de politie in cadrul aceleiasi formatiuni. Cei doi au fost trimisi in 2016, fiind acuzati ca au luat mita de la Teodoris Manole, zis Doris, si Alexandru Constantin Rosu, zis Patrat, condamnati la 6 ani, respectiv 15 ani si 5 luni de inchisoare pentru mai multe furturi din locuinte.
Acuzatiile aduse de procurorii DNA

Potrivit DNA, cei doi politisti au efectuat cercetari in mai multe dosare de furt de pe raza Sectorului 3, ocazie cu care au efectuat perchezitii si la domiciliile a doua persoane (denuntatori in dosar) de unde au ridicat mai multe bunuri, printre care si mai multe bijuterii. In urma perchezitiilor, cei doi hoti au fost dus la Politie pentru audieri, iar dupa ce li s-a luat declaratie au fost lasati sa plece. Ulterior, celor doi hoti le-au fost restituite o mare parte din bijuterii, care nu au mai fost gasite. Ca sa ii scape pe hoti, Stelian Barbu a cerut 3.000 de euro, primind efectiv 2.000. iar Giurescu a primti 1.500 de euro.

Tribunalul Bucuresti, unde procesul s-a judecat in prima instanta i-a condamnat pe cei doi politisti la cate cinci ani de inchisoare aratand ca, desi unele interceptari au fost excluse din dosar, "instanta are convingerea deplina ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila". "Explicatiile oferite de inculpati nu sunt credibile. Probatoriul, chiar indirect in mare parte, releva un comportament al inculpatilor ce a constat inclusiv in promisiuni in sensul "ajutarii" acestora (n.r. hotilor) sa obtina, prin mijloace contrare legii, o diminuare a raspunderii penale.

Aceste promisiuni au fost facute, inca dupa efectuarea perchezitiilor domiciliare, chiar daca nu in totalitate, in mod direct (prin intermediar), si chiar daca s-a manifestat grija ca gesturilor si cuvintelor, sa li se dea o aparenta de de caracter licit", se arata in sentinta Tribunalul Bucuresti. Judecatorul care i-a condamnat pe cei doi la cinci ani de inchisoare a mai aratat ca "inculpatii au manifestat o totala lipsa de consideratie fata de eforturile colegilor lor politisti, care au depus eforturi pentru identificarea si tragerea la raspundere penala a autorilor infractiunilor de furt calificat, si un comportament ulterior care consta in incercari de a-i determina pe martorii denuntatori sa nu colaboreze cu organele judiciare in vederea aflarii adevarului in cauza".

"Totodata calitatea de politist a inculpatilor, ar fi impus acestora un comportament conform intocmai normelor legale, intr-o perioada de lipsa de incredere a societatii romanesti in institutiile publice", a mai aratat judecatorul de la Tribunalul Bucuresti. Hotararea Tribunalului Bucuresti a fost atacata cu apel, care s-a judecat la Curtea de Apel Bucuresti. Judecatorii de aici au mentinut sentinta de cinci ani de inchisoare cu executare aratand ca apararile lui Giurescu, potrivit caruia dosarul a fost "fabricat" si a lui Barbu, care s-a aparat spunand ca a vrut sa il racoleze pe unul dintre hoti ca informator, nu stau in picioare.

"Probele administrate, inclusiv convorbirile interceptate in cauza, confirma, insa, ca inculpatii au profitat de faptul ca i-au cercetat pe cei doi denuntatori pentru a pretinde sume de bani cu promisiunea de a le crea o situatie juridica mai buna, in sensul "ajutarii" acestora sa obtina, prin mijloace contrare legii, o diminuare a raspunderii penale", arata Curtea de Apel Bucuresti. Judecatorii au mai aratat ca politistilor care au cerut si luat mita de la spargatorii de locuinte li se aplica circumstante agravante, cei doi dovedind ca "nu au inteles si asumat gravitatea faptelor".