• Tweet

Eforturile mediatice ale ministrului Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP), Tanczos Barna, de a ne convinge că strategiile de protecție a fondului silvic funcționează, nu dau rezultate. Nici măcar elogiile aduse Serviciului de Telecomunicații Speciale nu sunt convingătoare. Cu sau fără programele "SUMAL" sau "Radarul Pădurilor", chelirea masivă a reliefului forestier continuă.

Comisia Europeană se pregătește să ne urecheze, prin lansarea unei noi proceduri de infrigement pentru pentru dimensiunea tăierilor ilegale. Cu amenda la ușă, pe ultima sută de metri, guvernarea Câțu încearcă să dreagă busuiocul. Sperând că impresionează Bruxelles-ul, premierul a reorganizat prin ordonanță de urgență Garda Forestieră. Sesizările despre corupția și rețelele infracționale din Garda Forestieră, din direcțiile silvice și din ocoalele silvice, zac pe masa lui Tanczos (ultimul raport are circa 70 de pagini) și în sertarele Direcției Corp Control Integritate și Anticorupție din ministerul pe care îl gestionează. Un bun exemplu de simbioză între cei care ar trebui să păzească pădurile țării și hoții de lemn este chiar Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea. Chiar acolo unde familia Câțu a pus mâna, nu se știe cum, pe 70 de ha de pădure.

Noua instituție, intitulată Garda Forestieră Națională, ar trebui să funcţioneze ca structură de specialitate a administraţiei publice centrale, care răspunde de silvicultură, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat și se va afla în subordinea autorităţii publice centrale pentru silvicultură. În fapt, noua gardă, condusă de vechea echipă, se anunță a fi aceeași "Mărie cu altă pălărie". Recent, jurnaliștii ziarului "Cotidianul" au luat urma sutelor de hectare de pădure din Voineasa, județul Vâlcea, împărțite și jefuite de unii demnitari ai executivului și de familiile acestora. Printre ei s-ar afla chiar familia premierului Florin Câțu. Care sunt încrengăturile dintre factorul politic și conducerea Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea ?

Redacția ziarului "Avertisment.net" a prezentat în mai multe rânduri, documente din interior, care dovedesc faptul că, rețele de jefuitori sunt protejate de persoane importante aflate la conducerea Gărzii Forestiere, ba chiar din cadrul direcțiilor de control ale MMAP. Jurnaliștii au prezentat sesizările unor angajați ai MMAP și ale unor proprietari de pădure prejudiciați și au publicat documente care vorbesc despre prejudicii de milioane de euro aduse fondurilor forestier și cinegetic din județele Vâlcea, Mehedinți sau Gorj. Din informațiile noastre, aceste sesizări s-au oprit în sertarele adânci ale Direcției Corp Control Integritate și Anticorupție, condusă de Lucian Mihail Mănoiu.

Premierul trebuie să răspundă în "afacerea Voineasa"

Într-o intervenție publică, ministrul Tanczos și-a exprimat legăturile dintre pădurari, primari, poliţiști și politicieni, care formează adevărate rețele infracționale. Iată ce declara acesta :

"Nu poate să nege nimeni faptul că în România se fură şi există tăieri ilegale. Există zeci, sute, poate mii de dosare penale pe aceast temă, unde mai este o problemă: săptămâna trecută am avut o discuţie cu domnul ministru al Justiţiei, vom avea în această săptămână o întâlnire pe această temă şi va discuta inclusiv posibilitatea de a înfiinţa acea secţie specială, sau acel departament specializat pe infracţionalităţile pe mediu, pentru că este nevoie de organe de anchetă specializate pe această problemă. Avem prea multe dosare închise, cu NUP şi clasate. Avem prea multe sesizări care nu se finalizează cu trimitere în judecată. Până nu vom găsi aceste reţele criminale, nu vom găsi această încrengătură dintre, ştiu eu, un pădurar, un primar, un poliţist, un politician, prin care se ascunde furtul, nu vom avea rezultate. Noi degeaba venim din partea ministerului cu legi, cu acte normative, cu contravenţii, cu sancţiuni penale prevăzute în lege, dacă ele nu se finalizează"

Cum problemele pădurilor și ale fondului cinegetic nu pot fi rezolvate prin schimbarea numelui unei instituții, ci prin profesionalismul angajaților acesteia, rămâne de văzut cine va popula Garda Forestieră Națională. Presa a semnalat de nenumărate ori că șefii Gărzii Forestiere girează și coordonează jaful din pădurile țării. Un bun exemplu vine chiar din grădina prim ministrului Florin Câțu, din localitatea Voineasa, județul Vâlcea. Deocamdată, premierul refuză să răspundă întrebărilor pe această temă. Rămâne de clarificat ce legătură este între șeful executivului de la București și conducerea Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea.

Conexiunea Vâlcea

Articolele precedente referitoare la activitatea defectuoasă a conducerii Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea făceau referire la cel puțin două sesizări extrem de critice (R15228/30.09.2020 și R17011/20.10.2020) aflate în sertarele fostului secretar de stat MMAP, Gelul Puiu. Cum acesta a fost demis în urma unor înregistrări audio, zilele acestea am avut confirmarea că, în sfârșit, la nivelul Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea, Comisia de Disciplină a început o amplă anchetă care se referă la conducerea acestei instituții, prin rapoartele nr. 4692 / BT / 06.05.2021 și nr. 4603 /BT / 23.06.2021, aprobate de către ministrul Tanczos Barna, iar documentele au fost trimise către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în atenția serviciului Audit Public Intern din cadrul Ministerului Mediului. Printre cei cercetați s-ar afla Inspectorul General Gheorghe Poenaru și directorul Eugen Simionescu. Surse din interior afirmă că, după ce au fost demarate verificări la Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea, Poenaru este mai mult în concediu, iar pe masa ministrului Tanczos, în așteptare, se află un amplu raport de circa 70 de pagini, care dovedește nu numai că Poenaru și Simionescu și-au încălcat atribuțiile de serviciu cu vârf și îndesat, ci descrie în detaliu, rețeaua creată de aceștia. Dar să vedem cine sunt cei doi și care sunt relațiile politice ale acestora. După mai multe solicitări ale ziariștilor, zilele trecute, Direcția Corp Control Integritate și Anticorupție din cadrul MMAP, ne-a informat că rapoartele susmenționate au fost aprobate și avizate, iar aspectele semnalate au fost trimise organelor de cercetare. Nu se menționează niciun nume de posibil făptuitor.

Interese și proptele de partid

Sursele noastre din MMAP spun că Gheorghe Poenaru este inspector șef al Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea începând cu anul 2011. Din această funcție, Poenaru coordonează activitatea silvică și cinegetică în cinci județe : Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Dolj și Olt. A fost inspector șef în perioada 2005 - 2009 la fosta ITRSV, care după reorganizare s-a transformat în Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea. Subordonații săi afirmă că este susținut de PNL Vâlcea împreună cu Puicea Cristinel și cu frații Boromir, direct implicați în afacerile cu lemn din județ, oameni care au interese directe în licitațiile de vânzare a materialului lemnos. Împotriva lui Poenaru există nenumărate plângeri, sesizări și rapoarte, trecute la categoria siguranță națională. De exemplu, prin sesizarea înregistrată sub numărul R/17011/20.10.2020, care a ajuns pe masa lui Gelu Puiu, fost Secretar de Stat în cadrul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, se dovedește că Poenaru și-a încălcat atribuțiile de serviciu cu vârf și îndesat.

În ciuda acestor probleme, împotriva lui Gheorghe Poenaru, de-a lungul timpului, nu s-au luat măsuri. Surse din interior, spun că fratele inspectorului șef de la Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea, Mircea Poenaru, membru marcant al PNL Vâlcea, a copilărit cu premierul Florin Câțu și este prieten vechi al președintelui Camerei Deputaților Ludovic Orban. Cu acesta din urmă, Gheorghe Poenaru ar fi fost coleg de școală la Brașov.

După modelul "nulităților controlabile", de-a lungul timpului, Poenaru s-a înconjurat cu oameni de încredere, ale căror studii sunt îndoielnice. Surse din interiorul gărzii ne-au spus că oamenii așezați în funcții cheie de Poenaru și-ar fi desăvârșit studiile la cursuri de zi, în timp ce lucrau ca pădurari și brigadieri. Un bun exemplu este Barcan Ilie, consilier de etică al instituției sau nepotul lui Poenaru, Țolea Grigore Gabriel, fost primar al comunei Malaia din județul Vâlcea.

Fratele inspectorului șef, Mircea Poenaru, a candidat în 2020 pe listele PNL Vâlcea (locul 6) pentru Camera Deputaților. Soția inspectorului șef, Gabriela Poenaru este și ea angajată în cadrul Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea, consilier achiziții. Practic, după cum am aflat de la subordonații săi, doamna Poenaru propune achizițiile din bani publici pentru gardă, iar soțul le aprobă. O incompatibilitate care ar trebui să atragă atenția ANI. Dar cine verifică cheltuirea banului public la Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea?

Deschizătorul de uși

Despre Eugen Simionescu, director al Direcției implementare și avizare din cadrul Gărzii Forestire Râmnicu Vâlcea, am scris pe larg în prima parte al serialului nostru intitulat "Jaf de proporții biblice în pădurile României". Revenim cu câteva amănunte relevante. Inginerul Simionescu Eugen, are reputația unui deschizători de uși. Unii îi sunt recunoscători pentru ajutorul acordat, alții... . Omul care le rezolvă pe toate, Simionescu, și-a început cariera fulminantă, înainte de 1989, ca pădurar, apoi a fost brigadier silvic. Sursele noastre afirmă că, Simionescu, după 1990, a fost dat afară sau retrogradat de la Direcția Silvică Râmnicu Vâlcea și de la Direcția Silvică Gorj, pentru folosirea ilegală de ciocan silvic. A fost implicat în scandalul tăierilor ilegale de masă lemnoasă de la Obștea Câineni, alături de firma S.C. Cireșu, deținută de prietenul său Droașcă. Împreună ar fi tăiat participat la tăierea ilegală a cca. 400 ha de pădure. S-a făcut dosar la DNA Argeș (Pitești). În perioada 2012-2013, când Simionescu nu mai era în sistem, a activat ca director la S.C. Cireșul, girând acestora alte tăieri ilegale de pădure. Prietenia cu Daniel Droaşcă, patronul S.C. Cireșul, i-a adus multe avantaje lui Simionescu. Omul de afaceri a avut grijă de fiecare dată de prietenul său şi de familia acestuia, când s-au aflat la nevoie. Aşa că în perioadele în care Eugen Simionescu nu a ocupat funcţii la instituţiile de control silvic (ianuarie 2012 - iulie 2012, februarie 2013 - iulie 2013), acesta a activat ca salariat la S.C. Cireşul, fiind retribuit aşa cum se cuvine, cu venituri salariale substanţiale. De asemenea, în cursul anului 2012, Droaşcă l-a angajat la firma sa şi pe fiul prietenului său, Alexandru Simionescu. Se pare că patronul vâlcean ar fi dispus să-i asigure lui Eugen Simionescu un loc de muncă bine plătit şi după apropiata retragere la pensie a acestuia, chiar dacă legea interzice această posibilitate timp de trei ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici.

Presa locală nu a trecut cu vederea problemele cu legea ale directorului Eugen Simionescu, iar în octombrie 2014, sub titlul "Pădurile noastre au dispărut, averile lor au crescut", jurnalul Vertical nota :

"Un alt personaj asupra căruia cei de la Agenţia Naţională de Integritate sau poate chiar DNA-al ar trebui să privească cu atenţie este Eugen Simionescu, fost director ITRSV Vâlcea şi gorjean de-al nostru de la Polovragi. Vorbim, în primul rând, despre un adevărat „lup paznic la oi", actualmente inspector în cadrul ITRSV Râmnicu-Vâlcea, persoană care, în timp ce se află în funcţii de şef pe la instituţiile de control silvic ale statului, se ocupă şi de tăieri ilegale în pădurile din judeţele Vâlcea şi Gorj prin firme de casă.

Eugen Simionescu, sub protecţia căruia, în perioada 2009 - 2013, firma bunului său prieten Daniel Droaşcă (S.C.Cireşul SRL) a defrişat terenurile forestiere din nordul judeţului Vâlcea, ce aparţin Obştii Moşnenilor Câinenii Mari, este în centrul mai multor dosare deschise de oamenii legii din judeţul vecin. Jaful din pădurile comunei Câineni nu a fost observat mulţi ani de inspectorii ITRSV Râmnicu Vâlcea, cât Eugen Simionescu a ocupat funcţii de decizie în structurile de stat de control silvic (perioada 2010 - 2011, când acesta a deţinut funcţia de inspector şef al ITRSV Râmnicu-Vâlcea) şi nici în cursul lui 2012 - până la începutul anului 2013, când acesta a făcut parte din structura centrală de control silvic din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.
În această vară după scandalul inundaţiilor din zona Novaci, Polovragi şi Obârşia Lotrului, Corpul de control al ministrului Mediului a constatat, de exemplu, că SC Cireşul SRL a exploatat masă lemnoasă în zona noastră de peste 8000 mc."

Angajați ai Gărzii Forestire Râmnicu Vâlcea ne-au relatat că actualul șef al Direcției implementare și avizare s-a înconjurat de oameni loiali cum ar fi : Simionescu Nicu Gabriel, fratele său, fost pădurar, angajat inspector pe județul Gorj, finul Rogoveanu Iustinian, angajat consilier pe județul Gorj, finul, Anton Claudiu, angajat consilier pe județul Vâlcea, chiar la direcția pe care o conduce. Aceștia și alții ca ei au în comun un lucru : au absolvit facultăți la zi, în timp ce erau angajați în sistem. Colac peste pupăză, jurnaliștii ziarului "Gazeta Vâlceană" ne anunță că. din 7 iulie 2021, Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea are un nou șef, în persoana comisarului șef Dumitru Dărăban, nimeni altul decât fostul șef al Biroului Delicte Silvice. " Acum, comisarul șef Dumitru Dărăban preia frâiele unității și se aude că a beneficiat de sprijinul politic al PNL pentru a accede la funcție.", mai adaugă jurnaliștii vâlceni.

Fragment din sesizările de pe masa ministrului Barna :

"Cine are interes ca suprafețele de fond retrocedate conform legilor fondului funciar de pe raza Ocolului Silvic Șimian, Direcția Silvică Mehedinți, care nu au contract cu o structură silvică să nu aibă asigurată pază ?

Cine plătește masa lemnoasă tăiată ilegal ?

Domnul Director Simionescu este beneficiar dacă nu se iau în pază aceste suprafețe de fond forestier de pe raza Ocolului Silvic Șimian, Direcția Silvică Mehedinți?

Vă rog să verificați cu celeritate :

1. Activitatea domnului inspector șef ing. Poenaru Gheorghe de la apariția OUG 32/2015 - privind înființarea Gărzilor Forestiere și modul de inacțiune a dânsului pentru apărarea fondului forestier și ciengetic.

2. Activitatea domnului director al direției Implementare și avizare, inginer Simionescu Eugen din martie 2016 de când ocupă această funcție, modul de inacțiune a dânsului pentru apărarea fondului forestier și fondului cinegetic.

Vă rog să se verifice punctual toate rapoartele cu prejudicii foarte mari la Direcția Silvică Mehedinți, în special la Ocolul Silvic Șimian, dar și la alte ocoale, Direcția Silvică Gorj, inacțiune privind preluarea în pază a suprafețelor neadministrate la Ocolul Silvic Peșteana, Ocolul Silvic Cărbunești, Ocolul Silvic Hurezani, Ocolul Silvic Motru și la ocoalele de la Direcția Silvică Mehedinți (în special Ocolul Silvic Șimian, Ocolul Silvic Corcova ). "

Războiul lui Cruceru

Căutând să mai îndulcească situația dezastruoasă din pădurile României, ministrul Mediului, Tánczos Barna folosește și nu folosește termeni ca "defrișare". Acesta nu poate nega public faptul că în România există tăieri ilegale din păduri, dar pronunță termenul de "ipoteză" când vine vorba despre oamenii din sistemul de exploatare care fac parte din reţelele de furt din fondul forestier. El spune că susţine înfiinţarea unui departament specializat în anchetarea infracţiunilor de mediu, despre care afirmă că ar trebui să facă parte din DIICOT, întrucât tăierile ilegale reprezintă criminalitate organizată. „Nu poate să nege nimeni faptul că există tăieri ilegale. Nu aş folosi cuvântul de defrişare pentru că defrişare e terminologie consacrată în lege, sunt tăieri ilegale. (...), declara ministrul Mediului.

Iunie 2021, sat Orzu, comuna Negomir, pădure, zona Valea Urdei și Culmea Racilor. Mergând pe urmele sesizărilor unui localnic iubitor de natură, Cristian Cruceru, pe culmile din apropierea satului Orzu, am descoperit tăierile ilegale de pădure din fond public și privat din punctele Valea Urdei și Culmea Racilor. După cum puteți vedea în fotografii și în înregistrările video, hoții au distrus pădurea pe suprafețe importante. Tehnica acestora este mult deosebită față de ce am văzut în alte zone ale județului. Cruceru ne spune că, simbioza dintre angajații Ocolului Silvic Peșteana, polițiși și unii localnici, lucrează selectiv, defrișând ilegal, la firul ierbii, suprafețe întinse de pădure, chiar în marginea drumului. În teren, pe Valea Urdei, descoperim și tehnica de furt proprie zonei. Copacii nemarcați sunt tăiați foarte aproape de sol, la o înălțime de sub 10 centrimetri, în așa fel, încât să fie înghițiți de vegetație cât mai repede. Nici vorbă de vreo marcare. Urmele se șterg prin diverse metode. Unele cioate, mai mari, sunt arse cu ajutorul unor anvelope vechi de automobil sau sunt scoase, pur și simplu, din pământ. Gaura rămasă este acoperită cu pământ. Înregistrări video cu jaful din pădure, în zona Valea Urdei și Culmea Racilor se găsesc la linkurile : https://youtu.be/4d5GQGcLpB8 și https://youtu.be/0D5kEupe6IE .

Reluăm un fragment din rapoartele aflate pe masa ministrului Barna, referitor la prejudiciile create prin nepreluarea în pază și administrare a unor importante suprafețe de fond forestier de către Ocolul Silvic Peșteana :

"În data de 27.04.2020 domnul director Simionescu Eugen m-a sunat să vin în data de 28.04.2020 la orele 10: 00 la sediul central al Gărzii Forestiere Rm Vâlcea pentru a face o sedință de lucru cu reprezentanții Direcției Silvice Gorj și ocolului Silvic Peșteana, în vederea analizării raportului nr. 2573 / 11.02.2020 și a completării acestui raport prin alt raport aprobat. 28.04.2020 fără a se preciza ora pe delegație.

În data de 28.04.2020 împreună cu domnul consilier superior Budulan Cristian am plecat dis de dimineată spre Vâlcea, pe dânsul l-am lăsat la Ocolul Silvic Polovragi în vederea analizării situației suprafețelor neadministrate de către Ocolul Silvic Polovragi, ca ocol nominalizat în baza minutei nr. 2465 / 11.12.2019 încheiată de către subsemnatul cu Ocolul Silvic Polovragi. Am ajuns la sediul Gărzii Forestiere Rm. Vâlcea la orele 9: 20, am parcat mașina. După câteva clipe am intrat în sala de sedință a Gărzii Forestiere Rm Vâlcea unde se aflau deja reprezentanții Direcției Silvice Gorj : domnul director tehnic Păunescu Albinel, responsabilul pază și protecție din cadrul Direcției Silvice Gorj, ing. Deaconescu Lucian, șeful de ocol al Ocolului Silvic Peșteana, ing. Cioc Cezar și colegii mei : domnul director implementare și avizare din cadrul Gărzii Forestire Rm Vâlcea ing. Simionescu Eugen, domnul director direcția control regim silvic și cinegetic din cadrul Gărzii Forestire Rm. Vâlcea, ing. Ștefan Gheorghe și domnul consilier juridic, jr. Bulacu Constantin. Am început să prezint materialul conform raportelor întocmite de către colegii mei de la Garda Forestieră Județeană Mehedinți - Gorj.

Domnul director se rezuma la faptul că nu se încheiase actul de constatare pentru suprafața de 33,3 ha aducând acuze grave atât mie cât și domnului consilier superior Jianu Gheorghe și nu că pentru suprafața de fond forestier preluată de către Ocolul silvic Peșteana în punctul ,, Ciura '' , U.P III Valea Romantului , u.a 77 , s-a constatat un volum tăiat ilegal de 849,827 m.c , cu o valoare de 438.454,43 lei, 2050 cioate, conform actului de control de fond înregistrat la ocolul Silvic Peșteana sub nr. 665 / 27.02.2020 și aprobat de către șeful de ocol, iar celălate suprafețe menționate în rapoarte nu erau preluate în pază.

I-am explicat că Ocolul Silvic Peșteana nu a întocmit situația justificativă conform Ord. MAP nr. 530 / 2019, că există 2900 ha neadministrate, unde este ocol nominalizat, pagube de zeci de mii de m.c., cu valori de milioane de lei, că marcările se fac defectuos la proprietari, fără a se respecta regimul silvic ( interesul economic primează interesului silvicultural ), iar la un moment dat domnul director direcția implementare și avizare din cadrul Gărzii Forestire Rm. Vâlcea ing. Simionescu Eugen a început să țipe la mine, de față cu ceilalți participanți, să mă critice pe mine și pe domnul consilier superior Jianu Gheorghe.

Consider că domnul director Simionescu Eugen a vrut să ma denigreze și să mă discrediteze în față de personalul silvic prezent la aceea întâlnire pentru a scădea puterea și prestigiul în județul Gorj și pentru a nu pune în aplicare măsurile dispuse în rapoartele aprobate în ceea ce privește Direcția Silvică Gorj, Ocolul Silvic Peșteana, cum de altfel s-a și întâmplat."

N-ai taxă de succesiune, n-ai parte de pădure !

În drum spre Valea Urdei, în punctul de reper numit "Băncuța", Cruceru povestește, că i-a descoperit pe jefuitori, deoarece nu putea să doarmă de zgomotul drujbelor :

"La patru începeau cu drujbele trrrrup!, trrrrup! Azi așa, mâine așa, le-am spus până la urmă : Uitați care-i problema. Nu vreau să fiu deranjat, sunt obosit, sunt bolnav. În fiecare dimineață, la ora asta.... Nu am mers în curte la ei, dar sunt vecini cu mine." În dreapta drumului forestier, un pet de bere la 2,5 l stă înfipt într-o nuia înaltă. Este doar unul dintre punctele de orientare ale hoților de lemn. Omul spune că i-a atenționat pe hoți, apoi a făcut nenumărate sesizări la poliție, dar nu a primit decât amenințări cu moartea și a suferit chiar agresiuni fizice. Căruțele și camioanele pline cu lemn furat curg în fiecare noapte, nestingherite chiar prin poarta lui. Lemnul este stocat în curțile localnicilor părtași la jaf, apoi vin samsarii care își umplu camioanele direct de la domiciliul acestora. Cu acest prilej, Cruceru ne dezvăluie că la baza jafurilor se află și localnicii, mare parte dintre aceștia disponibilizați și lăsați fără niciun venit. El are patru copii și, după o viață de cărat cu cârca la mină, a ajuns să trăiască din ajutoare. A moștenit un petic de pădure în zonă, dar nu a avut bani să facă succesiunea. Hoții au profitat de situație și au început să-i taie copacii. Înmormântarea părinților l-a costat foarte mult. Ocolul Silvic i-a spus în față: "Bă, dacă n-ai taxă de succesiune, n-ai ce căuta la noi !"

Despădurirea ilegală, o problemă de siguranță națională

Rapoartele unor lucrători cinstiți ai Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea confirmă problemele majore ale Ocolului Silvic Peșteana și ale Direcției Silvice Gorj, sesizate de Cruceru, privind despăduririle ilegale din zonele Valea Urdei, Culmea Racilor și Ciura.

"7.4. Având în vedere Deciziile nr. 119/19.06.2019 Inspectorului Șef al Gărzii Forestiere Rm-Vâlcea și nr. 200/08.08.2017 de nominalizare a Ocolului Silvic Peșteana privind asigurarea serviciilor silvice pentru suprafețele de fond forestier în suprafață de maximum 30 ha amplasate în punctele menționate și a faptului că în baza documentelor prezentate, Ocolul silvic Peșteana refuză neîntemeiat preluarea acestor suprafețe în care se observa un fenomen al tăierilor ilegale, propunem conducerii Gărzii Forestiere Rm-Vâlcea sigilarea dispozitivelor speciale de marcat

a arborilor cu amprenta rotundă și pătrată, până la asigurarea serviciilor silvice a acestor suprafețe, în conformitate cu prevederile art. 2, alin.(2), Anexa 2- Procedura de preluare în pază a suprafețelor de fond forestier de maximum 30 ha inclusiv aparținând persoanelor fizice și juridice - aprobată prin O.M. 530/01.04.2019.

7.5. Transmiterea în copie a raportului către Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu pentru a se stabili dacă aspectcle descrise la punctele 6.3, 6.4, 6.5 și 6.6 din capitolul "CONCLUZII" întrunesc elementele constitutive ale unor infracțiuni, conform Legii 2/2016 pentru completarea art. 3, lit.m '" m) orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care

au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, furturilor forestier, cinegetic și piscicol, apelor și altor asemenea resurse, precum și monopolizarea ori blocarea accesului în acestea, cu consecințe la nivel național sau regional. " din Legea 51/I 996 privind securitatea națională a României."

Eduard Ovidiu Ohanesian