• Tweet

Povestea începe în anul 2010, când o societate din Piteşti care intenţiona să ridice o fabrică de panificaţie şi una de procesare a cărnii a depus dosarul pentru obţinerea unor fonduri europene.

Fabrica de panificaţie urma să fie pusă în funcţiune în iunie 2014, iar cea de procesare a cărnii în septembrie 2013. Pentru ambele proiecte plata/decontarea lucrărilor de investiţii se realiza din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), aprobându-se o alocare de 5 milioane de euro din fonduri europene. Cum investiţiile necesare ridicării celor două fabrici depăşeau 18 milioane de euro, antreprenorul Vlăsia SRL a făcut demersuri pentru o cofinanţare de la OTP Bank România, pentru obţinerea unui credit bancar de 4,5 milioane de euro.

Dată fiind suma de 4,5 milioane de euro, OTP Bank România avea nevoie de aprobarea băncii-mamă OTP Ungaria, care a avizat de altfel favorabil creditul, fiind însă nevoie de garantarea acestuia de către Eximbank. Astfel, în iunie 2010, Vlăsia SRL şi OTP Bank România au depus la Eximbank o cerere de garantare pentru IMM în vederea obţinerii unei garanţii în numele şi contul statului în valoare de 3,6 milioane de euro, echivalent a 80% din creditul de 4,5 milioane de euro. Creditul a fost contractat în august 2010, urmând ca tragerile să fie efectuate până în data de 11 august 2012.

De-atunci au început tergiversările, care l-au pus pe omul de afaceri în imposibilitatea de a-şi duce la bun sfârşit investiţia. „În primul rând, OTP Bank România a blocat tragerile din credit o perioadă de 548 zile dintr-un total de 720 de zile contractuale, fără să motiveze în vreun fel măsurile de blocare şi fără să dea curs sau să răspundă vreuneia dintre cele 10 notificări ale Vlăsia. Parte din aceste notificări au fost remise şi Eximbank, în virtutea atribuţiilor pe care le avea de a monitoriza procedura de garantare-creditare, Eximbank neluând însă vreo măsură", a declarat Aurel Săvulescu pentru „Adevărul".

"Pentru că se apropia scadenţa până la care trebuiau folosiţi banii, urmând ca antreprenorul să înceapă să plătească ratele aferente creditului, Vlăsia a cerut OTP Bank să prelungească cu un an perioada în care putea trage banii. OTP Bank România şi Eximbank au fost de acord cu această solicitare, semnând un proces-verbal prin care termenul se prelungea până la data de 23 august 2013. Ulterior, OTP România a trimis OTP Ungaria o solicitare de restructurare a creditului, iar aceasta din urmă a dispus suplimentarea creditului, fără ca acest lucru să îi fi fost solicitat de către Vlăsia SRL, de la 4,5 milioane de euro, la 5,15 milioane de euro", a explicat omul de afaceri.

Decizia OTP Bank Ungaria de restructurare a creditului, inclusiv suplimentarea acestuia, trebuia notificată Garantului - statul român prin Eximbank - conform unui articol din Convenţia de Împărţire a Riscului. „Astfel, OTP Bank România a depus la Eximbank Cererea comună de modificare a condiţiilor iniţiale ale garanţiei pentru IMM nr.4121/ 04.09.2012, care oblige Garantul (statul roman prin Eximbank) să comunice beneficiarului garanţiei (OTP Bank România) în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii solicitării, acordul/ refuzul (Hotararea) asupra modificărilor solicitate, iar termenul scadent s-a împlinit la 19.09.2012. Doar că Hotărârea a fost emisă abia la data de 7 februarie 2013, cu peste 155 de zile întârziere, iar tragerile au fost din nou blocate", a explicat Săvulescu.

În aprilie 2013 OTP Bank România a cerut executarea garanţiei, iar Eximbank a plătit peste 3,2 milioane de euro. După ce a plătit băncii ungare suma uriaşă din totalul garanţiei, Eximbank a trecut la executarea silită a beneficiarului Vlăsia SRL, inclusiv a conturilor personale ale şi acţionarului majoritar al SC Vlăsia, dar şi a soţiei sale (Aurel Săvulescu şi Emilia Săvulescu), punând sub sechestru şi bunurile firmei şi cele personale.

„În cadrul procedurilor de vânzare la licitaţie a bunurilor din patrimoniul celor doi garanţi/avalişti Aurel şi Emilia Săvulescu, organizate de executorii judecătoreşti, a participat cu ofertă în vederea adjudecării Societatea Comercială REA PROJECT ONE COMPANY SRL, cu sediul social în Bucureşti, sectorul 2, b-dul Dacia, nr.83, biroul E-05, etaj 1, îmatriculată la ONRC sub nr.J40/7137/2013 şi CIF RO31747619 al cărui asociat majoritar (95%) persoană juridică OTP FACTORING SRL cu sediul la aceiaşi adresî din Bucureşti, sectorul 2, b-dul Dacia, nr.83, biroul E-03, mansardă, înmatriculată la ONRC sub nr. J40/9616/2009 şi CIF RO26053645 are asociat majoritar (85%) persoana juridică OTP FAKTORING ZRT cu sediul social în Ungaria, 1066 Budapesta, Mozsar utca 8, înfiinţată conform Actului nr.01-10-043876 emis de Aut. Ungaria al cărui proprietar şi administrator face parte din acţionariatul OTPBANK, prin urmare în conflict de interese cu debitorii", a mai declarat Săvulescu.

În octombrie 2013, Vlăsia SRL a chemat în judecată OTP Bank România şi Eximbank, cerând rezilierea contractului de credit şi de garantare şi repararea prejudiciului creat, procesul fiind înregistrat la Tribunalul Bucureşti sub nr 32934/3/2013. Astfel, Vlăsia SRL a cerut în instanţă obligarea OTP Bank şi Eximbank la plata a 108 milioane de lei (prejudiciul cauzat prin neexecutarea culpabilă a obligaţiilor asumate prin contractul de credit şi Convenţia de garantare), Tribunalul Bucureşti pronunţându-se în decembrie 2015 în favoarea firmei piteştene.

Prejudiciul adus SC Vlăsia SRL a fost calculat prin expertiză şi se ridică la milioane de euro, incluzând şi beneficiul nerealizat calculat la nivelul profitului proiectat de reclamantă conform planului de afaceri ce a fost acceptat de ambele bănci la acordarea/garantarea creditului. Valoarea acestui beneficiu nerealizat a fost stabilit de expertiză la 78.782.405 lei. În primăvara anului 2016, Eximbank şi OTP Bank a făcut apel la Curtea de Apel Bucureşti, dosar strămutat de două ori din cauza unor posibile imixtiuni în actul de justiţie, prima dată la Curtea de Apel Galaţi şi a doua la Curtea de Apel Braşov.

Dosarul de apel nr.32934/3/2013 a fost înregistrat în iulie 2020 pe rolul Curţii de apel Braşov ca urmare a deciziei ICCJ care a admis cea de -a doua strămutare, dosar în care pe parcursul judecăţii au fost respinse sistematic toate cererile formulate de către SC Vlasia SRL şi pronunţată la data de 10.03.2021 decizia pe baza căreia instanţa de apel a "Schimbat totul" în sensul că a fost respinsă acţiunea SC Vlăsia care a fost formulată pe fond la Tribunalul Bucureţti.

„Deţi am insistat pe baza mai multor cereri de urgentare să ne fie motivată şi comunicată decizia instanţei de apel pronunţată la data de 10.03.2021 (după o amânare de 30 de zile a pronunţârii) până în prezent nu am primit decizia Curţii de Apel Braşov", a adaugat Aurel Săvulescu pentru „Adevărul". Vlasia SRL a intrat în insolvenţă în urma refuzului OTP de acordare a creditului şi a declansării procedurilor de executare silită care au pricinuit încetarea plăţilor cu consecinţa blocării întregii activităţi. În prezent, la aproape opt ani de la declanşarea procedurii de insolvenţă, debitoarea se află în perioada de observaţie, nefiind clarificate încă creanţele solicitate de cele două bănci.

OTP Bank a intrat pe piaţa românească în 2004, fiind parte a grupului ungar OTP. Între acţionari se numără şi oligarhul cu dublă cetăţenie, maghiară şi rusă, Megdet Rahimkulov, inclus pe o listă a oligarhilor ruşi din cercul puterii de la Kremlin, fiind considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin şi aflat pe Lista sancţiunilor a Departamentului Trezoreriei SUA. Rahimkulov a cumpărat în 2006 5,3% din OTP Bank. Megdet Rahimkulov şi fiii săi, Ruslan şi Timur deţineau, cumulat, în 2017 8,48% din capitalul OTP şi 8,57% din drepturile de vot, familia fiind al doilea cel mai mare acţionar al grupului financiar ungar. Rahimkulov a început să cumpere acţiuni la OTP în 2006 şi a ajuns în 2008 să deţină peste 10% din bancă.

OTP Bank România are doi acţionari, ambii fiind bănci din Budapesta: OTP Bank Budapesta (99.999954%, adică 2.079.252.240 părţi sociale) şi Merkantil Bank Budapesta (0.000046%, adică 960 părţi sociale). Denumirea de Merkantil (a cărei siglă este extrem de asemănătoare cu cea a OTP) duce cu gândul la cuvântul românesc „mercantil" - care se preocupă numai de câştigul material, care urmăreşte în orice împrejurare să profite.