• Tweet

Consiliul Național al Audiovizualului funcționează ca un cenzor al emițătorilor de programe TV și radio. În perspectivă, nu este deloc exclus să ajungă să cenzureze întreg spațiul virtual. În teorie, monitorizează, analizează și sancționează. Ce se întâmplă însă când membrii CNA greșesc? Și ce se întâmplă atunci când ei greșesc intenționat? Cine îi poate sancționa?

Revin asupra acestei teme pe care, deloc întâmplător, am abordat-o în mod insistent în ultima vreme. Observ că pe măsură ce statul român se militarizează, iar trăsăturile lui democratice se diminuează, CNA este utilizat din ce în ce mai frecvent nu ca un instrument de protecție a cetățeanului, care trebuie ferit cât se poate de mult de știri false sau nepotrivite pentru educația celor mici, ci ca un instrument de cenzură. O nouă inchiziție. Care are scopul explicit de a inhiba în mod violent, sub amenințare, și sub utilizarea unor sancțiuni financiare, libertatea de expresie. Chiar și libertatea opiniilor.

S-a ajuns în situația absolut scandaloasă în care o instituție, prin definiție legală independentă, primește de la reprezentanța instituțiilor statului, sau chiar de la interpuși ai acestora, liste cu posturi de radio și televiziune care trebuiesc sancționate și suprimate. Liste negre cu persoane care se exprimă critic la adresa lui Raed Arafat, care acuză faptul că funcționari ai statului puși pe căpătuială profită de criza sanitară și dau tunuri după tunuri și, mai nou, cu jurnaliști și analiști ale căror informații și comentarii sunt arătate cu degetul de guvernanți, pe motiv că ar activa într-un fel sau altul cu agresorul de la Kremlin. Astăzi, mă voi opri însă la un exemplu concret și recent.

După cum se știe, CNA a sancționat în mod repetat, cu amenzi din ce în ce mai mari, stația de radio GOLD FM care își postează emisiunile și pe Youtube. S-a ajuns la sume colosale în ceea ce privește cuantumul amenzilor, astfel încât GOLD FM, care nu primește nici direct nici indirect bani guvernamentali sau bani de la vreun partid politic, să fie la un pas de desființare prin faliment. Ce puteau să facă proprietarii GOLD FM? Să se împrumute de bani pentru a plăti amenzile și să sesizeze Justiția de câte ori au considerat și au putut proba că respectivele amenzi au fost date în mod abuziv, după ureche, fără a exista probe care să le susțină.

Dar, după cum se știe, Justiția în România se mișcă greu. Mult mai greu decât cadența săptămânală a artileriei grele a CNA. Și cu toate acestea un prim proces, iată, s-a soluționat zilele trecute. Justiția a anulat prima amendă dată și încasată de CNA. Un prim abuz săvâșit împotriva acestei stații pe parcursul anului trecut. Este de presupus că vom asista în continuare la o cursă contra cronometru cu rezultate asemănătoare între amenzile abuzive ale CNA și sentințele civile ale magistraților. E însă greu de presupus că Justiția, care are rigorile ei, va putea să țină pasul cu abuzurile CNA. Până când vom afla care va fi deznodământul să încercăm totuși să răspundem la o întrebare cheie.

În acest caz deja soluționat până la urmă, cine plătește oalele sparte? Veți răspunde desigur că CNA, pentru greșeala intenționată sau neintenționată a celor 11 membri, va da socoteală restituind banii pe care i-a încasat în mod ilegal. Și tot așa și în continuare, cu un apreciabil decalaj de timp, va restitui și celelalte amenzi abuzive. Numai că treaba nu este chiar atât de simplă. În realitate, CNA sancționează cât ai zice pește și încasează imediat banii dar de restituit îi restituie greu. Sau la sfântul-așteaptă. Sau, dacă vreun operator se comportă cu mare îndrăzneală, după ce acesta blochează conturile instituției. Problema problemelor este că întreaga joacă este exclusiv pe seama banilor operatorilor de radio-tv sau ai statului. Nu și pe banii membrilor CNA.

Cei 11 membri ai Consiliului Național al Audiovizulalului, dintre care destul de mulți sunt desemnați acolo pe criterii exclusiv politice și fără a avea în spate vreo meserie sau vreo experiență care să îi recomande pentru a ajunge un soi de judecători ai presei, au niște salarii și venituri exorbitante plătite la timp din bani publici. Ei dispun de o bază auto, de un numeros personal auxiliar, de mulți consilieri și de mult mai mulți specialiști care au sarcina de a scana zi de zi înterg spectrul audiovizualului, producând pentru ședințele CNA materialele de suport care în principiu ar trebui studiate cu atenție, interpretate în mod obiectiv, și transformate în probe solide pentru amenzile administrate.

Întreg acest aparat costă imens și, firește, costă și mai mult în măsura în care deciziile CNA sunt date peste cap de Justiție. Iar vajnicii luptători contra libertății de expresie, indiferent câte abuzuri fac, nu răspund personal în niciun fel. Nici cu banii, nici cu funcția și nici cu libertatea. Cum răspunde, de exemplu, Mircea Toma, care în ultima vreme dă tonul tuturor ședințelor de demascare și de înfierare a unor operatori puși de cine știe cine pe lista neagră, pentru asemenea abuzuri? Și mă rog frumos ce capacitate are acest individ, care nu s-a aflat nicicând la un nivel cât de cât semnificativ de conducere la vreun post de radio sau de televiziune, pentru a-i judeca pe operatori? Și a le da cu sancțiunile în cap.

Oare îl ajută cât de cât statutul său de nepot al unui pilot securist din flota prezidențială a lui Nicolae Ceaușescu? Oare îl ajută cât de cât faptul că, grație unchiului său, a deținut timp de 10 ani, până în 1990, poziția de psiholog la Spitalul Militar din București, poziție din care, executând ordinele Direcției a IV-a a Securității, nu a acordat calificativele necesare unor piloți, transformându-i prin mijloace de poliție politiă în indezirabili? Și că apoi a fost membru fondator a unei publicații satirice, Academia Cațavencu, care a pierdut destul de multe procese în urma unor documentări precare?

Sau cu ce îl ajută experiența - niciodată în presă - pe Valentin Alexandru Jucan, al cărui cel mai semnificativ merit constă în redactarea lucrării „Introducere în securitatea națională", cu ajutorul căreia a absolvit Colegiul Național de Apărare. Sau cu ce o ajută să fie un bun membru CNA pe Cristina Ancuța Pocora, și ea absolventă a Colegiului Național de Apărare, cu lucrarea „Securitatea și Apărarea Națională"? Și exemplele pot continua. Aceste personaje care au devenit inchizitorii presei independende și care, dacă li se extind competențele, vor încerca să-mi închidă și mie gura într-o bună zi sunt, după cum puteți observa, obsedate până în vârful unghiilor de tema securității statului. În detrimentul siguranței cetățeanului.

Sorin Rosca Stanescu