• Tweet

De la Beckett încoace știm că cele mai multe forme de literatură sunt născociri menite să înlăture suferința provocată de realitate, și că ar trebui să reducem poveștile până când acestea devin ”reziduuri”, sau non-”texte”. Maurice Blanchot, contemporan francez al lui Beckett, numea asta ”scriitura dezastrului” sau ”literatura decesului”. O înfruntare între poveste și non-poveste - unstory, non-recit -, care permite vocilor postume să vorbească din „spațiul lor afectat într-un fel sau altul”.

Există în plus, și imperativul asumat de James Joyce, prin fascinantul său personaj Stephen Dedalus, de a reface, de a recrea istoria în totalitate, condensat în hotărârea de a spune totul astfel încât nimic să nu rămână în afara a ce este de relatat.

Toată această "scenă" în care putem gândi și altfel mi s-a relevat citind cartea lui Richard Kearney - "Despre povești", tradusă în românește de scriitoarea Carmen Mușat. Curios, este faptul că în bună măsură "poveștile" descrise de Kearney, pot fi foarte bine transpuse în politica de azi. Deducțiile "literare" ale autorului - pot fi aplicate politicii și politicienilor români de azi, ba, mai mult, putem descoperi lucruri care se petrec "în spatele scenei politice, de care suntem, dealtfel conștienți, pe care în sinea noastră le dezaprobăm, dar pe care nu le "scoatem" la lumină nici atunci când ne pregătim să ne încredințăm următorii 4 ani de viață unor politicieni apăruți parcă din neantul devenirii derizorii al ființei umane.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, marţi, în cadrul evenimentului "Living better with Europe", că el vrea să trăiască într-o Românie liberă, într-o Europă liberă, iar contracandidaţii să nu moară subit prin puşcării sau otrăviţi, aşa cum nu vrea ca România să fie un vasal al Federaţiei Ruse. „Avem astăzi biroul Grupului Social Democrat din Parlamentul European la Bucureşti. Este o bună ocazie să discutăm despre modul în care Uniunea Europeană poate să contribuie la dezvoltarea României, a ţărilor noastre le care le reprezentăm.

„Nici unii dintre noi n-am încercat să căutăm voturile, să ne schimbăm opiniile sau să încercăm compromisuri cu formaţiuni extremiste care ne-ar fi abătut de la drumul pe care îl avem de făcut. Eu vreau să trăiesc într-o Românie liberă, vreau să trăiesc într-o Europă liberă. Eu nu vreau ca contracandidaţii (sic!) noştri să moară subit prin puşcării sau otrăviţi. Nu vreau ca România să fie un vasal al Federaţiei Ruse", a adugat Ciolacu, menţionând că de aceea alegerile de pe 9 iunie în întreaga Europă sunt foarte importante, iar comunicarea dintre familiile europene importante, care apără democraţia, este un lucru foarte important".

Votul este momentul în care cetățeanul face un efort pentru explorarea misterului memoriei. Asemeni lui Stephen Daedalus unii dintre noi (mai buni? mai răi?) suntem fascinați de modul cum istoria noastră este alterată în trecerea timpului, în timpul relatărilor de joasă calitate de către televiziuni; suntem uluiți de modul în care povestirea însăși modifică felul în care s-au petrecut lucrurile, și îi vedem pe "analiști" cum se întreabă cum ar putea ca versiunile lor, - cele care distorsionează în mod vădit adevărul -, să reușească actul prostirii în față și să reușească să ne transmită de fapt, alt adevăr.

Mike Benz, unul dintre cei mai cunoscuți experți în cenzura pe internet, - citat în "Cotidianul de dl. Călin Marchievici - afirmă că democrația începe să nu mai fie definită ca "putere a poporului", ci ca apărare a "sfințeniei instituțiilor democratice".

"Ce sunt instituțiile democratice? Ele nu mai sunt parlamentul sau guvernul reprezentativ, nici statul de drept și nici independența justitiei. Instituțiile democratice" sunt cele care cenzurează. Dacă democrația este redefinită într-un mod care elimină însăși ideea de democrație, atunci parlamentul nu ar mai avea cu adevărat un rol, alegerile nu ar mai folosi decât la o legitimare formală. (...)

Democrația a fost redusă la exoscheletul său și a ajuns proprietatea unor elite, care acum apără forma lipsită de fond împotriva celor fără "nivel de expertiză", fără diplome, girofar și legitimații, împotriva celor nemulțumiți, săraci, frustrați și vulnerabili tocmai din aceste motive. Cu alte cuvinte, democrația trebuie protejată de demos, care este botezat fie "deplorabilii" (în cuvintele lui Hillary Clinton), fie "populiștii" (în cuvintele guvernelor europene)".

"Eu nu vreau ca contracandidaţii noştri să moară subit prin puşcării sau otrăviţi." - ați spus dvs. fără nici o tresărire!

Nu mă miră că dl. Ciolacu a avut neobrăzarea de a rosti aceste vorbe. Mai ales că tot politician, "om de stat" - așa cum vă pretindeți. Aveți, desigur, numărul lui Mirel Curea. Sunați-l să vă pună la dispoziție dosarele celor 16 (cunoscuți până acum!) omorîți în închisori, de Koveși, Coldea cu ajutorul unora de teapa lui Portocală si Onea - astăzi amenințînd liber pe cei pe care i-a nenorocit!

Ați tăcut, domnule. Și atunci, și acum. Ați tăcut și când Eduard Hellwig împreună cu Iohannis l-au dat afară pe sinistrul Florian Coldea. Ați tăcut, domnule și când Hellwig, (singurul oficial, dealtfel!) a spus public, cu subiect și predicat că Protocoalele SRI-DNA au fost ilegale. Nici dumneavoastră nici alții de teapa dumneavoastră n-ați declanșat vreo anchetă despre nenorocirile care s-au întâmplat.

Ați avut acces la toate datele pe care le-a văzut și simțit orice român. Cu toate astea ați tăcut... Știați bine despre gravele violări ale drepturilor omului, deghizate sub forma eforturilor anticorupţie, - așa cum a arătat într-un raport al think tank-ului The Henry Jackson Society. Dar ați tăcut, împreună cu alți colegi" - și ei "oameni de Stat".

Documentul, care se numeşte Fighting Corruption with Con Tricks: Romania's Assault on the Rule of Law („Luptând cu pungăşii împotriva corupţiei: asaltul României asupra statului de drept"), dezvăluie practici care au ucis oameni, d-le premier!

"Astfel, prin intermediul DNA, politicienii pot exercita influenţe asupra unor funcţii-cheie şi pot dirija derularea anchetelor importante. În plus, se menţionează şi implicarea serviciilor secrete, care, împreună cu DNA, subminează independenţa justiţiei.
Cele mai importante dezvăluiri ale documentului dat publicităţii de The Henry Jackson Society privesc următoarele aspecte:
- Există îngrijorări legate de faptul că serviciile secrete dirijează sub acoperire anchetele anti-corupţie. Totuşi, guvernul a refuzat să investigheze alegaţiile că serviciile secrete au infiltrat justiţia şi procuratura.
- Au existat numeroase abuzuri juridice. Persoane arestate au fost plimbate prin faţa presei încătuşate, rude ale suspecţilor au fost ameninţate că vor fi inculpate, suspecţilor li s-a oferit imunitate pentru a implica alte persoane mai importante, iar dovezile s-au scurs sistematic în presă.
- Principii fundamentale, consacrate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ca şi de Charta UE a Drepturilor Fundamentale, sunt violate în mod sistematic. Printre acestea, dreptul la un proces corect şi prezumţia de nevinovăţie.
După ce recomandă o intervenţie a Departamentului de Stat american, a Comisiei Europene şi a altor organisme internaţionale, raportul conchide:
„Liderii europeni s-au arătat extraordinar de naivi crezând declaraţiile României privind lupta împotriva corupţiei, aceasta a devenit ea însăşi o unealtă a corupţiei politice.
Există dovezi clare că anchetele sunt folosite pentru reglări politice de conturi, că procurorii acţionează în complicitate cu guvernul, că asupra judecătorilor se fac presiuni pentru a avea o rată ridicată a condamnărilor, că serviciile de informaţii interne, lucrând sub acoperire, manipulează sistemul judiciar şi că abuzurile în timpul proceselor au devenit obişnuinţă.
Ca urmare, standardele drepturilor omului sunt în mod regulat violate, inclusiv dreptul la un proces corect şi cel al prezumţiei de nevinovăţie.
Toleranţa Uniunii Europene faţă de România creează riscul cât se poate de real al unui autoritarism, în timp ce alte ţări înţeleg că asemenea campanii anticorupţie oferă acoperirea perfectă pentru nerespectarea standardelor democratice, care se presupune că ar trebui să fie liantul dintre toate ţările europene."
The Henry Jackson Society este un think tank britanic, format din cadre ale Universităţii Cambridge. În 2011, întreaga echipă a unui alt think tank prestigios, Centre for Social Cohesion, s-a alăturat colegilor de la Henry Jackson.
Mă opresc, deocamdată la asta. Și la rușinea pe care mi-ați provocat-o (mie și cine știe câtor milioane de Români), când v-am auzit că veți comasa alegerile, ca să vină mai mulți oameni la vot.

Serios? De ce să vă voteze oamenii în număr mare, dle premier și distinși "oameni politici"? Nu credeți ca înainte de a invita oamenii să voteze, să vă exprimați în legătură cu alegerile, și, înainte de a propune poporului un viitor, să le lămuriți un trecut foarte apropiat?

1. Mai întâi, va fi nevoie de explicația unui adevărat "om de Stat" în legătură cu mizerabilul furt, când la alegerile prezidențiale i-a fost furată președinția "colegului" dvs de partid, Mircea Geoană. Atunci n-ați spus nimic. Poate spuneți acum...

2. Ar fi de interes părerea dvs de "om de Stat" în legătură cu furtul alegerilor de la Sectorul 1, ale căror imagini le-a văzut o țară întreagă. Și dumneavoastră n-ați spus nimic. Poate ne lămuriți acum...

Poate vă veți "obosi" să vorbiți și despre cele de mai sus, înainte de a chema lumea la vot. Probabil veți tăcea...

Important este ca noi să ne amintim că votul este momentul în care cetățeanul - asemeni lui Syephen Dedalus, personajul lui Joyce - să facem un efort pentru explorarea misterului memoriei. Și sper ca acest reviriment al memoriei compatrioților noștri să se producă, într-adevăr...

Octavian Hoandră