• Tweet

"Suntem țara lui Cain, în care Abel n-a murit încă de tot. Dar va veni pedeapsa lui Dumnezeu, mașină, și-i va mătura pe amândoi, pentru ca neamul lor să crească, să crească biblic, dincolo de zările țării." (Constantin Noica)

În 1976, a apărut al doilea roman al lui Juan Jesús Armas Marcelo, romancier, eseist și jurnalist spaniol, Estado de coma" - starea de comă. „Starea de coma" este o zguduitoare metaforă a singurătații umane prin personajul central, Siaka Garcia si in acels timp un uimitor rechizitoriu la adresa unei societati dominate de violență, corupție si birocrație. De loc departe de ce trebuie să simtă acum mai multe milioane de români.

Într-un interviu, autorul declară că:

Speranța viitorului este zadarnică , am spus-o deja, nu ajunge niciodată și când ajunge nu este ceea ce ne-am imaginat, bine sau rău: este altceva care încetează să mai fie viitor pentru a deveni trecut după o clipă; Și aici intervine din nou memoria: cum ne amintim ea va fi mai bine decât prezentul imediat al oricărei amintiri.
Sunt deja bătrân, deși nu străvechi, iar atitudinea mea în viață până acum a fost să nu uit nici cea mai mică amintire din trecutul meu, din diferitele vieți pe care am avut privilegiul să le trăiesc până astăzi. Singura frică pe care am avut-o și am în viață este pierderea amintirilor , abandonarea treptat a memoriei până când o pierd complet și pierderea pe sine în neant. Dictonul latin "carpe diem" conține o filozofie profundă și include memoria, adică să nu uităm trecutul pentru a nu repeta greșelile pe care le-am făcut și noi. Amintește-ți! Cel care uită repetă eroarea, de parcă experiența nu ar fi mama vieții. Viața nu este tocmai un paradis și lumea pe care o creăm încetul cu încetul rupe uneori echilibrul." A iubi memoria înseamnă a-ți aminti trecutul pentru a merge înainte : a învăța din tot, din dezastruos și sublim.
Cred că în acest moment, România este în comă indusă. Coma reprezinta un sindrom clinic ce presupune degradarea totală sau parțială a stării de conștiență, determinată de evenimente traumatice la nivelul creierului, sau poate fi indusă pentru conservarea functiilor vegetative. Pacienții sunt ținuți în comă indusă doar atat timp cat este necesar. Anestezicele sunt cele mai frecvent utilizate pentru a induce coma. Pacientul este de obicei verificat frecvent, personalul medical asigurandu-se ca se mentine starea de comă - ne spune medicina. Această stare de comă indusă este, cred, starea în care trăiește acum România.

Începutul a fost în 6 august 2012, Curtea Constituțională a României a injectat în venele României starea de comă, prin "Erata" întocmită şi semnată atunci de judecătorul Ştefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare la Monitorul Oficial. Pe baza acestei erate, referendumul de demitere a turnătorului Traia Băsescu alias Petrov a fost invalidat. La două zile după aflarea acestei modificări făcute pe șest, fără a exista cvorum de ședință CCR, doi judecători au rupt tăcerea, arătând că totul a fost ilegal și că ei nu au fost consultați cu privire la această modificare, aflându-se în concediu. Cu toate acestea, secretarul general al Guvernului, Ion Moraru, a fost nevoit să-și dea acordul pentru ca "erata" să fie publicată in Monitorul Oficial.

Judecătorii CCR Tudorel Toader și Ion Predescu au declarat, la unison, ca „erata" este ilegală și au cerut reunirea de urgența a CCR. La aceste declarații ale celor doi judecători s-a raliat si judecătorul Axinte Gașpar.

A urmat la scurt timp vizita lui Philip Gordon, cel care a precedat-o pe Victoria Nuland la Departamentul de Stat. El l-a făcut pe președintele Curții Constituționale, celebrul om de televiziune azi, dl Augustin Zegrean, cel care avea să descopere în acel august "măreția dreptului". Gordon nu a dicta nimic la Bucuresti, ci doar "credea": "Cred că decizia va fi întărita e o validare din exterior, a Comisiei de la Veneţia spre exemplu. Acestea sunt principiile după care judecă situaţia.

Dar repet că, daca rezultatul acestui proces va fi unul spre care se pare că opiniile Curţii se îndreaptă, posibil sub presiune, şi dacă listele originale care s-au folosit sunt rectificate şi numerele sunt schimbate şi asta va schimba rezultatul votului, cred că vor exista îndoieli serioase din exterior despre legitimitatea acestui rezultat. Nu înseamnă că dictez cum ar trebui să fie. Văd aceasta ca un observator din exterior. Cred că vor fi îndoieli dacă începi cu o listă, votezi, ai un rezultat, apoi te uiţi la listă din nou, schimbi şi ai altrezultat-aceasta nu este calea ideală."

Si la intalnirea ce a urmat cu societatea civila a spus: "Nu aş fi aici la mijlocul lui august dacă nu ar fi vorba despre ceva ce ni se pare foarte important şi că se îndreaptă într-o direcţie greşită-de aceea este important pentru mine să fiu aici. Vreau să înţeleg mai bine ce se întâmplă de fapt şi nu cred că este un grup mai bun decât acesta împreună cu care să încep aceasta zi, să înteleg despre ce este vorba şi să comunic mesaje pentru guvernul şi liderii politici de aici despre îngrijorarile şi potenţialele consecinţe pentru România în urma a ceea ce noi credem că sunt provocări la adresa procesului democratic şi a independenţei justiţiei din România. Deci, mă bucur că am ocazia să aud de la voi despre starea de fapt în aceste privinţe, despre implicaţii şi despre ceea ce gândeşte comunitatea de afaceri."
Din acel moment - vă amintiți, da? - democrația a fost înlocuită de propagandă. Atunci au ieșit la rampă, ca și azi, politicienii pe care poporul îi vrea plecați, profitorii U.E. Pe toți, o dată cu anularea referendumului și reinstaurarea turnătorului Băsescu de la garaj la Cotroceni, pe toți ciracii lui, ca și acum, de la "primul filosof al țării" și până la ultimul saltimbanc cu pretenție de actor, au început să i intereseze doar cătușele, arestările și căutarea de vinovați. Instaurarea fricii, cu alte cuvinte. Au făcut, astfel, din justiție un monstru. tunci Coldea, sub oblăduirea lui Petrov au născut "protocoalele" ucigașe, dar mai ales, nașterea - de fapt avortarea - partidului a căror moașe au fost Cioloș și vechii securiști ai lui Ceaușescu.

O dată cu USR - cel mai nociv partid de la PCR, trecând prin PD-ul de slugi ale lui Băsescu, până azi. Sclavi ai clișeelor, privind de sus poporul, sunt promotorii Comunismului "hi tech", ai "minunatei lumi noi", o nouă dictatură anticreștină și lgbt-istă a lui Soros. Ei sunt cei care au demonstrat pe străzi pentru nesocotirea Dreprurilor Omului, a dreptului la apărare și la un proces echitabil. Șora și grupul de intelectuali care au făcut din România imagine corupției mondiale s-au transformat în ani pierduți cu concursul unei părți a presei. Stau mărturie sutele de achitări a sute de condamnați, victime ale "binomului" SRI-DNA. Cei care nu zac deja în morminte, și care au cedat în pușcării sau în urma anchetelor inumane.

Astfel, odata cu Băsescu și apoi cu apariția lui Coldea și al USR Romania si a pierdut și ultima rază de curățenie pe care o mai avea. "3 judecători sunt numiți de Camera Deputaților, 3 de Senat și 3 de Preşedintele României". Prin urmare, CRR nu are treabă cu Constituția României și/sau cu justiția la modul general, fiind controlată și folosită ca instrument politic! Cel mai bun exemplu este cel de mai sus, la referendumul din 2012 pentru demiterea ticălosului Băsescu, când o erată a CCR, comandată și impusă de la Washington, a aruncat la gunoi 7,5 milioane de voturi care îl trimiteau acasă sceleratul Băsescu. Votul decisiv 6-3 (dacă era 5-4, Băsescu ar fi fost demis!) a fost dat de către judecătoarea CCR Iulia Motoc, răsplătită ulterior de către fostul președinte/securist/turnător cu un post călduț la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg!

Și, pentru că starea de comă a poporului trebuia păstrată, CCR a introdus în venele românil o nouă injecție: îndepărtarea Dianei Șoșoacă din lupta electorală, fiindcă vreun departament de analiză o fi șoptit la urechea stăpânilor că avocata, (parlamentar european!) amenință aranjamentele pentru perpetuarea situației politice din țară.

Ultima injecție, probabil cu o seringă "Gouillon" a fost administrată românilor de către aceeași Curte Constituțională a României, pentru că starea de comă indusă trebuia prelungită. Parlamentul României, Astfel, CCR prin încălcarea Constituției și depășirea atribuțiilor legale, așa cum spun cei mai credibili specialiști în drept, a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, după ce acestea fuseseră validate, cu o zi înainte.

Cei 9 judecători ai CCR au luat decizii care contravin Constituției și principiilor statului de drept, interpretând legile în mod arbitrar și părtinitor în favoarea intereselor politice refuzate, așa cum s-a văzut la vot, de către popor. Să fiu bine înțeles: Atât doamnele Șoșoacă, Lasconi, cât și dl. Georgescu sunt, din multe puncte de vedere detestabili. Așa cum detestabili sunt și "judecători" CCR precum Lidia Stanciu, Aspazia Cojocaru, Iulia Motoc, sau Augustin Zegrean.

Dar de aici și până la bătaia de joc (interesată, probabil) față de votul a milioane de români, e o cale lungă.

Chiar și Donald Trump Jr., primul consilier al președintelui ales al Americii s-a referit în mod special la decizia Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale. Într-un mesaj pe Twitter, el a susținut că decizia a fost o strategie coordonată de „Soroșiști/Marxiști" cu scopul de a manipula rezultatul și de a submina voința poporului român. El se referă la candidata USR, Elena Lasconi, ca fiind sigur pierzătoarea alegerilor prezidențiale.

"Wow, uite ce se întâmplă în România! Curtea Constituțională tocmai a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale. O altă încercare Soros/Marxistă de a falsifica rezultatul și de a nega voința poporului. Ea (n.n. Elena Lasconi) urma să piardă, iar ei știau asta", a scris Donald Trump Jr.

Autorul "Stării de comă", scriitorul și ziaristul spaniol ne averizează să facem, așadar, recurs la memorie: "Viața nu este tocmai un paradis și lumea pe care o creăm încetul cu încetul rupe uneori echilibrul." A iubi memoria înseamnă a-ți aminti trecutul pentru a merge înainte : a învăța din tot, din dezastruos și sublim". Cred că e bină să i dăm crezare și să nu uităm ce-am trăit...

Octavian Hoandră