• Tweet

Uriașul scandal amorsat ieri după scoaterea la lumină a incidentelor din casa senatoarei Diana Șoșoacă a trecut deja granițele și ține afișul în presa italiană. Presărat cu minciuni și manipulări grosolane, am spune, lucru curios pentru o mass-media atît de apreciată altminteri. Dezinformări produse de greșeli omenești ori mai grav, unele voite? Există elemente solide care susțin cea din urmă variantă, astfel încît năbădăioasa senatoare să fi fost lucrată ca la carte, în mod intenționat.

Faptele, pe scurt: vineri, senatoarea Diana Șoșoacă primește vizita unei echipe de jurnaliști ai televiziunii Rai Uno, care urmau să-i adreseze trei întrebări convenite în prealabil cu parlamentarul. Pe parcursul interviului, ziarista Lucia Goracci se răzgîndește și se abate de la înțelegere, punînd alte întrebări, probabil incomode. Șoșoacă se enervează și le cere să iasă afară, se produce scandal, se solicită intervenția poliției, se ajunge la altercații fizice. În mod curios, timp de trei zile nu răsuflă nimic în spațiul public, abia ieri explodînd bomba: ziarista italiană depune plîngere penală susținînd că echipa sa a fost sechestrată și că ea, personal, a fost mușcată de soțul senatoarei. Care ar fi ultragiat și un polițist. Omul primește control judiciar 60 de zile, iar ancheta începe cu audierea implicaților.

Ciudățeniile apar cînd presa italiană titrează la unison că o jurnalistă italiancă de prestigiu a fost sechestrată 9 ore (8, după alte surse) de către o senatoare antivaccinistă din România și a fost eliberată doar la intervenția ambasadei Italiei la București. Două minciuni grosolane și o precizare dubioasă. Nu a fost vorba de nicio sechestrare de 8-9 ore, chiar Goracci declarînd că poliția română a venit la 10 minute după ce fusese solicitată de senatoarea Șoșoacă. Și nu a existat nicio intervenție a ambasadei Italiei. Cît despre precizarea dubioasă din titluri ori subtitluri, e vorba de statutul de antivaccinistă al senatoarei. Cînd subiectul e sechestrarea abuzivă a unei ziariste, ce sens are acea precizare, atît de insistent scoasă în față? Cum ar suna un titlu "Congresmen american adept al teoriei pămîntului plat a intrat cu mașina într-un pom"?

Pare că presa peninsulară a avut motive precise pentru a lipi ostentativ eticheta de antivaccinistă pe fruntea senatoarei românce. La pachet, cum spuneam, cu două minciuni grosolane menite să dea scandalului o amploare infinit mai mare decît ar fi cazul. De ce să se fi întîmplat asta? Am putea avansa o teorie. În Italia, deși nu doar aici, se înregistrează o situație dificilă: în pofida unor măsuri restrictive extrem de dure ale guvernului Draghi, puternic susținut de Rai Uno, pandemia nu se calmează. Populația suportă în general bine restricțiile, dar numărul mare al infectărilor, deși rata de vaccinare e mare, începe să producă nervozitate, și tot mai multe voci, în special ale intelectualilor de renume, încep să ridice problema eficienței respectivelor măsuri.

Ce se poate face într-o asemenea situație? Ce s-a făcut mai mereu în istorie. Epidemiile de ciumă ale Evului Mediu, se știe, au fost puse de țările europene pe seama evreilor. Se fac fix 700 de ani de cînd, în 1321, evreii erau acuzați că otrăviseră fîntînile, provocînd valul Morții Negre. "În Narbonne şi Carcassonne au fost exterminaţi inclusiv bătrânii şi copiii evrei, iar în Burgundia se ştie că au fost omorâţi cinci mii de evrei. În aprilie 1348, la Toulon, odată cu declanşarea epidemiei de ciumă, evreii au început să fie masacraţi, uciderea acestora continuând în Languedoc şi Dauphiné, în ciuda intervenţiilor papei. Au urmat exterminări ale evreilor în Catalonia, Spania şi Cracovia. Masacrarea evreilor a cunoscut virulenţa maximă în teritoriile germane; episcopul Strasbourgului a ars pe rug 6.000 de evrei, vreme de șase zile; la Speyer, evreii au fost vârâţi în butoaie şi aruncaţi în Rin; în Erfurt, Frankfurt, Nürnberg şi Rostock comunităţile evreieşti au fost decimate; la Basel au fost traşi pe roată pentru a recunoaşte că au pornit molima, iar la Mainz au fost arşi pe rug, focul fiind atât de puternic, evident o exagerare a contemporanilor, încât a topit clopotul unei biserici din apropiere. Mulți evrei au fost închiși în casele lor și arși de vii, cu toate că, în iulie 1348, papa Clement al VI-lea a emis o bulă în încercarea de a-i proteja pe evrei, cerându-le creștinilor să înceteze persecuțiile antisemite. Arderi pe rug ale evreilor au mai fost semnalate în Austria și la Köln. Prigoana i-a vizat și pe musulmanii din regiunile Spaniei controlate de creștini; pentru a scăpa de persecuții, mulți dintre musulmani au fost nevoiți să se refugieze în Granada sau chiar în Maroc" se arată într-un material bine documentat.

Aruncarea vinii pe umerii unui grup etnic se practică de cînd lumea. Nu e exclus ca asta să se întîmple și României, în ultima vreme. La începutul lunii noiembrie s-a înregistrat în Italia primul atac al unui oficial împotriva românilor, acuzați că refuză vaccinarea și, ca atare, contribuie la perpetuarea pandemiei. „Guvernul trebuie să-i izoleze pe cei care sosesc din unele țări din Est", a propus Alessio D'Amato, consilierul pentru sănătate al Regiunii Lazio din Italia, cu referire directă la România și Bulgaria. Și românii stabiliți în Italia au fost puși la zid, pornind de la coeficientul de doar 44% vaccinați. În săptămînile care au urmat teza a prins, probabil bine alimentată și de presă.

Luna trecută, medicul Lucian Duță, cunoscut pentru numeroasele semne de întrebare ridicate în spațiul public vizavi de măsurile anti-Covid, a fost solicitat să acorde un interviu ziarului italian "IL Fatto Quotidiano" pe această temă. Interviul nu a mai văzut lumina tiparului. Pentru simplul motiv că, în locul unor teorii conspiraționiste de doi bani, el a prezentat elemente concrete și de bun simț, venind din direcția științei. Ar fi fost de dorit, probabil, un articol încins care să permită punerea la zid a medicilor români în ansamblu, în contextul gradului redus de vaccinare. Nu a fost să fie.

Presa din Italia, de ceva vreme, a ales să nu mai permită exprimarea unor puncte de vedere altfel decît pro-vacciniste, ceea ce naște deja poemici fierbinți. Ziarista Lucia Goracci nu doar că e o pro-vaccinistă întrăită, dar ea își atacă proprii colegi care îndrăznesc - cu titlu de excepție - să aducă în studio sceptici ai vaccinului, cazul ziaristei Bianca Berlinguer. Lăudată zilele trecute de "Reportes sans frontieres" pentru lupta de a asigura pluralismul opiniilor vizavi de pandemie, Berlinguer s-a văzut executată indirect de Goracci, care le-a transmis celor de la RSF că au ratat ocazia să tacă. RSF făcuse respectivul comentariu după ce noua directoare a TG1, Monica Maggioni, anunțase public că nu va mai permite opinii anti-vaccinare pe post. Goracci a contracandidat-o luna trecută pe Maggioni la șefia TG1, pierzînd cursa, dar, dincolo de asta, pare-se că vorbesc aceeași limbă în materie de vaccinuri.

Cazul Șoșoacă are toate datele pentru a fi considerat un episod din campania declanșată în Italia împotriva românilor, acești babuini ai Europei care refuză vaccinarea și infectează continentul, cum pare să sune mesajul neoficial. Cea mai bună metodă de a întări această imagine era trimiterea la București a unei echipe care să intervieveze un politician anti-vaccinist. Ideal ar fi fost chiar un lider de partid rebel, dar George Simion a refuzat solicitarea. "The next best thing" s-a dovedit Șoșoacă, doar că a apărut micul impediment al condiționării interviului de cele doar 3 întrebări.

Soluția găsită de Goracci a fost să-și dea acordul, apoi să încalce înțelegerea și deontologia, mizînd, corect, pe iritarea impetuoasei politiciene și pe producerea de scandal. Șoșoacă a căzut în capcană și a livrat exact ce se aștepta de la ea: scandal. Generos promovat de media italiană, cu fake-urile de rigoare, respectivul scandal crește și deja capătă conotații diplomatice: sindicatul ziariștilor din presa de stat italiană cere guvernului Draghi să solicite României prezentarea de scuze publice statului italian și Uniunii Europene.

Iar mesajul transmis Europei e clar: cum să nu fie România un pericol pentru Europa, în pandemie, cînd e condusă de politicieni anti-vaxeri, grobieni și violenți pe deasupra? Punct ochit, punct lovit, am spune. Și poate nu e lipsit de interes să amintim că nu e nimic nou sub soare. Acum 7 ani, românii au mai fost ținta unei campanii denigratoare, lansate de britanici, de astă dată, presa din Albion trăgînd sirena lui Roaită pe motiv că două milioane de români vor lua imediat după 1 ianuarie cu asalt țara, după ridicarea restricțiilor de muncă. Parlamentari britanici s-au îmbulzit la aeroporturi, ca să prindă invazia milioanelor de români în direct. Dar au venit doar vreo cîteva zeci.

Bogdan Tiberiu Iacob