Unde se duc milioanele de tone de grâu sau de porumb?!

Postat la: 20.06.2022 |

Unde se duc milioanele de tone de grâu sau de porumb?!

Adeseori am senzația că cei care guvernează trăiesc într-o altă lume decât cei guvernați. Se poate ca și eu să fi trăit într-o asemenea lume iluzorie, pe vremea când conduceam economia și finanțele României, deși am căutat să mă feresc, cât am putut, de o asemenea ispită.

Citesc, de pildă, o declarație a ministrului agriculturii: „România este departe de o criză alimentară". Adică, ne spune ministrul, producem cât ne trebuie, ba chiar și exportăm. Și ne dă exemplul grâului, unde am produs 6,5 milioane de tone, din care am exportat două milioane.

Poate că dacă am fi un popor de vrăbii și ne-am hrăni ciugulind boabe de grâu, ministrul ar avea dreptate. Dar noi nu mâncăm grâu decât la parastase, și acela selecționat. Mâncăm, în schimb, pâine, biscuiți și macaroane. Ba avem și prostul obicei ca lor să le adăugăm carne, lactate, dulciuri. Și atunci lucrurile stau cu totul altfel.

Ce aflăm, de fapt? Că șaptezeci la sută din produsele alimentare de bază provin din import. Nu zece sau douăzeci la sută, ci șaptezeci la sută! Că în 2021 deficitul comercial la produse alimentare a crescut cu aproape 50% și că a ajuns la patru miliarde de euro, dintr-un total de importuri de trei ori mai mare. Că avem un deficit comercial pe produse alimentare foarte mare cu țările din jur. Numai cu Ungaria acest deficit urcă la aproape 700 de milioane de euro. Și nu mă refer la portocalele din Jaffa sau la măslinele din Grecia. Ci la mere, struguri, cireșe, la lactate și produse din carne. Chiar și la produsele procesate din cereale.

Mergeți într-un mare magazin (în engleză supermarket) și socotiți câte produse alimentare sunt românești. Mergeți la un restaurant și vedeți câte grătare din carne de vită sunt din România, și câte din Argentina, de pildă. Priviți vaca cum paște la zece metri, în timp ce vă puneți în cafea lapte încapsulat din Austria. Vă invit pe tarabele din piață azi, 19 iunie, să vedeți câți pepeni, câte piersici, câte pere sau caise sunt de proveniență românească.

Să te lauzi că exportăm milioane de tone de grâu sau de porumb e o naivitate. Ar fi fost bine să ne lăudăm că exportăm biscuiți, fidea, fulgi de porumb. Ca să nu mai vorbim de brânzeturi, mezeluri, conserve de diferite feluri. Ar trebui să dăm un premiu cuiva care descoperă într-un mare magazin din Occident produse alimentare pe care să scrie Made in România. Numai prin existența prelucrării, a lanțurilor valorice putem da de lucru muncitorilor români, putem crea valoare adăugată și venituri la buget.

Să nu mai spunem că pentru a produce alea două milioane de tone de grâu la export avem nevoie de tractoare, semănători și alte utilaje agricole care nici ele nu se mai fac de mult în România.

Varujan Vosganian

loading...
PUTETI CITI SI...

Unde se duc milioanele de tone de grâu sau de porumb?!

Postat la: 20.06.2022 |

0

Adeseori am senzația că cei care guvernează trăiesc într-o altă lume decât cei guvernați. Se poate ca și eu să fi trăit într-o asemenea lume iluzorie, pe vremea când conduceam economia și finanțele României, deși am căutat să mă feresc, cât am putut, de o asemenea ispită.

Citesc, de pildă, o declarație a ministrului agriculturii: „România este departe de o criză alimentară". Adică, ne spune ministrul, producem cât ne trebuie, ba chiar și exportăm. Și ne dă exemplul grâului, unde am produs 6,5 milioane de tone, din care am exportat două milioane.

Poate că dacă am fi un popor de vrăbii și ne-am hrăni ciugulind boabe de grâu, ministrul ar avea dreptate. Dar noi nu mâncăm grâu decât la parastase, și acela selecționat. Mâncăm, în schimb, pâine, biscuiți și macaroane. Ba avem și prostul obicei ca lor să le adăugăm carne, lactate, dulciuri. Și atunci lucrurile stau cu totul altfel.

Ce aflăm, de fapt? Că șaptezeci la sută din produsele alimentare de bază provin din import. Nu zece sau douăzeci la sută, ci șaptezeci la sută! Că în 2021 deficitul comercial la produse alimentare a crescut cu aproape 50% și că a ajuns la patru miliarde de euro, dintr-un total de importuri de trei ori mai mare. Că avem un deficit comercial pe produse alimentare foarte mare cu țările din jur. Numai cu Ungaria acest deficit urcă la aproape 700 de milioane de euro. Și nu mă refer la portocalele din Jaffa sau la măslinele din Grecia. Ci la mere, struguri, cireșe, la lactate și produse din carne. Chiar și la produsele procesate din cereale.

Mergeți într-un mare magazin (în engleză supermarket) și socotiți câte produse alimentare sunt românești. Mergeți la un restaurant și vedeți câte grătare din carne de vită sunt din România, și câte din Argentina, de pildă. Priviți vaca cum paște la zece metri, în timp ce vă puneți în cafea lapte încapsulat din Austria. Vă invit pe tarabele din piață azi, 19 iunie, să vedeți câți pepeni, câte piersici, câte pere sau caise sunt de proveniență românească.

Să te lauzi că exportăm milioane de tone de grâu sau de porumb e o naivitate. Ar fi fost bine să ne lăudăm că exportăm biscuiți, fidea, fulgi de porumb. Ca să nu mai vorbim de brânzeturi, mezeluri, conserve de diferite feluri. Ar trebui să dăm un premiu cuiva care descoperă într-un mare magazin din Occident produse alimentare pe care să scrie Made in România. Numai prin existența prelucrării, a lanțurilor valorice putem da de lucru muncitorilor români, putem crea valoare adăugată și venituri la buget.

Să nu mai spunem că pentru a produce alea două milioane de tone de grâu la export avem nevoie de tractoare, semănători și alte utilaje agricole care nici ele nu se mai fac de mult în România.

Varujan Vosganian

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE