• Tweet

Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru critică dur Serviciul Român de Informații (SRI) după comunicatul prin care instituția a reacționat la declarațiile fostului premier Ludovic Orban. Liberalul, fost membru al Comisiei parlamentare pentru controlul activității SRI, califică poziția Serviciului drept „o eroare gravă" și cere conducerii instituției să explice cine a autorizat mesajul și care a fost rațiunea acestuia.

„Declarația SRI de ieri este o eroare gravă și o ieșire instituțională impardonabilă, aproape fără precedent. Serviciile de informații nu trebuie să intre în războaie publice cu oamenii politici!", scrie Alexandru Muraru, într-un mesaj publicat pe Facebook. Vicepreședintele PNL invocă experiența sa de patru ani în Comisia parlamentară pentru controlul activității SRI și susține că reacția Serviciului la afirmațiile lui Ludovic Orban a fost disproporționată.

„Am fost timp de patru ani membru al Comisiei parlamentare pentru controlul activității SRI, iar astăzi conduc Comisia parlamentară pentru controlul activității unui alt serviciu de informații esențial României. Cunosc activitatea acestor instituții, structura lor, modul de lucru, responsabilitățile, constrângerile și exigențele care guvernează funcționarea lor. Tocmai de aceea consider că reacția publică a SRI la declarațiile fostului premier Ludovic Orban este un atac disproporționat la adresa dlui Orban", afirmă Muraru.

Liberalul avertizează că intervenția publică a SRI poate afecta atât credibilitatea instituției, cât și percepția asupra neutralității politice a serviciilor de informații. „O asemenea reacție riscă să prejudicieze deopotrivă persoana vizată, credibilitatea Serviciului, reputația profesioniștilor care lucrează în această instituție și, mai ales, încrederea publicului în neutralitatea politică a serviciilor de informații."

„Există o diferență fundamentală între dreptul unei instituții de a clarifica informații factuale care îi privesc activitatea și tentația de a deveni participant la o dispută politică. Când un serviciu de informații începe să califice discursul unui politician drept „suburban", să interpreteze motivele unor declarații politice sau să vorbească despre „lipsa de asumare a deciziilor politice", el părăsește registrul comunicării instituționale și intră pe un teren care nu îi aparține", susține liberalul.

Vicepreședintele PNL compară reacția în cazul lui Ludovic Orban cu poziția publică a Serviciului în alte controverse. El amintește declarațiile fostului ministru al Finanțelor Dan Vîlceanu dintr-un documentar Recorder privind presupusa implicare a conducerii SRI în negocierile pentru formarea unui guvern.

„Nu am văzut o asemenea indignare instituțională atunci când, într-un documentar Recorder, fostul ministru al Finanțelor Dan Vîlceanu a relatat episoade șocante despre presupusa implicare a conducerii SRI în negocierile pentru formarea unui guvern. Unde a fost atunci indignarea publică a SRI? Unde au fost comunicatele despre acuzații nefondate și despre afectarea prestigiului instituției?", transmite liberalul.

Muraru invocă și criticile privind ascensiunea extremismului politic și operațiunile de influență care ar fi favorizat candidatura lui Călin Georgescu înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024. „Nu am văzut aceeași vehemență nici atunci când SRI a fost acuzat în spațiul public că nu a prevenit ascensiunea extremismului politic și nici în fața întrebărilor privind capacitatea instituțiilor de a identifica și contracara, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, operațiunile de influență și manipulare care au favorizat candidatura lui Călin Georgescu", susține Muraru.

Liberalul ridică explicit problema motivului pentru care SRI a ales să reacționeze atât de ferm în cazul fostului premier: „Și atunci, de ce acum? De ce această promptitudine, această iritare și acest limbaj neobișnuit de agresiv împotriva unui fost prim-ministru, Ludovic Orban, care astăzi conduce un partid neparlamentar?"

În opinia lui Muraru, diferențele dintre reacțiile publice ale instituției pot ridica semne de întrebare privind standardele aplicate criticilor venite din zona politică: „Selectivitatea reacțiilor publice poate devoalează standarde diferite, în funcție de persoana care formulează criticile și de contextul politic. O instituție care trebuie să rămână în afara jocului politic nu își poate permite nici măcar aparența că alege cu cine se confruntă și în fața cui păstrează tăcerea. Cine a decis că SRI trebuie să răspundă astfel unui fost prim-ministru ar trebui să explice ce interes instituțional a servit această comunicare."

Vicepreședintele PNL subliniază că nu se pronunță asupra veridicității declarațiilor făcute de Ludovic Orban, ci asupra modului în care un serviciu de informații ar trebui să reacționeze la criticile venite din spațiul politic: „Nu discut aici dacă afirmațiile lui Ludovic Orban sunt adevărate sau false. Ele pot fi verificate, contestate și combătute prin argumente și mijloace legale. Discut despre standardul de comportament pe care trebuie să îl respecte o instituție fundamentală a statului român."

Muraru solicită conducerii Serviciului să spună cine a aprobat comunicatul și dacă au fost analizate efectele pe care acesta le poate avea asupra imaginii de neutralitate a instituției: „Conducerea SRI trebuie să explice cine a autorizat acest mesaj, care a fost rațiunea sa instituțională și dacă au fost evaluate consecințele asupra percepției publice privind neutralitatea Serviciului."

În final, vicepreședintele PNL susține că serviciile de informații trebuie să rămână în afara confruntărilor politice și să accepte inclusiv criticile publice.

„România are nevoie de servicii de informații puternice, profesioniste, respectate și supuse controlului democratic. Nu de instituții care își consumă autoritatea în dispute publice cu politicienii. Serviciile de informații trebuie să inspire respect prin ceea ce fac pentru securitatea României, nu să pretindă respect prin comunicate împotriva celor care le critică. Iar într-o democrație, neutralitatea politică nu este doar o obligație legală. Este o condiție esențială a legitimității acestor instituții", conchide Alexandru Muraru.