A început lupta milionarilor şi miliardarilor pentru prelungirea activă a vieţii

Postat la: 30.06.2024 |

A început lupta milionarilor şi miliardarilor pentru prelungirea activă a vieţii

Temele principale ale Occidentului burghez, selectate prin intermediul celor mai importante publicaţii de business din lume - Financial Times, The Wall Street Journal şi The Economist - sunt legate de: cum să îmbătrâneşti bine, adică să te bucuri de un număr mai mare de ani în viaţă, dar cu o sănătate bună, nu să fii bolnav; ce se întâmplă cu toate acumulările financiare, adică cu toate averile acumulate în timp de către Occident şi, în final, presiunea pe care o va pune asupra sistemului social - sistemul de pensii şi sistemul de sănătate - creşterea speranţei de viaţă.

În acest moment se investesc sute de miliarde, mii de miliarde de euro sau dolari în concepte, idei, formate prin care poţi să te bucuri de mai mulţi ani în viaţă, dar cu o sănătate bună.

Sunt milionari şi miliardari care şi-ar da jumătate din avere ca să mai prindă un deceniu în viaţă şi să fie în formă. Descoperirile actuale vor permite generaţiilor care vin după noi să ajungă într-o formă bună şi la 100 de ani.

Într-o discuţie cu Fady Creih, CEO al reţelei private de sănătate Regina Maria, acesta spunea că remarcă o cerere tot mai mare din partea românilor pentru studii clinice, care să arate în ce stadiu se află corpul unui om, în ce organe trebuie să investească, ce organe interne trebuie să repare astfel încât să îşi poată prelungi viaţa într-un mod activ.

Sunt clienţi care au suficienţi bani astfel încât să investească în ei ca să trăiască mai mulţi ani într-o formă mai bună şi să nu se trezească aruncaţi într-un azil sau la coşul istoriei pe la 80 de ani, asta dacă ajung până acolo. Adică piaţa va cere reînvierea conceptului pus pe piaţă de Ana Aslan acum 50 de ani şi care a făcut furori la vremea respectivă.

Păcat că acest concept nu a fost preluat şi dus mai departe după revoluţie. De asemenea, vor reînvia celebrele staţiuni balneoclimaterice de care râdeam în anii '90, când spuneam că acolo se duc numai babe şi moşi. Cu toţii vom fi babe şi moşi mai devreme sau mai târziu şi ne vom bate pentru celebrele bilete de tratament din staţiunile balneoclimaterice. Bineînţeles, ele trebuie modernizate şi aduse la un standard al actualului secol.

Dar conceptul rămâne acelaşi. Occidentul este foarte bogat, iar acumulările făcute în ultimul secol au ajuns la un asemenea nivel încât depăşesc PIB-ul unei ţări. Aceste acumulări, dacă stau în continuare în bănci sau în active cu venit fix, la un moment dat vor constitui o problemă pentru sistemele financiare globale.

Pur şi simplu sunt prea mulţi bani acumulaţi, care dacă nu sunt consumaţi devin un pasiv, şi nu un activ pentru o societate. Când ajungi la o anumită vârstă, cu excepţia tratamentelor medicale nu prea ai unde să consumi acei bani, iar acest lucru constituie o problemă. Nu mai poţi să mergi în cluburi, nu îţi mai schimbi televizorul atât de des, nu îţi mai schimbi casa, nu mai poi să mergi în excursii pentru că nu te mai ţin picioarele, iar atunci tot ce ai acumulat făcând economii de-a lungul deceniilor se pierde.

Nu poţi să trasferi toată averea acumulată copiilor când eşti în viaţă pentru că rămâi fără bani, fără casă, dar în acelaşi timp nici nu mai poţi să consumi acei bani, ceea ce aduce o problemă pentru economie. Dacă acei bani stau degeaba într-un cont bancar, economia nu mai are sânge proaspăt, nu mai are bani pentru inovaţii şi produce prea puţin pentru cât ar avea nevoie societatea să crească. Occidentul, care trece prin cea mai bună perioadă din istorie, are prea mulţi bani acumulaţi de către oameni, iar economiile stagnează.

Această stagnare economică nu are cum să susţină creşterea necesarului de bani pentru pensii şi pentru sistemele medicale, care costă din ce în ce mai mult şi care vor fi din ce în ce mai solicitate pe măsură ce va creşte speranţa de viaţă.

Extrapolarea datelor pentru următoarele decenii arată că la necesarul actual adus de creşterea speranţei de viaţă - mai mulţi ani în care se plăteşte pensia, mai multe cheltuieli medicale pentru un locuitor, cât produc o ţară într-un an, adică PIB-ul, va fi prea puţin faţă de nevoile financiare. Aşa că inevitabil vor creşte taxele şi impozitele. Iar ţările vor deveni din ce în ce mai sociale. Un sistem de taxare mai mare va reteza din dorinţa antreprenorială, ceea ce nu va da naştere la noi idei, la noi concepte, la noi inovaţii.

Iar în acest fel, economiile se vor burghezi şi mai mult. Iar discursul politic se va îndrepta mai degrabă către alegătorii în vârstă şi mai puţin către economia liberală şi generaţiile mai tinere.

Noi râdem acum, când vedem cum partidele noastre discută toată ziua despre creşterea pensiei, despre sistemele medicale. Dar acesta va fi discursul la care ne vom raporta şi noi peste un deceniu.

Cristian Hostiuc

loading...
PUTETI CITI SI...

A început lupta milionarilor şi miliardarilor pentru prelungirea activă a vieţii

Postat la: 30.06.2024 |

0

Temele principale ale Occidentului burghez, selectate prin intermediul celor mai importante publicaţii de business din lume - Financial Times, The Wall Street Journal şi The Economist - sunt legate de: cum să îmbătrâneşti bine, adică să te bucuri de un număr mai mare de ani în viaţă, dar cu o sănătate bună, nu să fii bolnav; ce se întâmplă cu toate acumulările financiare, adică cu toate averile acumulate în timp de către Occident şi, în final, presiunea pe care o va pune asupra sistemului social - sistemul de pensii şi sistemul de sănătate - creşterea speranţei de viaţă.

În acest moment se investesc sute de miliarde, mii de miliarde de euro sau dolari în concepte, idei, formate prin care poţi să te bucuri de mai mulţi ani în viaţă, dar cu o sănătate bună.

Sunt milionari şi miliardari care şi-ar da jumătate din avere ca să mai prindă un deceniu în viaţă şi să fie în formă. Descoperirile actuale vor permite generaţiilor care vin după noi să ajungă într-o formă bună şi la 100 de ani.

Într-o discuţie cu Fady Creih, CEO al reţelei private de sănătate Regina Maria, acesta spunea că remarcă o cerere tot mai mare din partea românilor pentru studii clinice, care să arate în ce stadiu se află corpul unui om, în ce organe trebuie să investească, ce organe interne trebuie să repare astfel încât să îşi poată prelungi viaţa într-un mod activ.

Sunt clienţi care au suficienţi bani astfel încât să investească în ei ca să trăiască mai mulţi ani într-o formă mai bună şi să nu se trezească aruncaţi într-un azil sau la coşul istoriei pe la 80 de ani, asta dacă ajung până acolo. Adică piaţa va cere reînvierea conceptului pus pe piaţă de Ana Aslan acum 50 de ani şi care a făcut furori la vremea respectivă.

Păcat că acest concept nu a fost preluat şi dus mai departe după revoluţie. De asemenea, vor reînvia celebrele staţiuni balneoclimaterice de care râdeam în anii '90, când spuneam că acolo se duc numai babe şi moşi. Cu toţii vom fi babe şi moşi mai devreme sau mai târziu şi ne vom bate pentru celebrele bilete de tratament din staţiunile balneoclimaterice. Bineînţeles, ele trebuie modernizate şi aduse la un standard al actualului secol.

Dar conceptul rămâne acelaşi. Occidentul este foarte bogat, iar acumulările făcute în ultimul secol au ajuns la un asemenea nivel încât depăşesc PIB-ul unei ţări. Aceste acumulări, dacă stau în continuare în bănci sau în active cu venit fix, la un moment dat vor constitui o problemă pentru sistemele financiare globale.

Pur şi simplu sunt prea mulţi bani acumulaţi, care dacă nu sunt consumaţi devin un pasiv, şi nu un activ pentru o societate. Când ajungi la o anumită vârstă, cu excepţia tratamentelor medicale nu prea ai unde să consumi acei bani, iar acest lucru constituie o problemă. Nu mai poţi să mergi în cluburi, nu îţi mai schimbi televizorul atât de des, nu îţi mai schimbi casa, nu mai poi să mergi în excursii pentru că nu te mai ţin picioarele, iar atunci tot ce ai acumulat făcând economii de-a lungul deceniilor se pierde.

Nu poţi să trasferi toată averea acumulată copiilor când eşti în viaţă pentru că rămâi fără bani, fără casă, dar în acelaşi timp nici nu mai poţi să consumi acei bani, ceea ce aduce o problemă pentru economie. Dacă acei bani stau degeaba într-un cont bancar, economia nu mai are sânge proaspăt, nu mai are bani pentru inovaţii şi produce prea puţin pentru cât ar avea nevoie societatea să crească. Occidentul, care trece prin cea mai bună perioadă din istorie, are prea mulţi bani acumulaţi de către oameni, iar economiile stagnează.

Această stagnare economică nu are cum să susţină creşterea necesarului de bani pentru pensii şi pentru sistemele medicale, care costă din ce în ce mai mult şi care vor fi din ce în ce mai solicitate pe măsură ce va creşte speranţa de viaţă.

Extrapolarea datelor pentru următoarele decenii arată că la necesarul actual adus de creşterea speranţei de viaţă - mai mulţi ani în care se plăteşte pensia, mai multe cheltuieli medicale pentru un locuitor, cât produc o ţară într-un an, adică PIB-ul, va fi prea puţin faţă de nevoile financiare. Aşa că inevitabil vor creşte taxele şi impozitele. Iar ţările vor deveni din ce în ce mai sociale. Un sistem de taxare mai mare va reteza din dorinţa antreprenorială, ceea ce nu va da naştere la noi idei, la noi concepte, la noi inovaţii.

Iar în acest fel, economiile se vor burghezi şi mai mult. Iar discursul politic se va îndrepta mai degrabă către alegătorii în vârstă şi mai puţin către economia liberală şi generaţiile mai tinere.

Noi râdem acum, când vedem cum partidele noastre discută toată ziua despre creşterea pensiei, despre sistemele medicale. Dar acesta va fi discursul la care ne vom raporta şi noi peste un deceniu.

Cristian Hostiuc

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE