• Tweet

Trei partide, care dețin majoritatea în Parlament, au decis: Klaus Iohannis va fi invitat în plenul Camerelor reunite, pentru a da explicații referitoare la pandemie, dar și pentru a spune ce informații deține și de unde, despre modul în care PSD, în complicitate cu Kelemen Hunor, dar și cu premierul Ungariei, Viktor Orban, a încercat să vândă Ardealul. Și cum s-a decis el să îl salveze. Cele trei partide sunt PSD, Pro România și ALDE. Cu siguranță li se va adăuga și UDMR. Iar în Parlament va avea loc spovedania. Cum se va desfășura acest moment istoric?

De la bun început, dacă traducem corect intențiile opoziției, va trebui să anticipăm cum se va desfășura acest eveniment etapă cu etapă. Pentru că, în prealabil, în Parlament vor fi invitați șefii serviciilor secrete. Oficial se vorbește despre SRI și SIE. Spionajul intern și spionajul extern. Dar nu este deloc exclus să fie implicate și celelalte servicii secrete, care și ele au acces la informații, inclusiv la informațiile de natură politică. Șefilor serviciilor li se va cere în linii mari să răspundă la două întrebări. Ce știu despre declanșarea pandemiei, când au aflat că epidemia urmează să amenințe toate statele, inclusiv România și pe cine au informat. A doua întrebare se referă la pretinsa tentativă de cedare a Ardealului de către PSD, în complicitate cu UDMR și cu Guvernul maghiar. Care sunt locurile în care s-au purtat negocieri, respectiv care sunt acele birouri secrete din Parlament, despre care a vorbit Klaus Iohannis, când au avut loc negocierile, ce urma să primească la schimb în nume personal sau în numele PSD Marcel Ciolacu de la UDMR și, respectiv, de la Guvernul maghiar?

Nu putem, la acest capitol, decât să facem presupuneri. De exemplu, să luăm de bună dezvăluirea care a bubuit în presa israeliană și a fost apoi preluată de către televiziuni și site-uri importante de pe mapamond, conform căreia serviciile secrete americane și-au informat încă din toamnă toți partenerii NATO, inclusiv România, că un virus extrem de periculos, coronavirus, urmează să declanșeze epidemii și, în final, o pandemie. Este de presupus că serviciile secrete americane și-au informat omologii din alianță. Iar aceștia, la rândul lor, aveau datoria să-i informeze pe decidenții politici. În speță, în primul rând pe președinte și în al doilea rând pe primul-ministru. Au făcut-o? Și, dacă da, care a fost reacția decidenților politici?

În legătură cu cea de-a doua întrebare, scenariul este mai simplu de intuit. Pur și simplu șefior serviciilor li se va solicita să relateze dacă l-au informat sau nu pe președinte că în Parlamentul României s-a pus la cale vânzarea Ardealului. Când anume? În ce „birouri secrete?" Cine a luat parte la discuții? În ce au constat negocierile? Pe ce cale s-a ajuns la extinderea acestor negocieri până la Budapesta prin participarea premierului maghiar? Când anume a fost informat președintele? De ce nu a fost depusă imediat o sesizare penală la Parchetul General, așa cum cere legea?

După ce vor avea loc audierile șefilor serviciilor secrete, care, în conformitate cu o decizie recentă a Curții Constituționale, nu se pot sustrage în niciun fel prezenței în Parlament, comisiile de specialitate își vor fi încheiat misiunea, urmând ca, în baza celor aflate, să fie făcută oficial invitația adresată președintelui României. Acesta va fi invitat în plen.

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor este funcționar public. Și el cade sub incidența deciziei Curții Constituționale. Ca să nu mai vorbim despre cutumă. Chiar și până la respectiva decizie, niciodată în istoria ultimilor 30 de ani nu s-a întâmplat ca un ministru invitat să se prezinte în Parlament pentru a răspunde unor întrebări să refuze în mod explicit să se conformeze. Cu atât mai mult îl obliga acum și decizia CCR. Și totuși Florin Cîțu s-a sustras în mod explicit acestei obligații. Iar Parlamentul nici nu l-a adus sub mandat, adică cu mascații, și nici nu l-a demis și nici nu a impus demiterea acestuia de către premier ca sancțiune. Această paranteză are rostul ei. Pentru că ne trimite în mod direct la ipostaza în care s-ar putea afla președintele Klaus Iohannis.

Invitat să se prezinte în fața Parlamentului pentru o spovedanie, Klaus Iohannis va avea două soluții. Soluția legală, constituțională, demnă pentru un președinte, este să meargă în plenul Parlamentului și să spună ce știe într-o chestiune atât de gravă privind siguranța națională. Fără a ascunde nimic. Indiferent de consecințe. Dacă va proceda astfel, Iohannis se va comporta ca un adevărat bărbat de stat. Va trebui să se conformeze voinței Parlamentului, cu atât mai mult cu cât este de presupus că, înainte de a lansa gravele sale acuzații, a fost beneficiarul unor informații de primă mână, furnizate de unul sau de mai multe servicii secrete. Atât în ceea ce privește coronavirusul, cât și în ceea ce privește ruperea Ardealului de România. Singura vulnerabilitate pe care o are în acest scenariu, dacă o are, este că a reacționat cu întârziere. Așteptând pur și simplu un moment propice pentru a denunța trădarea. Dar poate că și acest aspect ar putea fi explicat de către domnia sa.

A doua soluție pe care o are Klaus Iohannis este de a urma exemplul lui Florin Cîțu. Dacă Florin Cîțu, în ciuda cutumei și a deciziei Curții Constituționale, s-a putut sustrage cu succes obligației de a se prezenta în Parlament, de ce n-ar putea să facă același lucru și ditamai președintele României? În definitiv, nu poate fi adus cu mascații, întrucât îl apără SPP. Și nici nu poate fi demis din funcție cât ai bate din palme. Dar neprezentarea ar fi interpretată chiar și de către fanii lui drept un gest de mare lașitate. De lipsă de bărbăție. Credibiitatea lui s-ar prăbuși vertiginos.

Singura soluție pe care în această situație o mai are Parlamentul este de a proceda așa cum a procedat până la urmă și în cazul lui Florin Cîțu. L-au sancționat pe premier. Printr-o moțiune de cenzură. Așa s-a ajuns, ținând cont și de conjunctura legată de criza pandemiei, la Guvernul Orban 2 și jumătate. În cazul președintelui, singura pârghie de care dispune Parlamentul este suspendarea acestuia din funcție. Cum s-a întâmplat de două ori în cazul lui Traian Băsescu. Sau cum nu s-a mai întâmplat. Respectiv o suspendare pentru trădare națională. Și punerea pe durata suspendării, care de astă dată nu mai este limitată la 30 de zile, a președintelui Klaus Iohannis sub ancheta Parlamentului. Unde poate fi adus cu mascații.

Sorin Rosca Stanescu