Bancpost îşi umileşte clienţii, încercând să le ia locuinţele cu japca

• Tweet

În intenţia disperată a băncii greceşti de-a scoate bani din ţara noastră, fără aprobarea BNR şi achitarea obligaţiilor faţă de Statul român, chiar şi împrumutaţii aflaţi în plată, care nu înregistrează restanţe, sunt jupuiţi fără milă. Bancpost a pus la cale o filieră - pe cât de ingenioasă, pe atât de diabolică - prin care se încearcă vânzarea locuinţelor debitorilor buni platnici, banii astfel obţinuţi ajungând, complet spălaţi şi uscaţi, în conturile acţionarilor greci, via Olanda.

Maşinaţiunea este cu atât mai alarmantă, cu cât această bancă îşi face de zor reclamă televizată, pentru a păcăli noi şi noi împrumutaţi, pe care apoi să-i jupoaie de vii. Prin contracte adiţionale la limita legii, banii plătiţi de către debitorii care au înregistrat la un moment dat dificultăţi de plată nu mai ajung în conturile băncii, ci ale unui acţionar al acesteia înregistrat în Olanda şi necontrolat de către BNR ori Autoritatea de Supraveghere Financiară. Aşa că Bancpost face totul ca să aibă cât mai puţini debitori în plată şi cât mai mulţi restanţieri.

Să nu primeşti daruri de la greci

Domnul C.R. din Cluj a contractat în noiembrie 2007, împreună cu soţia sa - în calitate de codebitor - un credit ipotecar pe 240 de luni, având marea neşansă de a apela la serviciile Bancpost. Au dorit ca acesta să fie în euro sau lei, însă angajaţii băncii i-au minţit cu neruşinare, precum că nu se califică decât pentru un împrumut în franci elveţieni de 34.000 CHF. Ba mai mult, le-au garantat că francul respectiv este cât se poate de stabil, aşa că n-au de ce să-şi facă griji.

Oamenii au acceptat, având surpriza ca, în momentul încheierii tranzacţiei, să primescă în cont tot lei, plătind inclusiv un abuziv comision de schimb, sub pretenţia că Bancpost, sucursala Cluj, nu deţine această monedă decât electronic. Care comision s-a adăugat altora la fel de abuzive, cum ar fi: 1) comision de acordare a creditului de 1%; 2) comision de administrare lunară de 0,10% aplicat la soldul creditului; 3) comision de evaluare a garanţiei de 440 RON; 4) comision de rambursare anticipată de 2,50%; 5) alte comisioane stabilite de bancă după bunul plac, în cazul unor solicitări ale clientului. De asemenea, dacă pentru primele 12 luni s-a stabilit o dobândă de 5,9% pe an, Bancpost şi-a rezervat dreptul de-a o creşte ulterior până la 8,11%, după cum a avut chef.

Vânzarea creanţei pe sub mână

Cei doi soţi au achitat ratele la zi, până în momentul în care între ei a intervenit divorţul. După doi ani de la semnarea contractului de împrumut, debitorul şi codebitorul au solicitat o reeşalonare, semnând Actul adiţional nr. 1 din 26.11.2009. Ocazie cu care au aflat că Bancpost le-a vândut creanţa de 33.088,60 CHF, la data de 20.10.2008, (când se achitau ratele conform graficului, fără restanţe) către ERB New Europe, firmă care nu este înmatriculată pe teritoriul României, nu deţine CUI sau CIF, neaflându-se în evidenţa registrelor BNR. Totodată, banca a rămas în continuare administratorul creditului, însă fără a-şi notifica clienţii în termen de 10 zile, aşa cum prevede Legea 190/1999 la art.26.

În paranteză fie spus, alături de acţionarul majoritar al Bancpost (Eurobank Ergasias SA), ERB New Europe BV II este un acţionar semnificativ de aceeaşi origine grecească, dar cu sediul în Olanda, profitul relizat pe teritoriul României prin această schemă fiind suspect de evaziune fiscală. Iar reprezentantul acestui acţionar semnificativ a fost desemnat nimeni altul decât Ciprian Pop, product manager tocmai la Bancpost. Adică, aceeaşi Mărie cu aceeaşi pălărie.

Şicane şi tertipuri elene

Datorită unui concurs de împrejurări generat de divorţul despre care am amintit, ratele la bancă n-au mai fost plătite cu regularitate, până la finalizarea acestuia din 2011, când soţii au convenit în faţa instanţei ca doamna A.D. să preia creditul pe numele său, exonerându-l pe C.R. de vreo datorie. De menţionat în mod expres că creditorul ERB New Europe a fost de acord, în scris, cu tranzacţia judiciară parafată de instanţa de judecată.

După finalizarea partajului, doamna A.D. a solicitat în nenumărate rânduri creditorului să treacă contractul de credit pe numele său, însă banca avea alte planuri, drept pentru care s-a dedat la tot felul de şicane şi tertipuri, pentru a forţa declararea împrumutului scadent înainte de termen, astfel încât s-o poată executa silit pe codebitoare, aruncând-o în stradă împreună cu cei doi copii rămaşi în grija sa.

Debitul şi restanţa plătite la zi

Iniţial, Bancpost i-a solicitat debitoarei să achite în termen de numai o lună de zile suma de circa 5.000 CHF, reprezentând presupuse restanţe şi penalităţi. Femeia a încheiat imediat un angajament de plată, achitând toată suma pretinsă de 5307 CHF. După care, banca i-a mai solicitat o rată de 300 CHF, chipurile pentru a-şi dovedi buna credinţă. Femeia a plătit din nou, iar apoi i s-a cerut să mai plătească încă trei luni câte 300 CHF, dacă vrea să devină debitor unic al contractului de împrumut. La data de 14 iunie 2013, doamna A.D. a fost anunţată că şi-a achitat integral restanţa şi penalităţile abuzive şi nesimţite impuse (în medie 17%), Bancpost refuzând în continuare să încheie un contract pe numele său, scopul fiind evident, după cum se va vedea mai încolo.

Credit declarat scadent anticipat fără motiv

După numai patru zile de la data la care şi-a achitat toate restanţele, ajungând cu creditul la zi, respectiv la 18 iunie 2013, ticăloşii bancari au declarat creditul scadent anticipat, cu toate că nu aveau nici cel mai mic motiv - economic ori legal - să procedeze în acest mod. Debitoarea a continuat să-şi achite ratele - între 200 şi 300 CHF lunar - timp în care Bancpost nu i-a mai răspuns la nicio solicitare, ignorând-o în totalitate.

Până în luna februarie 2014, când i s-a cerut din nou să achite câte 300 CHF lunar, pe timp de un an de zile, dacă vrea să devină unic debitor, aşa cum a stabilit instanţa de judecată cu ocazia partajului. De la sine înţeles că nici după ce doamna A.D. a plătit câte 300 CHF pe lună, în perioada noiembrie 2013 - aprilie 2015, banca tot nu şi-a respectat angajamentul, ceea ce a determinat-o pe femeie să deschidă acţiune civilă împotriva grecilor pentru clauze abuzive în contracte. Iar în următoarele luni, adică din mai 2015 până în prezent, a achitat lunar câte 250 CHF, iar în august a achitat şi diferenţa de 50 CHF pe lună.

Ticăloşie la cote maxime

În ciuda bunei-credinţe dovedite, a faptului că are copii în întreţinere, a scăderii drastice a salariului cu 25% din 2010 (fiind bugetară), graţie guvernării Emil Boc, Bancpost n-a ţinut cont de împrejurarea că femeia a rambursat în jur de 24.000 CHF din împrumut. În luna august anul curent, a apelat la un executor judecătoresc din Baia Mare, oraş în care domociliază împuternicitul Ciprian Pop, pentru a-i scoate locuinţa la licitaţie şi a o arunca în stradă. Acesta a înştiinţat-o că, în calitate de codebitor, are de achitat pe loc suma de 29.791,81 CHF plus 8.409 lei cheltuieli de executare şi, conform procedurilor, i-a blocat contul bancar.

Încercând să descurcăm iţele acestei maşinaţiuni ticăloase ne-am lovit de-o practică Bancpost care, din păcate, nu este nici pe departe singulară în sistemul bancar românesc. Sub pretextul nedeclarat că doamna A.D. n-ar avea venituri suficiente pentru susţinerea creditului, banca a refuzat să-l treacă pe numele ei, cu toate că femeia le-a îndeplinit toate cerinţele. În acest mod, poate fi dată afară din casă la umbra legii, pentru că este codebitor, iar nu debitor principal.

Mojicie bancară dusă la extrem

Dar de ce au procedat ERB New Europe BV II şi Bancpost aşa, de vreme ce adevărata debitoare era cu ratele la zi şi îşi achitase toate restanţele, inclusiv penalităţile abuzive ce i-au fost reţinute în sarcină fără niciun control? Simplu: după ce au încasat circa 24.000 CHF în contul datoriei, prin scoaterea la licitaţie a locuinţei acesteia, grecii au posibilitatea de-a încasa diferenţa dintr-o dată, iar nu în 20 de ani, conform contractului. Şi nu numai atât. Banii obţinuţi în acest mod samavolnic urmează să ajungă direct în conturile ERB New Europe BV II, fentând normele BNR, prevederile ASF şi ale altor instituţii abilitate ale statului. Căci, se ştie, elenii au nevoie de cât mai multe lichidităţi, datorită crizei prin care trec, iar când e vorba despre bani, n-au niciun fel de scrupule.

Cine face jocurile murdare ale grecilor

La fel de condamnabilă în această poveste este şi atitudinea Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Cluj care, fiind sesizat, a constatat că banca a respectat legea şi nu i se poate imputa nimic. În concluzie profitorilor bancari precum şi cei cărora le sunt cesionate creanţe, adesea dincolo de lege, le adresăm invitaţia de-a studia cu mai multă atenţie prevederile OUG nr. 50/2010, Legea nr. 288/2010, reglementările BNR şi altele aplicabile în speţă, înainte de-a fi prea târziu pentru ei. Şi aceasta nu se constituie într-o amenţinţare, ci într-o atenţionare că legea trebuie respectată, indiferent de cât de potentaţi sunt ei şi cât de amărât e omul de rând, din veniturile şi averea căruia primii se înfruptă, de multe ori fără ruşine.

Dan Coste