• Tweet

Directoarea serviciilor secrete naționale americane, Tulsi Gabbard, este acuzată că nu vrea să împărtășească informațiile culese despre negocierile cu Ucraina cu cei mai apropiați aliați ai Washingtonului. Această poziție avantajează Moscova și riscă să submineze o instituție istorică a serviciilor secrete: alianța "Five Eyes".

Tulsi Gabbard, directoarea Serviciului Național de Informații, ar fi interzis în mod expres tuturor agențiilor de informații să împărtășească informații despre aceste negocieri, la sfârșitul lunii iulie, a relatat CNBC vineri, 22 august, citând o circulară confidențială.

Sunt excluse chiar și națiunile din alianța "Five Eyes" ("Cinci Ochi", o alianță formată din Regatul Unit, Canada, Statele Unite, Australia și Noua Zeelandă). Această extindere a cadrului "circulaţi, nu e nimic de văzut aici" la aceste țări, care de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial se presupune că se află în avangarda schimbului de informații, îi îngrijorează pe experții în informații, subliniază "Politico". Într-adevăr, era cea mai bine organizată rețea de servicii de informații de la crearea sa, în 1946.

Washingtonul a încercat rapid să dezamorseze această situație. "Cooperarea SUA în schimbul de informații cu aliații noștri nu a fost niciodată mai puternică", a reacţionat Olivia Coleman, purtătoare de cuvânt a Departamentului de Informații Naționale al SUA, fără a aborda în mod specific negocierile cu Rusia și Ucraina.

CNBC și-a menținut afirmațiile, specificând că circulara, al cărei conținut i-a fost confirmat rețelei de către mai mulți oficiali ai serviciilor de informații naționale sub condiția anonimatului, plasează toate documentele referitoare la negocierile de război din Ucraina sub sigiliul "Noforn", adică "Fără diseminare în străinătate". "Această clasificare se aplică informațiilor pe care Statele Unite nu doresc să le vadă părăsind teritoriul său", rezumă Luca Trenta, expert în informații la Universitatea Swansea din Țara Galilor.

Cu siguranță nu este prima dată când serviciile de informații americane sau din alte ţări decid să păstreze informațiile doar pentru sine.

"Toate agențiile de informații din lume vor alege să nu împărtășească anumite documente nici măcar cu cei mai apropiați aliați", spune Robert Dover, expert în informații la Universitatea din Hull, Regatul Unit. De exemplu, dacă spionii americani "reușesc să pătrundă în FSB sau SVR [respectiv serviciile de informații interne și externe rusești, n. red.], probabil că nu vor face acest lucru public", notează Philip Davies, directorul Centrului Brunel pentru studii de informații și securitate din Londra.

Desigur, alianța "Five Eyes" are reputația de a avea un sistem de partajare a informațiilor foarte avansat și aproape automatizat. Iar atunci când unul dintre membrii săi decide să excludă oficial un întreg domeniu din acest mecanism de partajare a informațiilor, transmite un semnal mai puternic decât dacă Washingtonul ar decide să nu partajeze anumite informații cu nicio altă țară. "Poate că administrația Trump vrea acum să-și trateze partenerii 'Five Eyes' ca pe oricare altă țară", spune Richard J. Aldrich, expert în funcționarea agențiilor de informații la Universitatea din Warwick.

Este adevărat că în trecut, și mai ales în timpul războiului rece, Statele Unite au decis să pună pe tuşă o țară din "Five Eyes" "când aceasta era suspectată că nu este suficient de antisovietică", subliniază Luca Trenta. Cu alte cuvinte, decizia era îndreptată împotriva țărilor acuzate că joacă împotriva taberei și intereselor alianței. Pentru Luca Trenta, situația este complet diferită de data aceasta, deoarece "Statele Unite au luat o decizie fără precedent care, prin limitarea schimbului de informații, favorizează în mod obiectiv un rival oficial al 'Five Eyes': Rusia".

Într-adevăr, este greu să nu vezi Moscova drept marele câștigător în această afacere. "Această modalitate de a bloca negocierile cu Ucraina dă impresia că Donald Trump vrea să facă din asta treaba administrației sale și nu a altcuiva, ceea ce este îngrijorător pentru susținătorii Ucrainei", spune Robert Dover.

Într-adevăr, Donald Trump a fost adesea acuzat că se înțelege prea bine cu președintele rus, iar "Tulsi Gabbard a fost considerată mult timp o susținătoare a lui Vladimir Putin", subliniază Luca Trenta.

Prin lăsarea celorlalte țări din "Five Eyes" și a europenilor în afara acestui "bunker" al negocierilor, "acest lucru marginalizează alianța în favoarea Ucrainei și slăbește poziția Kievului la masa negocierilor", rezumă Philip Davies. "Unul dintre motivele pentru care se procedează astfel ar putea fi acela că Donald Trump vrea să pună pe masa negocierilor abandonarea unui element fundamental al suveranității ucrainene [cedarea Donbasului sau demisia lui Volodimir Zelenski, n. red.] și să vadă ce oferă Vladimir Putin în schimb. Președintele american consideră că șansele de succes sunt mai mari dacă ceilalți aliați occidentali nu sunt la curent cu secretul", analizează Robert Dover.

Totuși, asta nu înseamnă că Statele Unite vor bloca complet fluxul de informații despre războiul din Ucraina. "Decizia Statelor Unite de a nu mai împărtăși informații despre latura diplomatică a acestei probleme nu le împiedică să continue să împărtășească informații despre mișcările militare rusești, de exemplu", explică Philip Davies.

De asemenea, decizia lui Gabbard nu urmează să aibă un impact asupra schimbului de informații în alte domenii. "Alianța Five Eyes este foarte compartimentată și, chiar dacă Rusia devine o problemă sensibilă, țările membre pot continua să împărtășească liber orice doresc despre China, de exemplu", explică Richard J. Aldrich.

Însă potrivit experților intervievați de France 24, acest episod riscă să lase urme. "Este o ilustrare în domeniul informațiilor a politicii 'America First', care trimite orice alianță internațională în plan secund. Pe termen lung, aceasta riscă să se întoarcă împotriva Statelor Unite", consideră Philip Davies. Într-adevăr, celelalte țări "Five Eyes" ar putea considera că interesele americane nu mai coincid cu cele ale alianței, "ceea ce le-ar putea împinge să limiteze schimbul de informații cu Washingtonul în general", conchide Luca Trenta.

Sursa: France24