• Tweet

O decizie a Curtii Constitutionale a Romaniei, publicata zilele trecute in Monitorul Oficial (Partea I, nr. 233 din 30 martie 2016), ar putea avea efecte devastatoare asupra solutiei definitive pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti in celebrul dosar Rompetrol.

Achitat la fond si apoi condamnat in apel, desi faptele erau prescrise inclusiv in opinia parchetului, fostul senator Sorin Rosca Stanescu a solicitat ICCJ - instanta investita sa judece recursul in casatie impotriva deciziei CAB - recalificarea caii de atac extraordinare, in recurs, ca urmare a considerentelor retinute de judecatorii CCR in decizia nr. 19 din 19 ianuarie 2016. Desi este vorba despre o solutie de respingere a exceptiei ridicate de Sorin Rosca Stanescu, in motivarea deciziei CCR nr. 19/2016, mai exact in paragraful 21, instanta de contencios constitutional subliniaza cat se poate de clar ca hotararile pronuntate in prima instanta anterior intrarii in vigoare a noului Cod de procedura penala sunt supuse cailor de atac prevazute de legea veche. Practic, CCR ne spune ca toti cei 11 inculpati condamnati in apel de judecatoarele Cristina Craiu si Mihaela Nita au fost privati de cel de-al doilea grad de jursidictie la care aveau dreptul, potrivit vechiului cod de procedura penala, in sensul ca nu au beneficiat de recurs:

„In ceea ce priveste ipoteza pusa in discutie de catre autorul exceptiei, in prezenta cauza, si anume problema competentei in cazul in care inculpatul dobandeste calitatea de deputat sau senator dupa solutionarea cauzei in prima instanta, Curtea constata ca, potrivit art. 8 din Legea nr. 255 din 19 iulie 2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprins dispozitii procesual penale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, 'Hotararile pronuntate in prima instanta dupa intrarea in vigoare a legii noi sunt supuse cailor de atac, termenelor si conditiilor de exercitare ale acestora, prevazute de legea noua'. Per a contrario, hotararile pronuntate in prima instanta anterior intrarii in vigoare a legii procesuale penale noi - in cauza, fiind vorba de Sentinta penala nr. 726 din 28 august 2012, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - sunt supuse cailor de atac, termenelor si conditiilor de exercitare prevazute de legea veche, dispozitiile privind situatiile tranzitorii din Legea de aplicare a noului Cod de procedura penala nefacand vreo distinctie referitor la exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor pronuntate anterior intrarii in vigoare a noului Cod de procedura penala in functie de calitatea persoanei inculpatului. Or, potrivit art. 28/1 pct. 2 din Codul de procedura penala din 1968, 'Curtea de apel, ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de tribunale'. In acelasi mod, normele procesual penale in vigoare, respectiv art. 38 alin. (2), stabilesc ca 'Curtea de apel judeca apelurile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de judecatorii si de tribunale', competenta, in materia cailor de atac, fiind stabilita de legiuitor in raport cu instanta care a pronuntat hotarara atacata".

Asadar, daca Inalta Curte de Casatie si Justitie va aplica decizia CCR, va trebui sa constate ca toti inculpatii condamnati la inchisoare prin decizia nr. 1156/07.10.2014 pronuntata in dosarul nr. 30041.01/3/2006* -Alexandru Bucsa (6 ani cu executare), Florin Iulian Anghel (5 ani cu executare), Claudiu Simulescu (4 ani cu executare), Sorin Pantis (2 ani si 8 luni cu executare), Petrica Grama si Sorin Rosca Stanescu (cate 2 ani si 4 luni), carora li se adauga alte cinci persoane condamnate la pedepse cu suspendarea executarii - au dreptul la recurs, intrucat sentinta nr. 726/28.08.2012 a judecatorului TMB Constantin Marino Marin a fost pronuntata inainte de 1 februarie 2014, fiind aplicabil vechiul cod de procedura penala, care prevedea dreptul la doua cai de atac odinare (apel si recurs) in loc de una (apel), cum stipuleaza actualul cod.

Curtea Constitutionala obliga ICCJ sa respecte nu doar dispozitivul deciziei CCR, ci si considerentele pe care acesta se sprijina

De altfel, potrivit CCR, Inalta Curte de Casatie si Justitie are obligatia de a respecta considerentele deciziei nr. 19/2016. Nu mai devreme de joi, 7 aprilie 2016, judecatorii constitutionali au reiterat forta obligatorie a solutiilor CCR, in sensul ca atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept:

„Curtea Constitutionala reafirma faptul ca, potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Legea fundamentala, 'De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor'. In jurisprudenta sa, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, ca forta obligatorie ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta. Astfel, Curtea a retinut ca atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept (a se vedea, in acest sens, Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, Decizia nr. 1415 din 4 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, si Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010). In consecinta, atat Parlamentul, cat si Guvernul, respectiv autoritatile si institutiile publice urmeaza sa respecte intru totul atat considerentele, cat si dispozitivul prezentei decizii." (paragraful 33 din Decizia CCR nr. 24/2016)

Urmatorul termen in dosarul (nr. 2280/1/2015) in care Sorin Rosca Stanescu a formulat recurs in casatie impotriva deciziei de condamnare este 12 aprilie 2016.

Prezentam integral cererea de recalificare a caii de atac formulate de Sorin Rosca Stanescu:

„Domnule Presedinte,

Subsemnatul Rosca Stanescu Sorin Stefan, (...), inculpat condamnat in cauza ce a facut obiectul dosarului 3004.01/3/2006*, formulez

Cerere de recalificare a caii de atac

prin care va solcit ca, luand act de Decizia CCR nr. 19 din 19.01.2016, sa constatati ca in prezenta speta sunt incidente dispozitiile vechiului Cod de procedura penala, urmand sa recalificati prezenta cale de atac din Recurs in casatie (conform art. 433 si urm. noul Cod de procedura penala) in Recurs (conform art. 385/1 si urm. din vechiul Cod de procedura penala).

In fapt, analizand 'prezenta cauza', 'si anume problema competentei in cazul in care inculpatul dobandeste calitatea de deputat sau senator dupa solutionarea cauzei in prima instanta, Curtea [Constitutionala] constata ca, potrivit art. 8 din Legea 255 din 19 iulie 2013 (...) hotararile pronuntate in prima instanta anterior intrarii in vigoare a legii procesual penale noi - in cauza, fiind vorba de Sentinta penala nr. 726 din 28 august 2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - sunt suspuse cailor de atac, termenelor si conditiilor prevazute de legea veche' (pct. 21 din Decizia 19/2016).

Avand in vedere constatarea Curtii Constitutionale va solicitam ca, luand act de dispozitiile art. 8 din Legea 255/2013, si anume, ca 'Hotararile pronuntate in prima instanta dupa intrarea in vigoare a legii noi sunt supuse cailor de atac, termenelor si conditiilor de exercitare ale acestora, prevazute de legea noua'.

'Per a contrario, hotararile pronuntate in prima instanta anterior intrarii in vigoare a legii penale noi (...), sunt supuse cailor de atac prevazute de legea veche, dispozitiile privind situatiile tranzitorii din Legea de aplicare a noului Cod de procedura penala nefacand vreo distinctie referitor la exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor pronuntate anterior intrarii in vigoare a noului Cod de procedura penala in functie de calitatea inculpatului' (pct. 21 din Decizia 19/2016).

Cu alte cuvinte, avand in vedere ca Sentinta penala nr. 726 din 28 august 2012 a fost pronuntata de Tribunalul Bucuresti sub imperiul vechiului Cod de proceura penala, este evident ca toate caile de atac ulterioare vor trebui judecate in temeiul aceluiasi Cod de procedura penala, fiind 'suspuse cailor de atac, termenelor si conditiilor prevazute de legea veche' (pct. 21 din Decizia CCR nr. 19/2016).

Fata de dispozitiile legale incidente in speta, in mod evident Curtea de Apel Bucuresti a aplicat in mod gresit dispozitiile noului Cod de procedura penala in prezenta speta, acest lucru reiesind cu claritate din faptul ca instanta de apel a schimbat incadrarea juridica data presupuselor fapte ale subsemnatului 'in baza art. 386 al. 1 C.p.p. schimba incadrarea juridica a infractiunilor...' Or, art. 386 al. 1 C.p.p. este norma procedurala care prevede prosibilitatea schimbarii incadrarii juridice in NOUL Cod de procedura penala si nu in vechiul Cod de procedura penala, cod care in mod legal trebuia sa constituie temeiul procedural al judecarii apelului nostru.

Pentru aceste motive, desi instanta de apel in mod gresit a apreciat si aplicat dispozitia procedurala aplicabila in prezenta speta, Inalta Curte de Casatie si Justitie are datoria de a readuce prezenta speta in cadrul procedural stabilit de lege, urmand sa recalifice calea de atac din prezenta speta ca 'RECURS', cu respectarea dispozitiilor Legii 255/2013.

Or, dispozitiile procedurale fiind de stricta interpretare si aplicatiune, este evident ca onorata instanta - Inalta Curte de Casatie si Justitie, in calitate de instanta prin care se realizeaza justitia in Romania conf. art. 126 din Constitutia Romaniei, garant al legalitatii si stabilitatii juridice in sistemul judiciar romanesc, va trebui sa dispuna revenirea la legalitate, urmand sa recalificati calea noastra de atac conform dispozitiei procedurale legal aplicabile in speta si, pe cale de consecinta:

-sa citati toate partile din dosarul 30041.01/3/2006*, dosar ce a facut obiectul apelului gresit incadrat de catre Curtea de apel Bucuresti;

-sa repuneti partile termenul de a formula calea de atac prevazuta de art. 385/1 si urm. din vechiul Cod de procedura penala in temeiul art. 385/3 rap. la art. 363 si 364 v.C.pr.pen.;

-totodata, va solicitam sa dispuneti in temeiul art. 385/5 suspendarea executarii pedepselor dispuse de instanta de apel atat in ce priveste latura penala, cat si latura civila.

Rosca Stanescu Sorin Stefan"