Daca Guvernul nu mareste redeventa la OMV Petrom, conform noii legi, atunci va fi atentat la siguranta nationala

• Tweet

Abia dupa ce importante resurse strategice nationale au fost antamate sa fie instrainate unor mari puteri, România a primit si acceptul de a intra in Uniunea Europeana, asa cum si intrarea in NATO a fost conditionata de contracte ca Bechtel, Microsoft etc. Cu putina vreme in urma presa a avut acces, in fine, la clauzele ascunse din contractul incheiat, in 23 iulie 2004, intre Statul roman si OMV Austria pentru vanzarea companiei Petrom SA.

O instrainare motivata de Guvernul Romaniei prin HG nr.556/2002, care prevedea ca privatizarea Societatii Nationale a Petrolului Petrom SA (SNP PETROM SA) se va face in cadrul Programului PSAL 2, convenit cu Banca Mondiala. Cum presa a tot scris la acea vreme, statul roman a vandut aproape pe degeaba pachetul majoritar de actiuni ale Societatii Nationale a Petrolului Petrom SA (SNP PETROM SA), companiei OMV AKTIENGESELLSCHAFT - Austria, in care 35% din actiuni erau detinute de Guvernul Austriei. Initial, s-au vandut, conform contractului, doar 33,34% din actiuni contra sumei de 668,8 milioane euro (adica mai putin cu cateva milioane euro decat profitul pe care OMV Austria l-a obtinut din primul an de exploatare), conform procentajului publicat de presa de specialitate.

La cateva luni de la incheierea contractului, compania OMV Austria a dorit si i s-a si permis sa majoreze capitalul social al SNP PETROM SA cu 830 milioane euro (suma ramasa in conturile SNP PETROM SA) astfel incat, prin noul calcul al capitatului social, OMV Austria sa obtina inca 17,55% la suta din actiuni, si sa ajunga sa detina 51% din capitalul social al SNP PETROM SA.

Astfel a ajuns OMV Austria stapana in cateva luni de la o privatizare oneroasa peste: 145 depozite petroliere; 690 benzinarii, din care 200 modernizate; 320 autocisterne si 401 autotractoare; 350 semi-remorci; 464 autocisterne GPL; 5 camioane GPL. Dar mai ales a ajus stapana peste o companie care era profitabila oricum si nu trebuia privatizata, sau cel putin nu in favoarea unui stat strain. La cele mentionate anterior s-au adaugat: 35 de benzinarii si 2 depozite petroliere situate in strainatate; numeroase cladiri, inclusiv sediul din Str. Budisteanu din Bucuresti. La momentul privatizarii, OMV Austria a preluat exploatarea in Romania a: 306 zacaminte petrol si gaze; 1450 puturi de gaz productive; 13856 puturi de titei productive; 771 instalatii de colectare; 15.000 kilometri de conducte de transport titei gaz si apa; 2 platforme maritime (Prometeu si Atlas); La care se adauga: puturi de exploatare in Kazahstan; Rafinaria Arpechim; Rafinaria Petrobrazi; Uzina de ingrasaminte Doljchim.

Conform unei evaluari anterioare privatizarii, valoarea SNP PETROM SA era cotata la 1,8 miliarde euro (la valoarea istorica a activelor), pentru ca imediat dupa privatizare Guvernul Romaniei sa anuleze toate datoriile acumulate de SNP PETROM SA, ceea ce a reprezentat o facilitate nemaintalnita, acordata OMV Austria. Si acum, atentie, OMV Austria a primit si dreptul, prin concesiune, sa exploateze, timp de 99 de ani, resursele petrolifere ale Romaniei (mai exact, campul petrolifer Suplacu de Barcau). Asta, contra unei redevente situata intre 3,5-13,5% in timp ce, in alte state europene, valoarea redeventei era dubla, respectiv, intre 5-35%.

Si chiar daca artizanii privatizarii - din timpul Guvernarii Adrian Nastase - au pretins, ca sa justifice pretul mult subevaluat, ca SNP PETROM SA a fost privatizata cu tot cu datorii, Guvernul Romaniei a anulat toate datoriile SNP PETROM SA. In plus, SNP PETROM SA detinea, la momentul privatizarii, numeroase sume de bani, asa cum se mentioneaza intr-un raport care a intrat in posesia presei autohtone. Contractul de privatizare referitor la achizitionarea de actiuni ale Societatii Nationale a Petrolului Petrom SA nr. 5 din data de 23 iulie 2004, a fost incheiat intre Ministerul Economiei si Comertului prin Oficiul Participantilor Statului si Privatizarii in Industrie si OMV AKTIENGESELLSCHAFT, in care 35% din actiuni erau detinute de Guvernul Austriei.

La vremea respectiva, contractul a intrat in posesia presei, cel care l-a obtinut cu tot cu clauzele ascunse a fost avocatul Aurelian Pavelescu, care alaturi de ziarul Ziua dar si postul B1TV (atunci la emisiunea NASUL) a facut o intreaga campanie de informare a opiniei publice referitor la acest scandalos document. Contractul care contine 64 de pagini - 8 sectiuni - si 31 de anexe care se intind pe alte 405 pagini, a fost semnat de: Din partea Romaniei: - de Constantin Nedelcu, adjunct al Sefului Oficiului Participantilor Statului si Privatizarii in Industrie Din partea OMV AKTIENGESELLSCHAFT: - de Wolfgan Ruttenstorter, Chief Executive Officer si Gerhard Roiss, Deputy Chief Executive Officer.

Anumite conditii contractuale pot fi interpretate ca favoritisme facute OMV Austria de catre Statul roman, precum: nivelul redeventei sa nu se modifice timp de 10 ani - sunt informatii ca, pana in prezent, nimeni nu s-a invrednicit, incepand cu 2014, (la expirarea celor 10 ani) sa mareasca redeventa, astfel incat Statul roman sa castige cu adevarat de pe urma exploatarii resurselor petrolifere de pe teritoriul Romaniei. in cadrul contractului de privatizare, OMV Austria a primit unda verde sa vanda Rafinariile Arpechim si Petrobrazi, de pe urma carora poate obtine alte importante sume de bani, de ordinul zecilor de milioane de euro.
In fiecare an, OMV a obtinut profituri mai mari decat pretul platit

Conform datelor oficiale obtinute de la Ministerul Finantelor, OMV PETROM SA - agent economic cu codul unic de identificare 1590082 - a obtinut profituri uriase, din care statul nu a incasat decat cota legala de 16%. Restul banilor s-au scurs, evident, in conturi straine, sub forma de dividende. Iata profiturile anuale obtinute de OMV PETROM SA: Anul 2006 - profit 671 milioane euro (suma platita pentru privatizare a fost 668 milioane euro), conform datelor existente intr-un Raport al Comisiei de ancheta a Senatului privind privatizarea SNP PETROM SA; Anul 2008 - profit de peste 1,6 miliarde lei; Anul 2009 - profit de 1,7 miliarde lei; Anul 2010 - profit de 2,2 miliarde lei; Anul 2011 - profit de 4,5 miliarde lei; Anul 2012 - profit de 4,6 miliarde lei; Anul 2013 - profit de 5,6 miliarde lei. In toti acesti ani, reprezentantii OMV Austria aflati in functii de conducere din cadrul companiei au incasat lefuri exorbitante de zeci de mii de euro/lunar, ca si cand ar fi fost sefi de mari banci internationale.

Problema care se ridica la ora actuala, din punctul de vedere al intereselor Romaniei, este redeventa pe care OMV Petrom o plateste pentru exploatarea resurselor petrolifere nationale. Aceasta redeventa trebuia renegociata in 2014, la expirarea clauzei de 10 ani, conform prevederilor din contract, insa pana la acest moment niciun guvernant nu a manifestat vreo intentie in sensul acesta. Singurul care "s-a spart" ca lucrurile nu sunt in regula cu OMV Petrom este fostul Presedinte Traian Basescu care, pe fondul scandalului cu cotele de imigranti arabi impuse Romaniei, a explodat: "Daca domnul Cancelar al Austriei spune 'va luam banii daca nu primiti refugiati', atunci spunem si noi 'va luam si noi OMV Petrom, pentru ca nu s-a intalnit hotul cu prostul'." Numeroase voci publice care au studiat privatizarea Petrom in favoarea OMV au apreciat ca prejudiciul suferit de Romania de pe urma acestui contract vadit dezavantajos ar fi de peste 20 miliarde euro.

In pofida rapoartelor SRI, in care s-au semnalat probleme grave cu privire la privatizarea SNP Petrom SA, in raport de prevederile art. 136 din Constitutie, potrivit carora "bogatiile din interes public ale subsolului... fac obiectul exclusiv al proprietatii publice", precum si in pofida unui raport al Comisiei de ancheta a Senatului, care a cerut, in octombrie 2007, Guvernului Romaniei sa renegocieze de urgenta redeventa, Directia Nationala Anticoruptie condusa de Laura Codruta Kovesi nu a deschis nicio ancheta. Procurorii anticoruptie chiar nu sunt interesati sa afle daca a mai beneficiat cineva de pe urma acestei privatizari, si cine, si daca au fost dati bani pe sub mana pentru facilitarea vanzarii? Sau sunt mai preocupati procurorii de oua negre si mite de 500 de lei?, comenteaza, de pilda, jurnalistii de la Lumea Justitiei.

La finele anului trecut, Senatul Romaniei a adoptat o modificare la Legea nr.51/1991 privind Siguranta Nationala, astfel incat "orice actiune sau inactiune care lezeze interesele economice strategice ale Romaniei" reprezinta o amenintare la adresa sigurantei nationale. Legea a fost deja promulgata de Presedintele Klaus Iohannis. Practic, in urma acestui act normativ, daca Guvernul Romaniei nu va lua masuri urgente de renegociere a redeventei stabilite cu OMV Petrom, astfel incat Statul roman sa obtina pretul corect pentru resursele petrolifere exploatate de aceasta companie, riscam sa ne aflam in fata unei inactiuni de natura sa atenteze la siguranta nationala. In mod ironic, desi Romania are resurse petrolifere proprii, cetateanul roman plateste la pompe unul din cele mai mari pretul la carburanti din toate statele Uniunii Europene.