Europa în fața unui un nou cutremur financiar. Românii vor ieși extrem de șifonați

• Tweet

De la data de 1 ianuarie a acestui an, miniștrii de finanțe ai statelor membre și Parlamentul European au pregătit deponenților și investitorilor băncilor o surpriză de proporții. Ei vor fi cei care vor suporta eventualele pierderi ale acestora, pe sistemul denumit „bail-in" patentat de ciprioți.

Asta înseamnă că românii cu posibilități financiare n-ar mai trebui să-și țină lichiditățile în bănci, dacă nu vor să riște să rămână fără ele, eventual să le transforme în obiecte de valoare, aur, argint și terenuri. Sau dacă nu, să-și țină agoniseala în mai multe bănci, ca să mai diminueze din riscuri.

Sistemul „bail-in" impus pe șest

Potrivit proiectului ce trebuie finalizat până în luna august a acestui an, prin aderarea tuturor statelor membre UE la sistemul „bail-in", clienții băncilor vor suporta eventualele pierderi ale acestora, iar nu guvernele („bail-out") ca până acum. Această măsură ar trebui să-i protejeze pe toți contribuabili, care în timpul crizei trecute au fost nevoiți să suporte, din puținul lor, pierderile băncilor, deoarece acestea au fost ajutate cu fonduri din bugetele naționale.

Instituindu-se modelul cipriot la întregul grup comunitar, când ciprioții s-au trezit peste noapte fără 80-90% din depozitele lor, se va recurge la un fel de haiducie, luându-se bani doar de la cei înstăriți. Interesant este că, în ciuda impactului major al acestei prevederi intrate deja în vigoare, măsura aproape că n-a fost mediatizată în Europa. În ceea ce-i privește pe europarlamentarii noștri, aceștia n-au informat populația României până acum, în legătură cu ce ne așteaptă, din rațiuni cu siguranță potrivnice interesului național.

Cine pierde, cine caștigă

Cele mai expuse țări, în fața unei tornade financiare viitoare, sunt în număr de 12, după cum urmează: Grecia, Bulgaria, România, Cehia, Polonia, Lituania, Malta, Luxemburg, Suedia, Olanda, Franța și Italia, unde sistemele bancare sunt mai fragile. În schimb, Germania - care este și o ferventă susținătoare a sistemului „bail-in" - va avea numai de câștigat, fiindcă nu se va mai expune suportării principalei poverii financiare, ca motor ecenomic al Europei, și în plus va fi principala beneficiară comunitară a scăderii drastice a monedei euro, alături de SUA. La fel, este de așteptat - potrivit analiștilor economici - ca Marea Britanie să nu adere la acest sistem controversat, fie și dacă va fi nevoită să suporte unele sancțiuni și amenzi, în urma declanșării procedurilor de infrigement.

Deponenții vor plăti oalele sparte

După unele păreri, ar fi normal ca deponenții băncilor să preia asupra lor o parte a pierderilor acestora, în cazul în care înregistrează un eșec financiar. Numai că respectivii deponenți nu sunt acționari, ci doar clienți, motiv din care n-ar fi corect să fie expuși riscurilor de acest gen. În plus, aceștia n-au acces la politicile bancare și nici nu decid ce salarii astronomice încasează șmecherii din sistem. Din aceste cauze este de așteptat ca mulți deponenți să-și mute conturile în alte țări, unde sistemul „bail-in" nu este agreeat, ceea ce echivalează cu o periculoasă decapitalizare a băncilor europene, cu un impact devastator la nivel comunitar.

În viziunea tuturor analiștilor, această măsură s-ar constitui într-un prim pas spre o uniune bancară europeană, mai ales că, până în anul 2025, se preconizează instituirea unui fond național de salvare a băncilor, în valoare de 1% din totalul depozitelor aflate în fiecare bancă. Fond ce ulterior, la o adică, va putea fi transformat într-unul comunitar.

Dan Coste