De ce este încarcerat un român, de peste opt luni

• Tweet

Necondamnat încă, Marian Mohan (62 de ani) se află în spatele gratiilor din 15 octombrie 2014, cea mai probată acuzație care i se aduce fiind aceea că, în tinerețe, a fost ofițer de Securitate în garda lui Ceaușescu.

Procurorii DIICOT l-au acuzat pe acesta, urmând ca judecătorii să se pronunțe, cu privire la o posibilă complicitate la trafic de droguri de mare risc, împreună cu câțiva făptuitori italieni, făcând parte din periculoasa celulă mafiotă N'Dragheta din Calabria. Numai că, așa cum și anchetatorii au reținut în rechizitoriul trimis instanței de judecată, fapta nu există, iar împotriva românului nu sunt probe că ar fi implicat în infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat.

Macaronarii sunt acuzați că au încercat să introducă în Italia 70 kg de cocaină provenită din Bolivia, via Portul Constanța, prin intermediul unei firme controlate de argeșeanul Marian Mohan. Este vorba despre șapte persoane, printre care și Scuteri Angelo, Valellonga Marino, Bellucci Pietro și Tripodi Demetrio, în prezent arestați, membri ai temutei organizații mafiote calabreze N'Dragheta.

Cocaina disimulată într-un container cu fier reciclabil

Transportul a fost disimulat într-un container care conținea material feros, Mohan trimițând banii necesari vămuirii primiți de la italieni - exportatorului bolivian. Containerul a fost plimbat mai întâi în Peru, de aici a fost transbordat pe alt vas cu destinația New York, ulterior Portugalia, fiind capturat în cele din urmă în Portul Rotterdam, la solicitarea autorităților judiciare italiene.

Cele 70 kg de cocaină au fost depistate ascunse în șapte profile metalice, care au fost confiscate de Vama olandeză, destinația containerului fiind de astă dată modificată spre Portul Constanța, urmând ca de aici să fie transportat pe cale terestră până la Milano. De menționat că un alt container similar a fost expediat tot din Bolivia, dar în acesta nu s-au găsit droguri, în prezent aflându-se în Portul Lisabona.

Acuzații

Prin intermediul SC Elzurom Aginvest SRL, Mohan este bănuit că l-a sprijinit pe Scuteri, aceștia perfectând împreună „acordurile cu furnizorii de droguri". Plățile făcute de fostul ofițer de Securitate, însă, se ridică la doar 8.500 de euro, fiind puțin probabil ca acesta să fie prețul tranzacției pentru 70 kg de cocaină, banii fiind necesari mai degrabă pentru operațiunile de transport și vămuire.

Procurorii DIICOT rețin cu mare pompă în rechizitoriul de trimitere în judecată a românului următoarele: „Dezinvoltura cu care a acționat inculpatul Mohan Marian decurge din pregătirea profesională pe care acesta a dobândit-o în calitate de ofițer activ în fosta Securitate, activitate desfășurată în perioada 1978 - 1987".

Fără acuzații

Implicarea lui Mohan în această poveste rezidă - în opinia anchetatorilor - din discuțiile telefonice și mesajele prin poșta electronică interceptate purtate de acesta cu exportatorul bolivian (rămas neidentificat) și italienii menționați anterior, deși în niciuna n-a fost vorba despre altceva decât de deșeuri feroase. Procurorii fiind de părere că aceștia „au folosit un limbaj criptat, aluziv, aparent lipsit de coerență, dar care este în realitate ermetic și logic, caracteristic acțiunilor circumscrise acestui tip de infracțiune".

În ciuda acestui fapt, pe parcursul întregii anchete penale, Mohan a susținut în permanență că n-a avut cunoștință că în containerul sigilat ar fi fost ascunse droguri. Aflate în colaborare cu DIICOT, în baza unei cereri de asistență judiciară, autoritățile italiene au transmis înscrisuri privind propria anchetă, în care s-a subliniat participarea la infracțiune a numitului Marian Mohan, „însă fără ca față de acesta să fie formulată vreo învinuire", potrivit rechizitoriului procurorilor români.

Fapta nu există

Din același rechizitoriu al procurorilor DIICOT înaintat instanțelor de judecată mai aflăm că, în cauza dedusă judecății, „urmează a se dispune clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare risc (...), întrucât cantitatea de 70 kg cocaină nu a mai fost introdusă în România, aceasta fiind capturată de autoritățile olandeze, urmare a solicitării transmise de către organele judiciare din Italia, astfel că, în speță, se fac aplicabile dispozițiile art. 16 lit. a) C.p.p." Care articol din Codul de procedură penală sună exact așa: „Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: fapta nu există".

Și, în cazul dat, nu există, deoarece drogurile n-au mai ajuns la noi. E simplu. De unde se pune întrebarea, dacă fapta nu există, pentru ce complicitate și la ce infracțiune este ținut în arest preventiv și inculpat numitul Marian Mohan? Că prezumția de nevinovăție nu poate fi ignorată pe considerentul că acesta a fost cândva, în urmă cu 27 - 28 de ani, ofițer activ al Securității, ocupându-se de fapt de protecția fostului președinte, nu de spionaj.

Nu există probe

Tot din rechizitoriul din care cităm mai aflăm că „se dispune clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C.penal, întrucât nu există probe că MOHAN MARIAN a săvârșit această infracțiune, respectiv că nu a avut cunoștință despre existența grupului organizat constituit din cetățenii italieni (...), astfel că în speță se fac aplicabile disp. art. 16 lit. c)". Text de lege care prevede: „nu există probe că o persoană a săvârșit o infracțiune".

În concluzie, fapta nu există, la fel cum nu există nici probe că ticălosul securist a săvârșit vreo infracțiune de crimă organizată. Și-atunci, despre ce complicitate poate fi vorba, cât a fost el de securist?

Manipulare prin mass media

Conform uzanțelor, procurorii au lansat în spațiul public, prin intermediul mass media, întregul rechizitoriu, astfel creându-se din start premisa că Marian Mohan ar fi vinovat și trebuie răstignit pe cruce. Poate că au dreptate, poate că nu, doar judecătorul fiind acela care poate stabili adevărul, în calitatea ce i-a fost atribuită de societate, aceea de mic Dumnezeu pe pământ.

Departe de noi gândul de a-i lua apărarea inculpatului de facto și, cu atât mai puțin, de a ne pronunța cu privire la vinovăția sau nevinovăția inculpatului, mai ales că a făcut parte din odioasa Securitate. Cu toate acestea, rigorile deontologice și mai ales principiul latinesc „audiatur et altera pars" nu ne pot lăsa indiferenți față de soarta unui om de 62 de ani pe care, probabil, toți prietenii și cunoscuții l-au uitat de când a dat de necaz. Drept urmare, îi dăm cuvântul și acuzatului.

Invocarea prezumției de nevinovăție sfidează Curtea

„În timpul anchetei s-au căutat numai porbe care să mă incrimineze, iar cel mai puternic argument al anchetatorilor a fost acela că am fost ofițer de Securitate. Tema ofițerului de Securitate a fost un leit-motiv pe parcursul rechizitoriului, astfel încât fosta mea profesie practicată acum aproape 30 de ani să pară o circumstanță agravantă, mai ales că soțul procuroarei de caz este un revoluționar din Timișoara anului 1989.

În decursul a șase teremene de judecată la diferite instanțe mi s-au respins pe bandă rulantă cererile de judecare sub arest la domiciliu sau măcar sub control judiciar, atrăgându-mi-se chiar atenția că sfidez Curtea, atunci când am îndrăznit să invoc prezumția de nevinovăție. La data când s-a deschis containerul de către autoritățile vamale olandeze, nu firma mea era proprietara mărfii, deoarece conosamentul (titlul de proprietate) se afla în posesia transportatorului. Eu deveneam proprietar, abia după ce intram în posesie, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată."

Datele problemei

- Italienii, cu tot cu mafia lor ticăloasă, vor fi trimiși în judecată la un moment dat.
- Autoritățile din Italia n-au formulat până în prezent nicio acuzație la adresa românului nostru.
- Inculpatul n-a fost niciodată proprietarul containerului în care se aflau stupefiantele.
- Procurori concluzionează în rechizitoriu, o dată, că fapta nu există (deoarece drogurile n-au ajuns în România), iar a doua oară, că în sarcina inculpatului nu poate fi reținută participarea la constituirea unui grup infracțional organizat.
- Aceiași procurori DIICOT îl acuză pe Mohan de complicitate la trafic de droguri de mare risc.

PĂI, DACĂ FAPTA NU EXISTĂ, IAR MOHAN N-A PARTICIPAT LA CONSTITUIREA UNEI GRUPĂRI CRIMINALE, CU CINE AR PUTEA FI COMPLICE???

Concluzii de bun-simț

De peste opt luni de zile, cetățeanul Marian Mohan, prezumtiv nevinovat până la proba contrarie, este ținut în spatele gratiilor la 62 de ani, având o sănătate șubredă dovedită prin acte medicale. Următorul termen de judecată, la care va solicita pentru ultima oară îndulcirea regimului în care e anchetat și judecat este la 23.06.2015. Dacă nu i se va aproba nici de această dată cererea, va rămâne închis alături de criminali, pedofili, violatori și psihopați periculoși, cine știe până când. Fiindcă judecătorii vor amâna la nesfârșit - după părerea noastră - pronunțarea în această speță întortocheată, cel puțin până în momentul în care se va da o condamnare în cazul mafioților.

Fiindcă că ar fi culmea ca românul să fie condamnat pentru complicitate la 12 ani de închisoare (maximum unei asemenea pedepse), în timp ce mafioții n-au fost condamnați încă. Pentru că ar fi culmea ca românul să fie condamnat pentru complicitate, la o pedeapsă mai mare decât cea a presupușilor săi complici făptuitori, deoarece Justiția europeană se învârte în jurul acelorași principii, iar complicele nu poate fi chemat să plătească mai rău decât făptuitorii.
Pentru că ar fi culmea ca românul să fie condamnat pentru complicitate la o faptă care nu există.

Și, peste toate acestea, ce pericol public reprezintă numitul Mohan pentru societate, când toți presupușii săi complici macaronari sunt arestați? Iată întrebări la care judecătorii, ce vor cântări ultima cerere ca Mohan să fie judecat sub control judiciar sau măcar în arest la domiciliu, ar trebui să cumpănească fără resentimente sau idei preconcepute.

Niki Florescu