• Tweet

Federaţia Internaţională de Fotbal a deschis o investigaţie care îl vizează pe unul dintre membrii Comisiei sale de etică, avocatul uruguayan Juan Pedro Damiani, pe care uriaşa anchetă asupra paradisurilor fiscale îl leagă de trei persoane inculpate de justiţia americană în cadrul de corupţie din cadrul FIFA, transmite AFP.

Această vastă anchetă de realizată de Consorţiul Internaţional al jurnaliştilor de investigaţie (ICIJ) se bazează pe aproximativ 11,5 milioane de documente, regrupate sub denumirea de "Panama Papers", care provin toate din arhivele cabinetului de avocatură Mossack Fonseca înregistrat în Panama. Potrivit acestor documente dezvăluite de ICIJ, Damiani şi cabinetul său de avocaţi ar fi lucrat pentru şapte societăţi offshore legate de uruguayanul Eugenio Figueredo, fost vicepreşedinte al FIFA şi fost membru al Comitetului Executiv al acestui for, arestat la Zurich, la finele lunii mai 2015.

Damiani ar fi servit, totodată, drept intermediar pentru o societate cu sediul în Nevada (SUA) şi având legătură cu oamenii de afaceri argentinieni Hugo şi Mariano Jinkis, conducătorii unei societăţi de marketing sportiv, urmăriţi la rândul lor de justiţia americană pentru o presupusă plată de zeci de milioane de dolari reprezentând mită pentru obţinerea drepturilor de televizare în America de Sud. Conform ICIJ, un purtător de cuvânt al Comisiei de etică a FIFA a declarat că Damiani a recunoscut, pe 18 martie, că a avut legături de afaceri cu Figueredo. Comisia de etică a decis ulterior să deschidă o anchetă preliminară, adaugă ICIJ.

Potrivit informatiilor din Panama Papers, in acest scandal exista si mai multi români care au fost investigati in ampla ancheta jurnalistica la care au luat parte si ziaristi ai Rise Project din România. Unul dintre acestia este Frank Timis, cel implicat in proiectul Rosia Montana prin Gold Corporation.

Consorţiul Internaţional al jurnaliştilor de investigaţie precizează însă că documentele nu pun în evidenţă existenţa unei manevre ilegale din partea lui Damiani sau a cabinetului său. Francezul Jerome Valcke, fostul secretar general al FIFA, concediat la jumătatea lunii ianuarie după ce a fost pus sub acuzare într-o afacere legată de revânzarea de bilete pentru Cupa Mondială 2014, apare de asemenea în documentele respective, în calitate de proprietar al unei societăţi cu sediul în Insulele Virgine britanice şi creată în iulie 2014, aparent pentru cumpărarea unui yacht înregistrat în Insulele Cayman.

Scurgerile de informaţii financiare provenind din 11,5 milioane de documente de la o firmă de avocatură din Panama au dezvăluit modul în care politicieni de top, staruri sportive şi criminali şi-au ascuns banii folosind paradisuri fiscale offshore, se arată într-o anchetă apărută duminică în publicaţia germană Sueddeutsche Zeitung, transmit Reuters, DPA, BBC şi CNBC.

Datele se referă la cel puţin 12 foşti şi actuali şefi de stat şi 128 de personalităţi publice implicaţi în tranzacţii financiare ilicite. Printre cei implicaţi se află preşedintele rus Vladimir Putin, fostul preşedinte egiptean Hosny Mubarak, fostul lider libanez Muammar Gaddafi şi preşedintele sirian Bashar al-Assad.
Scurgerile de informaţii vin de la Mossack Fonseca, una dintre cele mai mari şi mai discrete firme de avocatură offshore din lume. Directorul Mossack Fonseca consideră că această companie nu a comis nicio ilegalitate şi că ea este victima unei "campanii internaţionale împotriva vieţii private".

Documentele au fost obţinute de Sueddeutsche Zeitung. Publicaţia germană a precizat că un angajat al firmei de avocatură a transmit datele, punându-şi viaţa în pericol. Angajatul nu a fost identificat în raport. Aşa numitele "Panama Papers" prezintă activităţile a 214.000 de entităţi offshore, conform presei din 78 de ţări implicată în evaluarea datelor. Sueddeutsche Zeitung a împărtăşit informaţiile Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), posturilor de televiziune ARD, BBC şi publicaţiei britanice Guardian.

"2,6 terabiţi de date, 11,5 milioane de documente şi 214.000 entităţi offshore: Panama Papers reprezintă cea mai semnificativă scurgere de informaţii la care au avut vreodată acces jurnaliştii", a anunţat duminică Sueddeutsche. Conform postului german de televiziune ARD, documentele evaluate constau în emailuri, extrase de cont, copii după paşapoarte şi alte documente. Pe lângă dezvăluirea activităţilor offshore desfăşurate de 140 politicieni şi oficiali de rang înalt din întreaga lume, datele includ şi numele unor spioni, traficanţi de droguri şi alţi infractori. Numeroase celebrităţi şi sportivi de top au profitat de avantajele companiilor offshore.

Georg Mascolo, care a coordonat ancheta de la Sueddeutsche Zeitung şi două posturi germane de televiziune, a afirmat duminică seara că se aşteaptă ca dezvăluirile privind paradisurile fiscale să fie destul de "explozive" şi să apară noi surprize. Acestea vor fi prezentate în zilele următoare în presa germană şi sunt "remarcabile, deoarece nu a mai existat niciodată posibilitatea de a pătrunde atât de adânc în activitatea acestor paradisuri fiscale", susţine Mascolo. Guvernul panamez a dat publicităţii o declaraţie în care susţine că a urmat o politică de "toleranţă zero" în toate domeniile privind serviciile financiare sau juridice care nu sunt au un nivel ridicat de transparenţă. Documentele din Panama Papers acoperă perioada anilor '70 până în primăvara acestui an.

Şefi de stat şi alţi politicieni de rang înalt, miliardari, celebrităţi, sportivi, dar şi reţele criminale se numără printre beneficiarii reali a peste 214.000 de societăţi offshore înregistrate în 21 de paradisuri fiscale, relevă o anchetă jurnalistică efectuată în comun de 107 instituţii media care au reuşit să intre în posesia unor documente din arhivele secrete ale unei societăţi panameze de consultanţă, documente denumite acum generic "Panama Papers", relatează duminică publicaţiile Le Monde şi Le Soir.

Aceasta din urmă o caracterizează drept cea mai mare scurgere de informaţii financiare înregistrată până în prezent, în timp ce Le Monde o descrie drept cea mai spectaculoasă intruziune în lumea obscură a finanţelor offshore. Dar ancheta coordonată de Consorţiul Internaţional al jurnaliştilor de investigaţie (ICIJ) este semnificativă nu doar prin numărul documentelor - potrivit Le Monde ar fi circa 11,5 milioane-, ci şi prin faptul că nume grele ar putea fi vizate de aceste dezvăluiri, Le Soir estimând că "şocul din această duminică este planetar".

Printre cei care au recurs la diferite montaje financiare pentru a-şi disimula averile sunt enumeraţi deocamdată membri ai anturajului preşedintelui rus Vladimir Putin, premierul pakistanez Nawaz Sharif, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi fostul şef al executivului de la Kiev, Pavlo Lazarenko, premierul islandez, Sigmundur David Gunnlaugsson, regele Salman al Arabiei Saudite, preşedintele argentinian Mauricio Macri sau fostul premier irakian Ayad Allawi. Sunt evocate şi nume din afara lumii politice, cum ar fi cazul fotbalistului Lionel Messi sau al fostului preşedinte al UEFA, Michel Platini.

Publicaţia belgiană Le Soir promite că în zilele următoare va face numeroase dezvăluiri despre belgienii care şi-au ascuns patrimoniile prin paradisurile fiscale, precizând deocamdată că numărul lor este de 732. În centrul acestei "pânze de păianjen" se află societatea de avocatură Mossack Fonseca, specializată în consultanţă pentru crearea companiilor offshore, societăţi ecran ce disimulează identitatea reală a proprietarilor lor, potrivit sursei citate.

Societatea Mossack Fonseca este înregistrată în Panama, ţară considerată unul dintre centrele financiare cele mai opace ale planetei şi o placă turnantă pentru spălarea de bani, mai ales a fondurilor provenite din fraude şi activităţi criminale, precizează Le Soir. Documentele din arhiva acestei societăţi panameze relevă că, începând din anul 1977 şi până în 2015, ea a creat sau administrat peste 214.000 de entităţi offshore în 21 de paradisuri fiscale pentru clienţi proveniţi din peste 200 de ţări şi teritorii.

Le Monde subliniază că aceste informaţii ar fi rămas în continuare secrete dacă o sursă anonimă nu ar fi început anul trecut să transmită această 'mină de aur' jurnaliştilor publicaţiei germane Suddeutsche Zeitung, care a reuşit astfel să cerceteze acuzaţiile de fraudă ce au vizat atunci Commerzbank, a doua bancă a Germaniei. Remarcând însă volumul datelor, cotidianul german a cerut sprijinul ICIJ, care a iniţiat astfel investigaţia anunţată acum şi care ar putea fi în zilele următoare sursa unor dezvăluiri cu numeroase implicaţii.