• Tweet

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va rosti miercuri, în Parlamentul European, discursul anual despre starea Uniunii, în care va prezenta principalele priorităţi şi viziunea UE pentru anul următor. La doar 10 luni de la începutul celui de-al doilea mandat la conducere, von der Leyen se află însă sub o presiune puternică. Pare să fi supărat pe toată lumea, aşa că un discurs care în mod normal ar fi fost unul de rutină se va transforma în ceva cu totul diferit.

Ursula von der Leyen se pregăteşte să înfrunte, de la ora locală 9:00 (10:00, ora României) un Parlament European furios şi indisciplinat, care doreşte să-şi exprime lunga listă de nemulţumiri, pe lângă ascultarea planurilor sale pentru viitor. În urmă cu nouă luni, preşedinta Comisiei Europene rostea discursul inaugural al celui de-al doilea mandat al său, iar Uniunea Europeană îşi schimba cursul, confruntată cu noi realităţi.

Cu câteva luni înainte, un cuplu de foşti prim-miniştri italieni - Enrico Letta şi Mario Draghi - publicaseră două rapoarte privind piaţa unică a UE şi, respectiv, competitivitatea. Ambele semnalaseră necesitatea unei schimbări dramatice de politică pentru redresarea economiei europene. Şi, bineînţeles, preşedintele american Donald Trump tocmai fusese ales la Casa Albă, adăugând un sentiment de urgenţă eforturilor de susţinere a economiei europene.

Când preşedinta Comisiei Europene va ţine miercuri primul său discurs privind starea Uniunii Europene din cel de-al doilea mandat, criticii o vor acuza că a slăbit Europa vânzându-i-o lui Donald Trump printr-un acord comercial dezechilibrat, că a abandonat fermierii prin aprobarea unui acord cu America de Sud, că a destrămat politicile de combatere a schimbărilor climatice şi că a păstrat tăcerea cu privire la Gaza - pentru a numi doar câteva dintre nemulţumirile care se acumulează.

Discursul, consideră POLITICO, este mai puţin un nou început pentru noul an politic şi mai mult o operaţiune de salvare. La doar 10 luni de la începutul celui de-al doilea mandat la conducere, von der Leyen se află sub o presiune puternică - din partea Parlamentului ales democratic, din interiorul structurii mai largi a UE şi din partea evenimentelor globale.

Grupurile politice care timp de decenii au fost prietenoase cu preşedinţii de centru-dreapta ai Comisiei Europene pun acum la îndoială aceste alianţe. Forţele de dreapta în ascensiune cer politici mai dure în probleme precum migraţia şi mediul şi văd UE ca pe un sac de box convenabil. Liderii SUA şi Rusiei au tulburat multe lucruri care păreau odată certe cu privire la locul Europei în lume.

„A fost o vară proastă pentru Europa", a declarat Bas Eickhout, copreşedinte al Verzilor în Parlamentul European, un grup politic diferit de cel al lui von der Leyen, dar care a votat-o în funcţie. „Ceea ce dorim în mod clar ca mesaj din partea preşedintelui Comisiei este că lucrurile trebuie să se schimbe", spune politicianul ecologist.

„Ne aşteptăm la o conducere clară din partea executivului", a declarat Valérie Hayer, şefa grupului liberal Renew Europe, pentru POLITICO. „Europa nu îşi poate permite stagnarea instituţională sau blocajul", subliniază ea. Această aparentă lipsă de leadership i-a consternat pe politicienii de toate culorile şi de aceea sunt gata să se năpustească asupra lui von der Leyen personal. În rândul membrilor Comisiei şi ai Parlamentului, rănile sunt încă proaspete după moţiunea de cenzură împotriva lui von der Leyen din iulie.

Grupurile de la extremele spectrului politic plănuiesc deja o altă moţiune încă din octombrie - o manifestare fără precedent de opoziţie faţă de un preşedinte al Comisiei. Deşi discursul privind starea Uniunii este adesea văzut la Bruxelles ca un început destul de banal al sezonului politic - plin de hiperbole şi ceremonii şi sărac în planuri concrete, în care preşedintele Comisiei se laudă cu realizările din ultimele 12 luni şi face promisiuni mari pentru viitor -, anul acesta există un curent subteran care va adăuga un plus de tensiune.

„Nu cred că Comisia este speriată", a declarat un oficial al Comisiei bine poziţionat, care a vorbit sub condiţia anonimatului. „Dar cu siguranţă există o conştientizare a tensiunilor politice din Parlament şi a nemulţumirii grupurilor politice, inclusiv din cadrul majorităţii lui von der Leyen, faţă de unele dintre acţiunile şi politicile Comisiei", spune oficialul.

Ceea ce este în mod normal un exerciţiu „de rutină" de negocieri între Parlament şi Comisie pentru a ajunge la un acord asupra planurilor politice pentru anul respectiv va fi probabil afectat de tensiuni ridicate şi de o polarizare politică, crede Richard Corbett, fost deputat european şi consilier al preşedintelui Consiliului European. Von der Leyen trebuie să se asigure că „va calma aceste puncte de vedere diferite din Parlament", a subliniat el.

Problema este că ea nu are prea multe victorii cu care să se laude, în afară de un fond de 150 de miliarde de euro pentru stimularea apărării, iar Parlamentul a intentat o acţiune în justiţie împotriva acestei iniţiative după ce Comisia a marginalizat legislatorii pentru a o pune în aplicare. Von der Leyen poate, de asemenea, să promoveze legi pentru reducerea birocraţiei, în scopul de a ajuta industria aflată în dificultate, dar acestea sunt contestate de o mare parte a deputaţilor din grupurile socialist, ecologist şi liberal.

În ciuda numeroaselor iniţiative de îmbunătăţire a competitivităţii Europei, declanşate de un raport istoric al fostului preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în urmă cu un an, Parlamentul critică lipsa de progrese.

Doar grupul propriu al lui von der Leyen, Partidul Popular European de centru-dreapta, este gata să o apere cu orice preţ. Dar chiar şi în rândurile propriului grup, legislatorii francezi, polonezi şi irlandezi au criticat Comisia ca fiind „netransparentă" pentru că s-a grăbit să finalizeze acordul de liber schimb Mercosur cu cinci ţări din America Latină. Comisia a încheiat pactul în contextul unei rupturi comerciale cu SUA, dar criticii săi susţin că acesta subminează agricultorii europeni.

Pentru mulţi europarlamentari, votul de neîncredere organizat împotriva lui von der Leyen acum o lună şi jumătate a deschis cutia Pandorei. Având în vedere că sunt necesare doar 76 de semnături pentru a forţa un alt vot, observatorii spun că acesta riscă să devină o practică obişnuită, mai degrabă decât o ameninţare extraordinară.

Grupul Stângii a anunţat săptămâna trecută că mai caută încă 26 de semnături pentru a lansa un nou vot încă din octombrie, condamnând-o pe von der Leyen pentru tăcerea sa cu privire la conflictul din Gaza şi acordul comercial cu SUA. „Şi în acest an, SOTEU (Starea Uniunii) nu va fi altceva decât o farsă menită să lustruiască imaginea Comisiei, în timp ce von der Leyen înrăutăţeşte starea Uniunii Europene an de an", a declarat pentru POLITICO copreşedinta grupului Stângii, Manon Aubry.

Grupul de extremă dreapta Patrioţii pregăteşte, de asemenea, propria moţiune de cenzură cu privire la acordul Mercosur, a declarat Marine Le Pen, una dintre cele mai proeminente membre ale grupului.

„Aceste tipuri de moţiuni, în contextul ofensivei ruseşti în curs, nu fac decât să slăbească UE şi să submineze investiţiile Europei în securitatea şi apărarea noastră comună", a comentat Andrzej Halicki, şeful Coaliţiei Civice din Polonia (la guvernare la Varşovia) în cadrul PPE - familia politică a lui von der Leyen.

Socialiştii şi liberalii, care - în multe cazuri cu reticenţă - au susţinut-o pe von der Leyen în iulie, se aşteaptă acum ca ea să le răsplătească loialitatea prin angajamente clare faţă de majoritatea centristă, după ce au acuzat Comisia că s-a aliat cu grupurile de extremă dreapta în încercarea de a bloca un proiect de lege împotriva greenwashing-ului.

Socialiştii, liberalii şi Verzii - care în trecut au colaborat cu PPE-ul de centru-dreapta pentru a urmări o agendă moderată - au la fel de mult de pierdut din instabilitatea UE ca şi grupul lui von der Leyen şi nu sunt prea dornici să iniţieze noi moţiuni.