• Tweet

Un angajat al unui hipermarket din Constanţa a dezvăluit pentru Adevărul paşii ilegali pe care sunt nevoiţi să-i parcurgă angajaţii din sectorul carmangerie cu produsele care nu s-au vândut în perioada de valabilitate.

Marii agenţi economici din Constanţa fac comenzi mari la carne şi la produsele din carne, mai ales în perioada Sărbătorilor. Numai că nu toată carnea se vinde. Ce se întâmplă cu produsele care expiră? Normal, ele trebuie depozitate în locuri special amenajate în fiecare mare centru economic şi, apoi, duse la neutralizare, adică să fie distruse în spaţii speciale. Însă, în unele centre comerciale, practica este cu totul alta. Un angajat al unui mare magazin din Constanţa a dezvăluit ce sunt obligaţi să facă cei care lucrează la sectorul de carne cu produsele expirate. Dar să vedem care este drumul produselor din carne din momentul în care intră pe poarta magazinului până când ajung pe mesele noastre sau la staţia de distrugere.

În ceea ce priveşte carnea de porc şi de vită, în carmangeriile din marile magazine ea ajunge sub formă de carcasă. Produsele au termen de valabilitate de şapte zile. Angajaţii carmangeriei tranşează carnea şi din ea scot pulpa, spata şi o feliază. Frumos ambalate, aceste produse ajung în vitrină. Aici, produsele primesc termen de valabilitate de trei zile. Altfel, îşi schimbă culoarea, dacă sunt expuse mai mult timp în vitrine, acolo unde nici temperatura nu este foarte scăzută. Evident, nu toată marfa se vinde şi, în cea de-a treia zi, normal ar fi ca produsele din carne rămase în galantare să se arunce. În realitate, însă, nu se întâmplă aşa.

În loc să fie trimisă la incinerare, carnea se retrage din vitrină în dimineaţa expirării şi ajunge din nou în sala de tranşare unde se elimină de pe fiecare bucată partea stricată, cea care îşi pierde cel mai repede culoarea de marfă proaspătă. Apoi, carnea se taie sub formă de cubuleţe şi se scoate din nou la vânzare reambalată şi prezentată în aceleaşi galantare. Produsul deja expirat primeşte, evident, un nou termen de valabilitate, mai exact alte trei zile. Dacă nici cubuleţele din carne aşa-zis proaspete nu se vând în totalitate, marfa rămasă se întoarce din nou în carmangerie, adică tot în hipermarket, dar departe de ochii clienţilor, şi se condimentează, apoi se reîntoarce în vitrină. De data aceasta, noile cubuleţe contimentate au termenul de valabilitate mai mare: patru zile.

Carnea ar fi trbuit, însă, aruncată demult, pentru că ea începea să miroase, iar condimentele nu fac altceva decât să ascundă gustul şi mirosul neconforme. Sunt situaţii când nici cubuleţele din carne condimentată nu se vând. Dar nici acum nu se aruncă. Se retrage de la vânzare şi se spală cu apă rece. După ce se scurge bine apa de pe carne, ea se toacă şi ajunge în mici sau în carne tocată vândute clienţilor. Termenul de valabilitate al unui astfel de produs este de şase zile. Dacă nici aşa marele magazin nu scapă de ea, marfa ajunge la sectorul gastronomie al hipermarketului, unde cu carnea tocată se prepară musaca, chiftele, sarmale.

Practic, în acest moment, carnea a expirat deja de 13 zile. În cazul produselor din carne al căror ambalaj se deteriorează pe timpul cât stau în vitrină, acestora li se schimbă folia, tot departe de ochii cumpărătorilor, iar alimentul capătă un nou termen de valabilitate, care începe să curgă de la momentul în care este pentru a doua oară foliat. În ceea ce priveşte batoanele de salam, de şuncă presată, care se feliază, există o metodă neortodoxă care se foloseşte pentru a nu se elimina folia care se înnegreşte peste noapte. Astfel, batonul se freacă pe gheaţă şi culoarea iniţială a produsului „reînvie". In marile centre comerciale, mai există o altă practică pentru a păcăli clienţii. În privinţa produselor afumate care capătă o mâzgă la exterior de atâta stat în vitrină: se spală cu apă şi se pulverizează peste ele stropi de ulei.

Lucian Lungoci, purtătorul de cuvânt al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa, spune că este greu de crezut că se poate întâmpla aşa ceva în marile centre comerciale din Constanţa, dar nu este nimic exclus: „Trebuie să vedem efectiv ce se întâmplă acolo. Iar cine a sesizat acest lucru poate veni la noi şi să facă o reclamaţie şi nu îl vom deconspira". Specialistul a adăugat faptul că OPC Constanţa nu dispune de aparatură pentru efectuarea analizelor de carne. „Noi nu putem decât să facem controale în urma unor sesizări ale consumatorilor sau să facem controale tematice. De exemplu, vă spun că niciun client nu a depus la OPC vreo reclamaţie privind calitatea alimentelor mâncate la sectorul gastronomie de la Auchan la sfârşitul lunii decembrie. Noi ne-am sesizat din presă", a spus el.

Doctorul Cristina Linte, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVA) Constanţa, spune că procedura este ca produsele din carne şi carnea care iese din termenul de valabilitate să fie confiscate. DSVA eliberează un certificat sanitar-veterinar şi, apoi, produsele expirate se trimit la neutralizare. La marile himermarketuri se fac periodic controale, în funcţie de categoria de risc a unităţii. Spre exemplu, ultima dată, inspectorii DSV Constanţa au fost în control la Auchan în luna octombrie şi nu au constatat nicio neregulă, deci nu au aplicat nicio sancţiune. Apoi, fiecare mare magazin are propriul său program de autocontrol, pe care şi-l respectă şi şi-l asumă.

Direcţia Sanitar Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor nu face analize ale produselor expuse în marile magazine, decât în caz de reclamaţii sau de suspiciuni, spun specialiştii constănţeni. Auchan Constanţa a băgat în spital 18 persoane Nu mai puţin de 18 persoane au ajuns, săptămâna tercută, la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, după ce au mâncat alimente preparate la sectorul Gastronomie, înainte de Crăciun. Pacienţii au primit diagnosticul de toxiinfecţie alimentară - enterocolită cu salmonela.

Inspectorii OPC s-au sesizat şi, în a doua zi de Crăciun, au mers la Auchan în control. Ce au găsit este greu de imaginat: o cantitate de 15,3 kilograme de preparate culinare - orez sârbesc, piure de cartofi, paste cu pui, piept de pui la rotisor, cotlet la grătar - produse care nu respectau condiţiile de depozitare, iar în spaţiul de depozitare a fost găsită o cantitate de 98,53 de kilograme de piftie de curcan, piftie porc, ruladă de spanac cu brânză, carne fiartă de porc, carne la garniţă şi cremă de zahăr ars având data durabilităţii minimale depăşită.