PROBAȚIUNEA - pariul pierdut al sistemului judiciar (I)

Postat la: 12.04.2016 | Scris de: ZIUA NEWS

Mai mult decât cu condițiile precare de detenție și condamnările pe care le încasăm din partea CEDO, țara noastră se confruntă cu o problemă mult mai gravă. Iar rezolvarea sau măcar ameliorarea acesteia se află în pixurile premierului Dacian Cioloș și ministrului Justiției, Raluca Prună. Este vorba despre instituția probațiunii - ce se îngrijește de persoanele condamnate cu suspendarea sau amânarea executării pedepsei ori le supraveghează pe cele eliberate anticipat din penitenciare -, care la ora actuală funcționează cu mult sub limita de avarie.

Ca serviciu de interes public, contribuind la înfăptuirea actului de justiție, probațiunea înglobează o sumedenie de atribuții ce trebuie duse la îndeplinire de 355 de consilieri de probațiune în teritoriu și 33 de inspectori, funcționari și juriști la nivel central. La sfârșitul anului trecut, în evidențele direcției se aflau 42.034 persoane (minori și majori), în timp ce în spatele gratiilor erau încarcerate 28.334 de persoane. Altfel spus, în libertate sunt mai multe persoane condamnate decât în penitenciare. Cu toate acestea, avem 12.657 de gardieni (cu un buget alocat de un miliard de lei) și doar 355 de consilieri de probațiune. Adică, grosso modo, un gardian păzește puțin peste doi deținuți, iar un consilier de probațiune trebuie să supravegheze 118 persoane condamnate. Ceea ce este și scandalos, și nerealist, din toate punctele de vedere.

Prioritatea zero a ministresei Raluca Prună

Lăsând impresia că a înțeles spinoasa problemă cu care se confruntă sistemul judiciar românesc la acest capitol - după aproape 20 de ani de funcționare deficitară, ba chiar derizorie a probațiunii -, ministrul Prună și-a luat angajamentul să îndrepte lucrurile. Recte, să propună prim-ministrului Cioloș extinderea Direcției Naționale de Probațiune cu 565 de posturi (personal de probațiune și auxiliar), printr-o ordonanță de urgență atât de necesară supravegherii eficiente a persoanelor condamnate, dar neîncarcerate, ori a celor eliberate anticipat din penitenciare. Demnitarul tehnocrat chiar a catalogat această ambiție drept o prioritate personală zero, ca să fie luat în serios și să mai diminueze valul de proteste ale consilierilor de probațiune din teritoriu, care sunt copleșiți de volumul de muncă ce le este pus în cârcă și reținut în sarcină. Raluca Prună a promis asta în luna februarie, apoi și-a reiterat angajamentul prin martie, dar lucrurile au rămas tot ca-n gară.

Premierul poate reabilita probațiunea

În primul rând, ca activitatea instituției probațiunii să intre pe un făgaș normal, prin suplimentarea personalului și a dotărilor DNP, este nevoie de fonduri. Iar banii necesari nu pot veni decât dintr-o rectificare bugetară sau din rezervele financiare aflate la dispoziția guvernului. Așadar, raportat la importanța socială a supravegherii și reabilitării persoanelor condamnate, dar și la siguranța cetățenilor, decizia se află în mâna premierului tehnocrat Dacian Cioloș. Care premier, la rândul lui, se confruntă cu o seamă de probleme în exercitarea mandatului, cel mai adesea abținându-se să adopte decizii pe termen lung, știut fiind faptul că, după alegerile din noiembrie - cel mai probabil -, cabinetul său va fi înlocuit. Dacă nu cumva până atunci, la presiunile sferei politice, ministresa Prună nu va fi remaniată, alegându-se praful de toate promisiunile acesteia. Cu alte cuvinte, dacă până-n noiembrie anul curent nu se întâmplă nicio minune, o luăm de la capăt, de unde am plecat.

Legislația nu este complet aplicabilă

Cele descrise până aici nu se constituie în singurele impedimente, ce împiedică instituția probațiunii să se transforme dintr-o glumă proastă, în ceva serios și extrem de util societății. După cum se știe, începând cu februarie 2014, odată cu adoptarea noilor coduri în materie penală, numărul condamnaților cu privare de libertate s-a diminuat constant, iar cel al persoanelor condamnate cu suspendarea sau amânarea pedepsei s-a majorat, serviciile de probațiune ajungând în pragul colapsului. Anterior, Ministerul Justiției și CSM au elaborat un plan de implementare a noilor coduri, dar la numărul angajaților din sistem nu s-a umblat deloc, fostul ministru, Robert Cazanciuc, având alte priorități pe agenda sa de lucru. Nici măcar în materie legislativă lucrurile nu sunt încă bătute-n cuie, pentru că Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune și Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurile neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal nu sunt încă funcționale, în lipsa elaborării regulamentelor de aplicare. La fel, nici statutul personalului de probațiune n-a fost încă adoptat.

Urmează mișcări de protest și pichetări ale Ministerul Justiției

Despre modul deplorabil în care-și desfășoară activitatea serviciile de probațiune din teritoriu, despre riscurile la care se expun consilierii de probațiune în exercitarea profesiei, siguranța acestora nefiind încă oferită de către Jandarmeria Română, așa cum scrie la lege, dar și despre alte nemulțumiri ale personalului din sistem vom reveni în episoadele viitoare. Ne vom referi inclusiv la grevele spontane declanșate la nivelul mai multor județe, unde angajații au ajuns la capătul răbdării din cauza voumului înfiorător de muncă, aceștia fiind puși în imposibilitatea de a-și exercita profesia în condiții cât de cât normale și eficiente.

Dan Coste