• Tweet

Un caz de spionaj dezvăluit în Bulgaria readuce în atenţia publicului eforturile propagandistice depuse de Moscova prin interpuşi pentru a influenţa direcţia unor state terţe.

Sofia şi Moscova au început cu stângul luna septembrie în relaţiile bilaterale. Primul motiv de scandal l-a constituit organizarea unei expoziţii în cinstea armatei sovietice „eliberatoare" la Ambasada rusă de la Sofia, un eveniment criticat aspru de Ministerul de Externe al Bulgariei. Al doilea motiv l-a reprezentat arestarea unui fost deputat bulgar sub acuzaţia de spionaj în favoarea statului rus şi expunerea legăturilor sale de la Moscova. Este al doilea caz de activitate a unor agenţi ruşi în teritoriul bulgar făcut public de Sofia în cursul acestui an.

Fostul deputat socialist bulgar Nikolai Malinov, aflat în prezent la conducerea ONG-ului Mişcarea Naţională Rusofilă, a fost arestat recent sub acuzaţia că „s-a pus în slujba unor organizaţii străine pentru a spiona în favoarea lor". Procurorul general al Bulgariei, Sotir Ţaţarov, a vorbit despre o schemă amplă, implicând apropiaţi ai liderului de la Kremlin Vladimir Putin şi ai spionajului rus, asociaţii şi structuri de stat, precum şi proiecte de influenţare a politicii locale în sensul dorit de Moscova.

Mai exact, Malinov este acuzat că a acţionat pentru două organizaţii din Rusia şi reprezentanţii lor, şi anume Societatea Vulturului cu Două Capete, care aparţine oligarhului Konstantin Malofeev, şi Institutul Rus pentru Studii Strategice (IRSS), condus până în 2017 de fostul spion Leonid Reşetnikov. Potrivit lui Ţaţarov, fostul deputat bulgar şi-a utilizat ONG-ul pentru a primi anumite sume de bani din Rusia.

În schimbul banilor, Malinov, care are acces jurnalişti, oameni de afaceri şi politiceni, a intermediat întâlniri între oficiali bulgari şi contactele sale de la Moscova, printre care Malofeev şi Reşetnikov, şi a transmis informaţii despre „activităţile organelor de stat". În 2014, fostul deputat bulgar a încercat să achiziţioneze postul local de televiziune TV 7 pentru a-l folosi ca platformă de propagandă prorusă în ţara vecină. Îndrumările în acest sens au venit de la Reşetnikov, iar fondurile necesare tranzacţiei de la Malofeev.

În concluzie, activităţile lui Malinov erau de natură să afecteze mod direct securitatea naţională a Bulgariei şi făceau parte dintr-un efort mai larg de a reorienta politica externă a Sofiei către Moscova, în detrimentul Uniunii Europene, potrivit procurorului general bulgar. Ancheta a fost deschisă pe data de 4 iulie, în baza articolului 105 din Codul Penal Bulgar, care prevede pedepse între 3 şi 15 ani de închisoare pentru spionaj.

Mişcarea Rusofilii şi agenţii ruşi

Pe lângă Malinov, mai mulţi membri ai Mişcării Naţionale Rusofile au fost reţinuţi şi audiaţi de autorităţi. Printre ei figurează Iurii Borisov, fost redactor-şef al oficiosului socialist „Duma" şi secretar al ONG-ului în cauză. Mişcarea Naţională Rusofilă se declară o organizaţie nonguvernamentală care îşi propune „dezvoltarea prieteniei şi colaborării între Bulgaria şi Rusia în baza tradiţiilor istorice, valorilor creştin ortodoxe şi slave". Dar, după cum arată justiţia bulgară, această prietenie a fost de natură să submineze statul vecin.

Eliberat pe cauţiune, Nikolai Malinov s-a apărat spunând că simpatia sa prorusă şi relaţiile incriminate lui sunt de notorietate. La rândul lor, Konstantin Malofeev şi Leonid Reşetnikov s-au trezit cu interdicţii de intrare în teritoriul bulgar pe o perioadă de 10 ani. Născut pe 3 iulie 1974 la Puşcino, în apropiere de Moscova, Konstantin Malofeev şi-a început activitatea profesională la mijlocul anilor '90 ca jurist la o companie de investiţii prezentă pe diferite continente. În 2005, a fondat propria companie de investiţii, concentrându-se mai ales pe sectorul comunicaţiilor. În paralel, s-a implicat în politică.

A înfiinţat Societatea Vulturul cu Două Capete şi platforma Ţargrad, preferată de ideologi de extrema dreapta controversaţi precum Alex Jones şi Aleksandr Dughin. Carnegie Council îl prezintă drept un personaj aflat în conexiuni directe cu Kremlinul, în timp ce „Le Figaro" scrie despre el că „joacă rolul de pasarelă între putere rusă şi mişcările de extema dreaptă din Europa".

În februarie 2015, „Novaia Gazeta" dezvăluia un plan conceput cu un an mai devreme de Malofeev şi oamenii lui pentru anexarea peninsulei Crimeea şi tulburarea situaţiei în estul Ucrainei. În vara lui 2014, a fost inclus pe listele de sancţiuni ale Statelor Unite şi Uniunii Europene pentru rolul avut în războiul separatist din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk. Este considerat drept „sponsorul" separatiştilor proruşi din Ucraina şi un finanţator al unor obiective de politică externă ale statului rus. Doi lideri separatişti din Donbas, şi anume Aleksandr Borodai şi Igor Ghirkin, au fost angajaţii lui, potrivit presei ruse. Pe lângă Ucraina, umbra sa a fost observată în 2014 şi la Viena, ca organizator al unei reuniuni a unor forţe de extrema dreaptă din Europa, între care FPÖ (Austria), Ataka (Bulgaria) şi Frontul Naţional (Franţa).

În aprilie 2019, Malofeev a organizat în Bulgaria o conferinţă dedicată jurnaliştilor bulgari, persoanelor publice şi oamenilor de ştiinţă, în asociere cu Fundaţia Gorceakov. Fundaţia Gorceakov, care oferă granturi către o varietate de centre de reflecţie, ONG-uri, instituţii de presă şi persoane cu orientări proruse, este finanţată de către Ministerul de Externe al Rusiei şi cooperează, ca orice structură de tipul ei din Rusia, cu serviciile secrete. În prezent, Konstantin Malofeev pledează pentru un al cincilea mandat prezidenţial pentru Vladimir Putin, aflat de 20 de ani la putere.

Născut pe 6 februarie 1947 la Potsdam, în fosta Republică Democrată Germană, Leonid Reşetnikov este un fost agent din serviciile sovietice/ruse de informaţii externe. Oficial, activat în perioada 1976-2009. Cu doi ani înainte de a intra în spionaj, a absolvit Universitatea din Sofia. După retragerea oficială din spionaj, a condus în perioada 2009-2017 Institutul Rus pentru Studii Strategice. Din această calitate, a coordonat operaţiunea Malinov, potrivit justiţiei bulgare. Într-un postare pe Facebook, Reşetnikov i-a luat apărarea lui Malinov, susţinând că este „un patriot bulgar" şi că acuzaţiile formulate împotriva sa vin ca urmare a „declanşării de către americani a operaţiunii «Spioni Ruşi în Bulgaria»".

În ceea ce priveşte IRSS, este o organizaţie formată, potrivit Reuters, din seniori ai serviciilor secrete ruse. Fondat în 1992 ca parte a Serviciului rus de Informaţii Externe (SVR) din ordinul lui Boris Elţîn, IRSS a trecut în 2009 sub aripa Administraţiei Prezidenţiale Ruse. Acest institut este utilizat de serviciile secrete ruse pentru legendarea activităţilor operaţionale din străinătate.

Potrivit editorialistului Bloomberg Leonid Berşidski, sub conducerea lui Reşetnikov, institutul a încropit legături cu mişcări de extrema dreaptă. În opinia sa, Reşetnikov este una din vocile care-i ciripesc preşedintelui rus. În ciuda negărilor obişnuite venite dinspre Moscova, preşedintele bulgar Rumen Radev a declarat că acuzaţiile aduse lui Nikolai Malinov sunt „foarte grave" şi reprezintă o „dovadă incontestabilă" a influenţei ruse. Malinov, Reşetnikov, Malofeev, Societatea Vulturului cu Două Capete, IRSS şi Fundaţia Gorceakov sunt doar câteva dintre instrumentele utilizate de Moscova în încercarea de manipulare a altor state, mai ales în Balcani. Acest caz a devenit public la câteva zile de la izbucnirea unor contre între MAE bulgar şi Ambasada Rusiei la Sofia.

Otrăvire suspectă

Diplomaţia bulgară s-a arătat deranjată de o expoziţie în care misiunea rusă la Sofia glorifică rolul armatei sovietice în „eliberarea" Europei de Est de sub nazişti. Într-un comunicat, MAE bulgar a îndemnat ambasada rusă „să nu se poziţioneze în sprijinul unei teorii istorice dubioase" care consideră drept un act de eliberare pătrunderea trupelor sovietice în Bulgaria, în anul 1944. Deşi recunoaşte rolul important jucat de Uniunea Sovietică în lupta împotriva Germaniei lui Hitler, diplomaţia bulgară aduce aminte că, în acelaşi timp, Uniunea Sovietică a izolat ţările est-europene de restul continentului în timpul Războiului Rece.

„Baionetele armatei sovietice au adus popoarelor din Europa Centrală şi de Est o jumătate de secol de represiune, o reprimare a conştiinţei civile, o dezvoltare economică deformată şi o separare de ţările europene dezvoltate", subliniază Ministerul bulgar de Externe. Pe de altă parte, MAE de la Sofia a acuzat misiunea diplomatică rusă de amestec în afacerile interne ale Bulgariei. La începutul anului, Boiko Borisov a confirmat că Sofia şi Londra colaborează în ancheta legată de otrăvirea patronului unei uzine de armament din Bulgaria.

Ancheta în cazul otrăvirii lui Emilian Ghebrev a fost redeschisă la începutul lui februarie în urma unui articol publicat de Bellingcat. Potrivit site-ului de investigaţii Bellingcat, un suspect în cazul Serghei Skripal, fostul spion dublu otrăvit în teritoriul englez, s-a aflat în teritoriul bulgar exact în ziua otrăvirii lui Emilian Ghebrev, patronul Emco.

Ghebrev a căzut brusc şi şi-a pierdut cunoştinţa pe 28 aprilie 2015, la recepţia hotelului „Orbita", unde a fost prezent şi suspectul cu numele de cod Serghei Fedotov. Laboratorul Universităţii din Helsinki, specializat în arme chimice, a găsit în corpul lui Ghebrev urme de doi organofosfaţi. Aceste probe demonstrează că omul de afaceri bulgar a fost otrăvit cu substanţe din clasa Noviciok, la fel ca Skripal. (sursa: adevarul.ro)