Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x










Inspecția Judiciară, celula de albit magistrați a CSM

Postat la: 09.06.2015 - 11:23 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Consiliul Superior al Magistraturii nu este nici pe departe garantul înfăptuirii justiției în România ci, mai degrabă, instituția care îi apără și îi acoperă cu orice preț pe magistrați, cel mai adesea prin intermediul Inspecției Judiciare, care nu mai prididește să-i albească. Cel puțin acestea sunt concluziile de bun-simț ce pot fi trase, în urma Raportului de activitate pe 2014 al IJ, cu niciun judecător exclus din magistratură pentru fapte incompatibile funcției.

Care raport, total inexplicabil, mass media s-a abținut în mod suspect să-l comenteze, de parcă n-ar fi aflat despre existența lui ori n-a avut răbdarea să-l parcurgă. De aceea o vom face noi, chit că-i vom deranja pe mulți procurori și judecători, care adesea se cred Dumnezei în țara noastră, ascunzându-și abuzurile în spatele literelor de lege abil ticluite și argumentate doar în defavoarea celor împotriva cărora se pronunță. Și, da, demersul noastru poate fi considerat un atac la adresa acelor magistrați care încalcă legea, abuzând de puterea ce le-a fost conferită, știind că vor fi albiți de către IJ, în cazul în care justițiabilul va formula reclamații împotriva lor.

Niciun judecător expulzat din magistratură

În anul 2014, IJ a îndosariat 6.604 lucrări referitoare la conduita judecătorilor și procurorilor, din care 1.422 de dosare se referă la reveniri la sesizările anterioare, cu care reclamanții n-au fost de acord. Desigur, acestor nemulțumiți li se adaugă alte sute, poate chiar mai mulți oameni, care de lehamite au abandonat ideea de-a mai crede în Justiția din România.

La secția de judecători a IJ au fost înregistrate în 2014 un număr de 3.684 de lucrări, unele primite de la CSM, altele provenite direct de la justițiabili. Dintre aceste cazuri doar 15 (cincisprezece) au fost sancționate de către IJ, ceea ce reprezintă un procent de numai 0,4% din numărul reclamațiilor, ceea este pe cât de revoltător, pe atât de neverosimil. Și ce-au pățit respectivii judecători, care au greșit cu sau fără voință, ca să le acordăm circumstanțe atenuante? Doi au fost suspendați pentru șase luni, patru și-au încasat salariile gigantice diminuate pentru o perioadă de timp neprecizată, unul a fost mutat disciplinar și opt au fost trași de urechi cu avertismente scrise. Așadar, niciunul n-a fost exclus din magistratură la propunerea IJ.

Abuz cras la Curtea de Apel București

La acest moment, înainte de-a trece la capitolul procurori, este de menționat următorul aspect. Împotriva multor judecători s-au depus plângeri precum că aceștia au redactat hotărâri și decizii cu mare întârziere. Au existat și procese pe această temă, în care judecătorii cu pricina au fost achitați, pe simplul motiv că, fiind insuficienți ca număr comparativ cu multitudinea de dosare, n-au putut redacta sentințele mai repede. Iar înalții judecători de la Înalta Curtea le-au dat dreptate, nimeni nefiind tras la răspundere, căci - nu-i așa? - „Corb la corb nu-i scoate ochii". Legea spune că hotărârile și deciziile trebuie redactate de către judecători în termen de o lună de zile.

Dar cum adesea se întâmplă ca aceștia să nu poată face față volumului mare de lucrări, s-a stabilit că termenul respectiv este unul de recomandare, nu de executare. Ceea ce, din păcate, a creat antecedentul comiterii de abuzuri din partea judecătorilor mai puțin bine intenționați. Și în acest sens avem la îndemână cel puțin un caz, în care judecători ai Curții de Apel București au amânat redactarea unei decizii, până cu două zile înainte de expirarea termenului de șase luni, în care justițiabilul nemulțumit de Justiția română se putea adresa cu contestație Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Și nu e deloc o întâmplare, câtă vreme omul le-a adresat judecătorilor în patru rânduri cereri de urgentare a redactării deciziei, motivând că intenționează să se adreseze CEDO, pentru a-și afla dreptatea dincolo de granițele corupte ale României.

Doar trei procurori dezbrăcați de robe în 2014

Procurorii n-au fost la fel de favorizați de către Inspecție, ceea ce denotă că secțiile acestora din CSM și IJ nu sunt la fel de puternice precum cele ale judecătorilor. Și asta în ciuda faptului că împotriva lor au fost formulate incomparabil mai puține plângeri. Cele 1.498 de lucrări (339 provenite din anii anteriori) au dus la 13 (treisprezece) cazuri de sancționare, ceea ce reprezintă un procent de 0,87% din numărul reclamaților cărora s-a dat curs. Ca atare, trei procurori au fost sancționați disciplinar cu excluderea din magistratură, alți trei au fost suspendați (fără a se preciza pe ce perioadă), doi procurori s-au ales cu diminuarea salariului și cinci au fost trași de urechi, scăpând cu avertismente.

În același timp, IJ a mai analizat competent și 12 (douăsprezece) sesizări formulate de CSM, având ca obiect „apărarea independenței și imparțialității sistemului judiciar", din care Plenul CSM a admis 11 (unsprezece), adică un procent de 91,7%. Și cum să nu stea așa lucrurile, când IJ se subordonează respectivului plen?!

Inspectorilor judiciari nu le ajung miile de euro încasate lunar

La ora actuală, Inspecția Judiciară a CSM este formată din 30 de judecători, 19 procurori, un inspector-șef, un inspector-șef adjunct și aparatul auxiliar. După cum am arătat până aici, magistrații depun o activitate laborioasă pentru a-i albi pe judecătorii și procurorii reclamați în mii de situații, dar nu se opresc doar aici. Anul trecut au mai formulat și patru propuneri de modificare a actelor normative, trei dintre acestea în propriul folos.

În primul rând, inspectorii judiciari nu sunt mulțumiți de modul de salarizare, solicitând una unitară cu magistrații din CSM, care au indemnizații mai mari. Dar numai la nivelul conducerii și funcțiilor de execuție vor ei lefuri majorate, nu pentru toți plebeii. În al doilea rând, solicită suplimentarea organigramei cu zece posturi de execuție, fiindcă cei actuali nu mai prididesc să-i spele pe magistrați, în urma miilor de reclamații pe care abia apucă să le lectureze. Iar în al treilea rând vizează o rectificare bugetară, ca să aibă din ce-și cumpăra mobilă și aparatură birotică. După cum se poate constata, tot solicitări în interesul cetățeanului de rând care-i plătește.

Indemnizații nesimțite

Ca să nu se creadă că exagerăm, blamând cererile inspectorilor care vor indemnizații mai mari, în continuare vom trece în revistă veniturile lunare ale șefilor acestora pe ultima perioadă de timp, potrivit propriilor declarații de avere:
- Rica Vasiliu Cravelos, inspector-șef = 5.000 de euro.
- Gheorghe Stan, inspector-șef adjunct = 3.456 de euro.
- Olimpia Louysse Răducu, director al Secției judecători = 5.000 de euro.
- Laurențiu Vintilă, director Secția procurori = 5.000 de euro.
Oricât ar părea de neverosimil cetățeanului de rând, dar și judecătorului de judecătorie ori personalul auxiliar, care duc greul Justiției din România, acesta-i purul adevărul.

Inspectorii judiciari câștigă și din scris

Ca să nu se creadă că celula de albire a magistraților din subordinea Plenului CSM stă degeaba, în septembrie anul trecut a fost pusă la cale și o Revistă a Inspecției Judiciare, drepturile de autor ale semnatarilor articolelor fiind plătite tot din bani publici. Și cum aceste articole pot fi interpretate, pe „suspiciuni rezonabile", drept autoplagiate, vom face referire la ele în continuare. Nu înainte de a sfătui conducerea revistei - care ar fi trebuit să fie trimestrială, dar de la primul număr din septembrie 2014 nu s-a mai reprodus până în prezent - să-și angajeze un corector sau un cap limpede, ca să nu mai ciuntească limba română. Fiindcă în chiar Cuvântul înainte al publicației, de care nimeni n-are nevoie (cel mult cei care încasează sub acest pretext grase drepturi de autor), există 17 (șaptesprezece) greșeli și stângăcii de exprimare, cu mențiunea că textul se întinde pe doar o pagină.

Autoplagiatul se pedepsește?

Mai departe, să vedem ce conține această publicație de specialitate, sistată după prima apariție. Pe parcursul a o sută de pagini găsim o serie de vorbe, principii și analize, pertinente am putea spune, semnate de diverși magistrați care vor să-și completeze veniturile în acest mod. Numai că tentativa are un pronunțat iz de nelegalitate, vizând sfera autoplagiatului, în sensul că unii autori au dat spre publicare articole deja folosite ori ușor cosmetizate, după cum se va vedea.
După un editorial al judecătorului-inspector Florea Grosu, care se întinde pe nu mai puțin de zece pagini, urmează o serie de articole - probabil interesante în domeniu - majoritatea acestora copiate mot-a-mot de pe www.juridice.ro sau alte mijloace de comunicare în masă. Este vorba despre următoarele articole ale inspectorilor judiciari:
- „Răspunderea disciplinară a magistraților (...)", autori: Ioan Gărbuleț și Paula Andrada Coțovanu (judecători) - publicat în Revista de note și studii juridice,
- „Despre abaterea disciplinară privind nerespectarea de către procuror (...)", autor Tamara Manea (procuror și coordonator al revistei) - articol reprodus după aceeași publicație menționată anterior,
- „Exercitarea funcției de judecător cu gravă neglijență sau rea-credință (...)", autor același Florea Grosu menționat anterior (judecător), articol publicat deja pe același site.
Cu mențiunea că respectivele articole sunt preponderente în faimoasa revistă de specialitate, adesea agramată, care faultează la greu limba română.

Dan Coste

DE ACELASI AUTOR...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE