A fugit la Paris să scape de teroarea scoverzilor din copilărie

Postat la: 22.08.2026 |

A fugit la Paris să scape de teroarea scoverzilor din copilărie

După ce am părăsit Maramureșul, recunosc că am mâncat mai multe croasante decât merdenele. Am stat la coadă în Amzei de câteva ori să iau merdenele pentru Pupa. Vin din cultura vărzărilor sau a plăcintelor codrenești zise și crețe, o minune culinară din aluaturi dospite umplute cu urdă și mărar, născocită in illo tempore de strămoșii noștri jupâni de oi și stâne.

M-a uluit atacul nemotivat al legatarului Miței Biciclista împotriva merdenelei. Mița venea din casa săracă a unei spălătorese din Prahova, după ce s-a umflat de turte în cenușă, plăcinte crăpate umplute cu urzici tocate, lobodă, ștevie și ceapă verde, scoverzi zise și gogoșile săracului, din aluat dospit cu rămășițe de la drojdia de bere, acrit cu zeamă de varză și aruncat în untură de porc încinsă, iar ca premiu de Crăciun, scutecele Domnului, făcute din foi subțiri din făină și apă, coapte pe plită și însiropate cu apă îndulcită cu miere sau cu lapte de rânză din sămânță de cânepă pisată bine până lăsa un ulei alb, lăptos. 

Pe numele ei real Maria Mihăescu, Mița Biciclista a văzut lumina zilei într-un octombrie trist al leatului 1885 în satul Dițești, realitate pe care a ascuns-o cu îndârjire după ce un meșter neamț i-a remarcat frumusețea și s-a oferit să-i finanțeze studiile la Bruxelles și Paris, unde Mița a învățat limbi străine și bunele maniere, adică să lase scoverzile pentru croissant, mămăliga cu țâri pentru caviar și rachia de prune pentru champagne. 

Scoverzile Miței și merdenelele bucureștenilor nu s-au încăierat până acum niciodată, fiind două produse tradiționale de patiserie românească, prima cu nume slavon, iar a doua cu nume turcesc. Ambele folosesc făină, apă, sare și drojdie, au miezul pufos și straturi fragede, sunt umplute cu brânză sărată când ai ce săra, amândouă reprezintă gustări tradiționale rapide și accesibile, nu văd de ce croasantele lui Edmond Niculușcă să facă mișto de amintirile Miței.

Cornel Ivanciuc

loading...
PUTETI CITI SI...

A fugit la Paris să scape de teroarea scoverzilor din copilărie

Postat la: 22.08.2026 |

0

După ce am părăsit Maramureșul, recunosc că am mâncat mai multe croasante decât merdenele. Am stat la coadă în Amzei de câteva ori să iau merdenele pentru Pupa. Vin din cultura vărzărilor sau a plăcintelor codrenești zise și crețe, o minune culinară din aluaturi dospite umplute cu urdă și mărar, născocită in illo tempore de strămoșii noștri jupâni de oi și stâne.

M-a uluit atacul nemotivat al legatarului Miței Biciclista împotriva merdenelei. Mița venea din casa săracă a unei spălătorese din Prahova, după ce s-a umflat de turte în cenușă, plăcinte crăpate umplute cu urzici tocate, lobodă, ștevie și ceapă verde, scoverzi zise și gogoșile săracului, din aluat dospit cu rămășițe de la drojdia de bere, acrit cu zeamă de varză și aruncat în untură de porc încinsă, iar ca premiu de Crăciun, scutecele Domnului, făcute din foi subțiri din făină și apă, coapte pe plită și însiropate cu apă îndulcită cu miere sau cu lapte de rânză din sămânță de cânepă pisată bine până lăsa un ulei alb, lăptos. 

Pe numele ei real Maria Mihăescu, Mița Biciclista a văzut lumina zilei într-un octombrie trist al leatului 1885 în satul Dițești, realitate pe care a ascuns-o cu îndârjire după ce un meșter neamț i-a remarcat frumusețea și s-a oferit să-i finanțeze studiile la Bruxelles și Paris, unde Mița a învățat limbi străine și bunele maniere, adică să lase scoverzile pentru croissant, mămăliga cu țâri pentru caviar și rachia de prune pentru champagne. 

Scoverzile Miței și merdenelele bucureștenilor nu s-au încăierat până acum niciodată, fiind două produse tradiționale de patiserie românească, prima cu nume slavon, iar a doua cu nume turcesc. Ambele folosesc făină, apă, sare și drojdie, au miezul pufos și straturi fragede, sunt umplute cu brânză sărată când ai ce săra, amândouă reprezintă gustări tradiționale rapide și accesibile, nu văd de ce croasantele lui Edmond Niculușcă să facă mișto de amintirile Miței.

Cornel Ivanciuc

albeni
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE