• Tweet

Lansarea Programului de Guvernare a cabinetului Ciolos a fost un eveniment care nu a trecut neobservat. Mass media are doua tipuri de abordari - unele surse prezinta neutru propunerile (trecere in revista a propunerilor); altele le prezinta critic (scotand in evidenta generalitatea si lipsa de consistenta a documentului, abordarea expeditiva a unor domenii sau lipsa de realism a unor masuri).

Cele mai multe critici au vizat prevederea privind comasarea tuturor alegerilor. De altfel, Dacian Ciolos a facut imediat pasul in spate - a declarat ca propunerea de comasare a alegerilor si introducere a mandatului de cinci ani pentru toţi alesii va fi scoasa din programul de guvernare. Aceasta este deja o gafa in sine - modificarea Programului de guvernare inainte de vot, ca urmare a reactiilor din presa reprezinta o noutate si nu semnifica o imbunatatire a proiectului, ci o scurtare a unei liste deja sumare, scriu cei de la Infopolitic.ro

Pe fond, inainte de a trece in revista principalele probleme, remarcam o capcana a Programului de guvernare, care pregateste terenul (in special pentru Iohannis) pentru anul electoral 2016 - se creeaza premisele unui conflict intre Guvernul Ciolos, Presedintele Iohannis si ceva ce e definit ca fiind „vocea strazii" pe de o parte si, respectiv, Parlament si partide de cealalta parte, in conditiile in care multe dintre masuri vizeaza modificarea radicala a status-quo-ului. Impresia creata este ca s-au introdus multe masuri care nu pot fi implementate anul viitor (cele care presupun revizuirea Constitutiei, de exemplu), tocmai pentru a servi drept arme in disputa publica in perspectiva alegerilor care vor veni.

PROBLEME CONCRETE DIN PROGRAMUL DE GUVERNARE

1. Conflictul din Siria si relatia Uniunii Europene cu Turcia „vor crea oportunitati" de politica externa pe care Romania va trebui sa le gestioneze cu atentie atat in formularile de pozitii la nivel european dar si in relatiile bilaterale.

Formularea privind Siria este cel putin nefericita, in conditiile in care conflictul de acolo, inainte de a crea oportunitati, creeaza situatii dificil de gestionat nu doar pentru Romania, ci pentru intreaga Uniune Europeana.
Este vorba de probleme atat de ordin logistic - criza imigrantilor - cat si de ordin politic - atentatele din Franta alimenteaza discursul anti-imigranti si partidele europene radicale, existand posibilitatea reala de ascensiune a extemismului (inclusiv in Romania). Vedem de altfel ca politicieni mainstream - cum este cazul fostului presedinte Traian Basescu - transmit acum mesaje si propun solutii radicale in problema imigrantilor.

2. Realizarea unui proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani si alinierea datelor pentru alegerile prezidentiale, parlamentare, europarlamentare si locale in scopul minimizarii impactului negativ al proceselor electorale asupra vietii economice si sociale a tarii.

Propunerea a fost deja retrasa, dar ea reflecta o atitudine care trebuie notata.
In esenta, vorbim despre modificari in planul legislatiei electorale, care sunt mai degraba un punct de interes pentru Parlament. Dincolo de asta, remarcam greseala „comasarii", pentru ca alegerile europene au data fixa (se desfasoara in acelasi timp in toate statele UE), ceea ce ar inseamna ca restul tipurilor de alegeri ar fi dependente de aceasta data.
Cu siguranta un astfel de proiect nu se poate aplica in anul electoral 2016: ar fi vorba de o incalcare a recomandarilor Comisiei de la Venetia. Oricum, anul de incepere a proiectului va fi in sine un subiect de dezbatere, pentru ca implica scurtarea sau prelungirea unor mandate (altfel neputand fi pus in aplicare), dar mai ales modificarea Constitutiei.

3. Facilitarea implicarii grupurilor cetatenesti in formularea de initiative legislative

Este o propunere care vizeaza punerea in opozitie a Parlamentului cu cetatenii. Dificultatea de a pune in practica aceasta masura (altfel, aparent corecta principial) va pune Parlamentul in defensiva si va legitima criticile care vor spune ca Parlamentul e refractar la masuri de democratizare si deschidere.
In primul rand, aceasta idee necesita modificarea Constitutiei (art. 74), lucru imposibil in 2016.
In al doilea rand, revenirea la sistemul electoral proportional cu scrutin de liste inchise face ca numarul efectiv de voturi obtinut de fiecare parlamentar sa fie dificil de identificat - chiar daca acest lucru este posibil prin aproximari si rotunjiri, rezultatul va fi diferit pentru fiecare circumscriptie electorala in parte si pentru fiecare parlamentar ales.
In al treilea rand, facilitarea in exces a initiativei legislative poate crea o falie si mai mare intre cetateni si parlament, in conditiile in care cresterea numarului de initiative cetatenesti nu va fi dublata de concretizarea lor in legi adoptate.
Acest principiu vine la pachet cu cel privind instituirea unor platforme online care ar facilita dialogul Guvern-cetateni. Functional, nu vorbim despre nimic nou, fata de ceea ce avem acum, cand multe ministere pot fi sesizate si online. Un dialogul in timp real si permanent este o idee vag utopica, ea reflectand insa preluarea de catre Guvern a rolului de interlocutor cu cetatenii (in locul Parlamentului).

4. Modificarea legislatiei electorale, pentru preluarea unora din propunerile deja respinse de Parlament

Masurile anuntate vizeaza crearea de brese in actualul sistem politic, de natura sa permita intrarea in scena a unor noi actori/ modificarea status-quo-ului.
Acest lucru este in acord cu „vointa Pietei" - reformarea clasei politice, dar este o masura imposibil de pus in aplicare pentru alegerile de anul viitor, daca se doreste respectarea normelor actuale (nemodificarea cadrului electoral cu un an inainte de alegeri).
Acest punct din program, asa cum este formulat, are o valoare imagologica, in conditiile in care Guvernul poate cel mult initia proiecte de lege. Practic, Guvernul isi asuma un angajament in numele Parlamentului, punand astfel presiune asupra partidelor politice.
Partidele parlamentare vor trebui sa voteze o serie de modificari legislative care nu le avantajeaza. Daca nu o vor face vor intra in conflict cu guvernul, cu presedintele si cu „Piata".

5. Renegocierea MTO-ului cu mentinerea unui nivel sustenabil al datoriei publice in raport cu PIB-ul (formulare contradictorie, care indica absenta unei viziuni clare cu privire la anul viitor)

Este unul dintre cele mai importante elemente din noul program de guvernare, in jurul caruia se pot trage cateva concluzii:
Guvernul Ciolos nu vrea sa isi asume eventuala neaplicare a unora dintre masurile decise de fosta guvernare sau de fosta majoritate (ar putea fi cazul inclusiv al recent votatei majorari salariale pentru bugetari). Vorbim despre masuri ale caror efect nu se vor resimti doar in anul 2016.
Se confirma faptul ca aceste conditii financiare au fost negociate de Basescu si de catre Guvernul sau de o maniera restrictiva pentru Romania - in acelasi timp exista formularea „mentinerea unui nivel sustenabil", ceea ce contrazice nevoia unei schimbari.
Se continua de fapt o intentie a Guvernului Ponta, insinuata de fostul ministru de Finante, Darius Valcov, la inceputul acestui an, si sustinuta de consilierii economici ai lui Victor Ponta (de negociere a unui nivel de deficit mai relaxat, in limita a 3% din PIB, care sa permita continuarea cresterii economice la un nivel mai mare).
Este important insa si momentul la care Guvernul are de gand sa inceapa procesul de renegociere, pentru ca este vorba de efectele ale renegocierii pentru mai multi ani. Un astfel de proces reusit ar putea asigura o marja mai larga de manevra si pentru guvernele viitoare, de dupa 2016.
De notat si fraza: „Evitarea derapajelor economice potentiale intr-un an electoral"

Este o formulare generala care, in pofida declaratiilor lui Ciolos (de a mentine masurile adoptate pana acum) poate anunta renuntarea la cresterile salariale.

6. Reducerea rolului administratiei centrale la cel de strategie, politici si control, concomitent cu cresterea resurselor financiare la nivel local (fara a se prezenta viziunea dupa care se face acest lucru)

Enuntul este subsumat ideii de descentralizare, dar ignora complet mecanismele alocarii resurselor spre esaloanele locale si rolul administratiei centrale in acest sens.
In actuala realitate economico-sociala a Romaniei (marcata de puternice inegalitati intre regiuni, intre rural si urban), reducerea rolului administratiei centrale are ca singur efect accentuarea inechitatilor si a prapastiei sociale si conturarea unui stat minimal.

7. Formulari foarte vagi la capitolul de mediu

Ca majoritatea capitolelor, este telegrafic, cuprinzand doua directii ultra-generale.
Se propune „simplificarea legislatiei de mediu", fara a se preciza cum, mai ales ca este inspirata de legislatia europeana, foarte complexa.
Prioritatea de conservare a biodiversitatii se face prin „utilizarea rationala a resurselor", actiune ce tine in mare parte de mediul privat, si prin „consultarea cu societatea civila" - deci statul nu-si asuma niciun rol?

8. Optimizarea organizarii administrative a Bucurestiului si a zonei metropolitane

Obiectivul este nerealist pentru un mandat de un an si in conditiile in care, in 2016, sunt alegeri locale, mai ales daca tinta consta in restructurarea sectoarelor.
Asumarea sa reflecta fie nerealism, fie intentie explicita de conflict cu spatiul politic - care va rezista oricarei schimbari care sa se produca in timpul campaniei electorale.
Este mai degraba un obiectiv asumabil de catre un guvern care sa conduca Romania dupa alegerile de anul viitor.

9. Legislatia privind achizitiile publice - simplificare si impunerea unei transparente totale

Se doreste inlocuirea pachetului legislativ deja dezbatut public, finalizat si negociat deja cu institutiile europene. Fie este o scapare a celor care au centralizat materialul, fie este vorba de o intentie care va genera noi probleme la Bruxelles.
Noul sistem de achizitii publice a fost numit „o prioritate pentru aceasta toamna" si o „schimbare legislativa fundamentala" de catre fostul premier Victor Ponta. Mai mult, acesta a anuntat ca din 2016 Romania va avea „un sistem european modern care sa ne ajute sa deblocam uriasa problema a lucrarilor de infrastructura."
Proiectul de Lege privind achizitiile publice forma aprobata de Guvern in sedinta din 27 octombrie 2015 aici.
Pachetul legislativ vizeaza achizitiile publice, achizitiile sectoriale, concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii si remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica.

10. Instituirea unui mecanism structurat de consultare regulata cu mediul de afaceri ca element cheie in elaborarea unor politici de dezvoltare durabila

Exista deja, este functional si salutat de reprezentantii mediului de afaceri - vorbim de Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei

11. Sanatate - elaborarea, dezbaterea publica si adoptarea unei noi legi a sanatatii

Propunerea unei noi legi a sanatatii prezinta riscul destabilizarii sistemului actual, care si-a dovedit in mai multe cazuri potentialul si utilitatea.
De remarcat ca un nou proiect legislativ privind Reforma in Sanatate a fost adoptat in 2012, la care s-au facut modificari ulterioare. Inainte de aceasta s-a aplicat Legea 220/2011 si Legea 95/2006.
Exista riscul ca o noua lege a sanatatii sa se concentreze pe privatizarea sistemului de stat pe principiul „serviciul medical - un lux platit cu bani grei, nu un drept pentru toti cetatenii".

12. Capitolul Social - Guvernul isi asuma „descurajarea culturii dependentei fata de ajutoarele sociale si incurajarea unei culturi a muncii si a responsabilitatii individuale si sociale"

Nu se specifica cum se va pune in aplicare acest principiu - insa el indica o intentie de taiere de cheltuieli sociale sau de redimensionare a acesteia (in conditiile in care oricum Romania are printre cele mai mici cheltuieli sociale din UE - la jumatate fata de media tarilor occidentale).
Aspectul este important avand in vedere ca acest punct poate face trimitere la anumite masuri de austeritate precum taieri de ajutoare sau conditionarea acordarii acestora intr-un mod similar cu ce s-a intamplat in 2010.

13. Singura masura de la transporturi: „Valorificarea pozitiei geografice a Romaniei si transformarea tarii intr-un nod logistic regional"

Un obiectiv prea mare pentru un mandat de un an - care indica fie lipsa de cunoastere a domeniului, fie intentii de renegociere a unor angajamente deja asumate.
In plus, nu se mentioneaza nimic despre Masterplanul general de transport, agreat cu UE dupa lungi negocieri.

14. „Prioritizarea investitiilor pe baza unui set de indicatori comuni". Legat de acest punct, notam si formularea „Plan de investitii pe urmatorii 10 ani"

Asta presupune regandirea tuturor planurilor de investitii publice puse in practica de Guvernul Ponta. Exista, de exemplu, Masterplanul general de transport (cu o viziune de investitii pentru urmatorii 15 ani), deja agreat cu UE, despre care se intelege, din acest punct, ca va fi renegociat si pus din nou in discutie - ceea ce transmite instabilitate pentru investitori.
Numai reordonarea bugetara pentru 2016 care presupune finantarea investitiilor publice ar dura cateva luni - periclitandu-se finalizarea bugetului pana la finalul acestui an.
Mai mult, nu se specifica ce fel de criterii se iau in considerare. In absenta oricarui criteriu se poate spune ca singura reasezare poate sa fie una politica (vezi PNDI, Udrea).
Cine poate crede ca un guvern care are o stabilitate cel putin precara in Parlament si o sustinere nesigura poate sa atraga, in numai un an, un plan national de investitii pentru urmatorii 10 ani?
Nu exista niciun cuvant despre continuarea investitiilor incepute deja.

15. Crearea unui Fond National de Investitii

Fara sa avem nicio directie despre cum va fi finantat si gestionat acest fond, putem sa credem ca noul Guvern are de gand sa reinvie FNI (sic!). Dincolo de formularea nefericita, lipsa de informatii legate de aceste intentii lasa loc liber oricaror speculatii

16. „Lansarea unei dezbateri publice pentru politici de crearea a locurilor de munca"

Nu este singura prevedere care anunta, in loc de masuri concrete, lansarea de dezbateri, insa aceasta este cea mai ingrijoratoare.
Este „laudabila" lansarea unei dezbateri publice, dar din pacate nu se ia in considerare niciun plan aflat in derulare pentru cresterea si securizarea locurilor de munca existente (exista deja planuri in functiune de crearea de noi locuri de munca, in legatura cu care nu se face nici o precizare):
Nimic despre facilitatile fiscale pentru angajatorii care asigura locuri de munca pentru tineri, pentru someri sau pentru persoane varstince.
Nimic despre reducerea CAS (ramane in picioare sau nu in viitor?)
Nimic despre asigurarea platii salariului minim (proiect in dezbatere publica si parlamentara) sau despre proiectul „Primul loc de munca".
Aceste masuri sunt prevazute si au fost finantate pana in momentul de fata prin platformele program ale Ministerului Muncii. Nu poate fi contestata nevoia de dezbateri publice despre temele majore - insa aceasta este mai degraba atributul unor institutii din zona societatii civile sau din zona parlamentara, decat teme prioritare pentru o institutie executiva.
O ultima precizare - premierul desemnat a anuntat deja ca actualul Program de Guvernare (de 13 pagini) va fi completat de fiecare ministru pana pe 15 decembrie (!), deci in urmatoarea luna de zile. Este cu siguranta o premiera pentru Romania ca Parlamentului sa i se ceara sa voteze un Guvern in baza promisiunii ca va completa Programul de Guvernare (care ar fi trebuit sa fie complet la momentul votului, nu ulterior).