Dilema ministrului Costin Borc: Să opreasca sau nu țepele și jocul piramidal al agențiilor de turism?

• Tweet

Viceprim-ministrul si ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Costin Borc, a convocat maine, pentru prima data de cand este in functie, Consiliul Consultativ pentru domeniul Turismului. La prima vedere, convocarea acestui consiliu este o chestiune de normalitate princare ministrul Costin Borc si presedintele ANT, Anca Pavel-Nedea, vor sa ia pulsul turismului romanesc.

Numai ca, din informatiile detinute de ZIUAnews, acest consiliu risca sa fie un fisco, intrucat anumite personaje care graviteaza de ani buni in aceasta zona vor sa intre pe usa din spate la aceasta intalnire si totodata sa deturneze discutiile de la problemele majoare aleacestui sector economic.

Banii hotelierilor la discreția agențiilor de turism

Potrivit informatiilor detinute de ZIUAnews, ministrul Costin Borc are o misiune ingrata deoarece a fost dezinformat de cei din jurul sau si nu este la curent cu una dintre cele mai en vogue probleme ale acestui domeniu: tepele date hotelierilor de catre agentiile de turism. Conform informatiilor inca neoficiale, agentiile de turism datoreaza la ora actuala numai hotelierilor circa 6.000.000 de euro ca urmarea a neachitarii serviciilor de turism contractate in 2015. In plus, hotelierii si transportatorii auto si aerieni sunt revoltati de faptul ca agentiile de turism folosesc banii destinatii acestora pentru cheltuieli personale sau afaceri proprii, in special cele imobiliare.

Mecanismul este foarte simplu si extrem de eficient pentru agentiile care-l practica. Turistul plateste la agentie contravaloarea unui pachet de servicii turistice, dar agentia nu vireaza banii in acelasi timp sau imediat banii catre prestatorul de servicii, fie ca este hotelier sau transportator. Practic, agentia, desi a incasat de la turist contravaloarea pachetului de servicii turistice la hotelul dorit de client, tine banii si isi vireaza catre prestator dupa mult timp sau cand are chef ori daca mai are chef. Astfel, agentia in loc sa-si retina doar comisionul aferent, foloseste luni de zile in interes personal sau de grup banii destinati prestatorului.

Insa, trebuie precizat c aexista si agentii de turism membre Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT) foarte serioase care pot achita la termen si 400.000 de euro si au un grad de insolvabilitate apropiat de zero. La ora actuala exista agentii de turism care ofera peste 1.100 de euro/agent de turism, iar la agentiile tepare fondul de salariu pe agent de turism este intre 300 si 500 de euro, iar restul banilor sunt alocati la negru, ceea ce inseamna „salarii la gri".

Rating financiar scăzut și probabilitate ridicată de insolvență la agențiile celor din bordul ANAT

ZIUAnewsva demonstra cu documente oficiale ca majoritate agentiilor controlate de oameni de afaceri aflati in bordul ANAT au rating financiar foarte scazut si probabilitate mare de insolventa. Astfel, potrivit informatiilor oficiale, firma Martin Resort detinuta de fostul presedinte ANAT, Corina Martin, care comercializeaza pachete turistice prin intermediul agentiei Mistral Tours, are inprezent un rating financiar de 3,6 ceea ce inseamna risc semnificativ pentru afaceri, adica "instabila financiar cu riscuri semnificative de neplata", iar limita platilor la termen este de 2.678 de lei lei, adica circa 600 de euro, dar, in schimb, probabilitatea la insolventa este de 76%.

Trebuie precizat ca ratingul este un sistem prin care fiecarei firme i se acorda o nota in functie de rezultatele sale financiare. O firma cu un rating foarte bun, respectiv o nota cat mai mare, se poate bucura de un grad ridicat de incredere din partea partenerilor de afaceri, deoarece are o situatie financiara solida si capacitatea de a gen. De asemenea, trebuie stiut ca „limita de plati la termen" indica un plafon maxim de lucru intre firme astfel incat furnizorul sa nu acorde marfa sau servicii disproportionat fata de capacitatea de plata aclientului. In acest mod, furnizorul poate evita riscul de neplata din partea clientilor sai.

Cand suma este zero sau negativa, nu este recomandat sa oferiti marfa cu plata la termen acestei firme. Totodata, este de stiut ca „probabilitatea de insolventa" masoara riscul teoretic ca firma sa nu-si achite datoriile fata de creditori in urmatoarea perioada. Cu cat valoarea este mai mare cu atat riscurile asociate firmei sunt mai mari. Probabilitatea este calculata pe baza rezultatelor financiare ale ultimului an fiscal.

Astfel, agentia Mareea Comtur detinuta de catre vicepresedintele ANAT, Marius Usturoiu, are un rating financiar de 4,7, ceea ce insemna "recomandat cu rezerva" si „stabilitate financiara fara riscuri majore de neplata", si 60% probabilitate la insolventa, iar limita platilor la termen este de 807.607 de lei, adica circa 180.000 de euro. In schimb, situatia agentiilor detinute de cei doi prim vicepresedinti ai ANAT, Lucia Murariu si Alin Burcea, este diferita. Agentia Eximtur detinuta de Lucia Murariu are un rating financiar de 7,9 ceea ce inseamna „recomandat pentru afaceri" si „stabilitate financiara foarte buna si risc scazut de neplata", si o limita a platilor la termen de 2.248.547 de lei, adica peste 500.000 de euro, dar probabilitate la insolventa este de 2%.

In schimb, agentia de turism detinuta de Alin Burcea- Paralela 45 Turism, are un rating financiar de 5,7, ceea ce inseamna „recomandat cu rezerve" si „stabilitate financiara fara riscuri majore de neplata" si 44 % probabilitate de insolventa, dar limita de plati la termen este, atentie, de minus 130.250 de lei, adica de aproape 40.000 de euro. Nu sta chiar pe roz, nici firma presedintelui ANAT, Aurelian Marin- Amarino SRL Constanta, care comercializeaza pachete turistice prin intermediul agentiei Paradis Tours. Aceasta are un rating financiar de 7,7, adica „recomandat pentru afaceri" si „stabilitate financiara foarte buna si risc scazut de neplata", o probabilitate de insolventa de 3%, dar limita de plati la termen este de minus 13.760 de lei, adica circa 3.000 de euro.

Ordinul salvator pentru confortul turiștilor

Practic, avand si aceasta scanare financiara a agentiilor deturism, ministrul Costin Borc poate rezolva foarte simplu problema folosirii de catre agentiile de turism ale banilor destinati prestatorilor, in special a hotelierilor. Cum? „Toate sumele incasate de la client pentru servicii de turism sa fie considerate in custodia agentiilor de turism pentru a fi utilizate numai pentru achizitioanre de servicii turistice contractate", a precizat pentru ZIUAnews unul dintre cei mai cunoscuti specialistii in legislatie turistica din Romania. In schimb, fostul ministru al comertului exterior, deputatul Ion Pargaru, a declarat pentru ZIUAnews ca „aceasta problema poate fi rezolvata foarte simplu printr-un ordin ale ministrului Economiei sau al presedintelui ANT".

România obligată de Uniunea Europeană să stopeze țepele turistice

Dar ceea nu se stie inca este faptul ca ministrul Economiei- Costin Borc, dar si presedintele ANT, Anca Pavel-Nedea, sunt obligati printr-o directiva europeana recenta sa reglementeze si sa stopeze tepele de piata turistica romaneasca si jocul piramidal al agentiilor de turism. Astfel, prin Directiva UE 2015/2302 a Parlamentul European si a Consiliului Europei din 25 octombrie 2015- privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, Romania trebuie sa implementeze "o serie de drepturi importante ale consumatorilor în legătură cu pachetele de servicii de călătorie, în special în ceea ce privește cerințele în materie de informare, răspunderea comercianților pentru executarea serviciilor incluse în pachet și protecția în caz de insolvență a organizatorului sau a comerciantului cu amănuntul".

Mai mult, in directiva se stipuleaza ca „este necesară adaptarea cadrului legislativ la evoluțiile pieței pentru a asigura adecvarea acestuia la specificul pieței interne, pentru a elimina ambiguitățile și pentru a remedia lacunele legislative", Mai mult, articolele 17 si 18 ale acestei directive obliga tarile membre al UE sa reglemeteze aceste aspecte, iar tarile europene cu care ne comparam pe piata turistica deja au au reglementat aceasta probelema. Astfel, la articolul 17 al Directivei UE 2015/2302 se stipuleaza: „În scopul identificării unui pachet de servicii sau a unor servicii de călătorie asociate ar trebui să se țină seama numai de combinația dintre diferite tipuri de servicii de călătorie, cum ar fi cazarea, transportul călătorilor rutier, feroviar, naval sau aerian, precum și închirierea de autovehicule sau de anumite motociclete. Cazarea în scop rezidențial, inclusiv pentru cursuri de limbi străine de lungă durată, nu ar trebui considerată drept cazare în sensul prezentei directive. Serviciile financiare, precum asigurările de călătorie, nu ar trebui să fie considerate servicii de călătorie. În plus, serviciile care fac parte intrinsecă dintr-un alt serviciu de călătorie nu ar trebui să fie considerate servicii de călătorie de sine stătătoare. Între acestea se numără, de exemplu, transportul bagajelor oferit ca parte a transportului de călători, servicii minore de transport, precum transportul călătorilor în cadrul unei vizite cu ghid sau transferurile între un hotel și un aeroport sau o gară feroviară, mesele, băuturile și serviciile de curățenie oferite ca parte a cazării sau accesul la facilități locale precum piscină, saună, tratamente balneare sau gimnastică inclus pentru oaspeții hotelului. Aceasta mai înseamnă că, în cazurile în care, spre deosebire de cazul unei croaziere, cazarea peste noapte este oferită ca parte a transportului depasageri rutier, feroviar, naval sau aerian, cazarea nu ar trebui considerată un serviciu de călătorie de sine stătător dacă principala componentă este înmod evident transportul".

De asemenea, articolul 18 ale acestei directive precizeaza ca „Alte serviciituristice care nu fac parte intrinsecă din transportul călătorilor, din cazare sau din închirierea de autovehicule sau de anumite motociclete pot fi, de exemplu, vânzarea de bilete pentru concerte, evenimente sportive, excursii sau parcuri tematice, vizite cu ghid, abonamente de schi și închirierea de echipament sportiv precum echipamentul de schi, sau tratamente balneare. Cu toate acestea, dacă aceste servicii se combină doar cu un alt tip de serviciu de călătorie, de exemplu cazare, aceasta ar trebui să ducă la crearea unui pachet de servicii sau a unor servicii de călătorie asociate doar dacă serviciile respective reprezintă o parte semnificativă din valoarea pachetului de servicii sau a serviciului de călătorie asociat sau sunt promovate sau reprezintă în alt fel o caracteristică esențială a călătoriei sau a vacanței. Dacă alte servicii turistice reprezintă cel puțin 25 % din valoarea combinației, serviciile respective ar trebui să fie considerate ca reprezentând o parte semnificativă a valorii pachetului sau a serviciului de călătorie asociat. Ar trebui clarificat faptul că, în cazul în care se adaugă alte servicii turistice, de exemplu, la cazarea într-un hotel, rezervate ca serviciu de sine stătător după sosirea călătorului la hotel, aceasta nu ar trebui să constituie un pachet. Aceasta nu ar trebui să conducă la eludarea prezentei directive prin oferirea de către organizatori sau comercianții cu amănuntul a posibilității călătorului de a selecta în avans servicii turistice suplimentare, oferind apoi încheierea contractului pentru aceste servicii doar după începerea executării primului serviciu de călătorie."

Există riscul ca ANT să devină un mic ANRP

Daca ministrul Economiei, Costin Borc, nu va clarifica maine la Colegiul Consultativ aceste probleme, dar si inca cateva aspecte foarte importante pentru acest sector economic, exista riscul ca ANT sa devina un mic ANRP. Noul ministru al Economiei va trebui sa inteleaga ca nu se poate face un turism eficient si atractiv fara fonduri mari de promovare. In schimb, tot maine la Colegiul Consultativ, va trebui sa dea asigurari celor 160.000 de angajati din turism romanesc ca va sustine si promova in cadrul Guvernului introducerea impozitului special (forfetar) intrucat in nota de fundamentare aacestui proiect legislativ se precizeaza foarte clar ca statul colecteaza mai mult prin impozitul forfetar decat prin impozitul pe profit.

Mai mult, el ar trebui sa tina cont si de faptul ca actualul ministru de Finante, Anca Dragu, a dat dispozitie secretarului de stat Attila Gyorgy sa avizeze negativ acest proiect aflat la Camera Deputatilor, desi fostul ministru al Economiei, Mihai Tudose, daduse aviz pozitiv. In plus, ministrul Costin Borc va avea si misiunea sa clarifice daca recenta hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti prin care numai hotelierii sunt obligati sa achite 1% din contravaloarea cazarii pentru o noapte pentru promovare turistica a Capitalei, nu este una discriminatorie, intrucat in toate marile capitale ale lumii aceasta taxa este platita si de restaurante, agentii de turism, terase, retaileri si toti cei care desfasoara activitati economice in acea urbe.

Ion Teleanu