Grea lovitură pentru firmele de recuperare

• Tweet

Senatorii au adoptat Legea privind reglementarea creanțelor cesionate, în încercarea de-a pune capăt unor ticăloșii perpetuate de ani buni, care au umflat conturile unor firme de recuperare, la limita legalității și dincolo de ea. Asta după ce anterior au mai aprobat o reglementare, prin care datornicii băncilor nu vor mai putea fi deposedați de locuințe și aruncați în stradă, fără un proces în care să aibă posibilitatea de-a se apăra.

Astfel, creanțele cesionate vor putea fi valorificate până la maximum dublul valorii de cesiune, fără a putea depăși suma debitului restant. Mai exact, dacă banca vinde creanța cu 15% din valoarea acesteia, recuperatorul nu mai poate încasa de la debitor mai mult de 30%. Din păcate, un alt proiect ce prevedea impozitarea cu 85% a veniturilor obținute din cumpărarea de creanțe a fost respins de Senat, după cum vom arăta în ediția de mâine a ZiuaNews, însă Camera Deputaților este for decizional.

Date statistice

La ora actuală, în România funcționează aproape 200 de firme de recuperare creanțe, ceea ce înseamnă că această activitate este extrem de profitabilă. Lor li se adaugă numeroase case de avocatură, care se ocupă în mod direct de recuperarea creanțelor cumpărate de firme din afara țării, care nu desfășoară vreo activitate pe teritoriul țării noastre. În prezent, banii astfel obținuți, fără a fi impozitați, iau bine mersi drumul străinătății, fără niciun control din partea statului.
Cifra de afaceri a acestor recuperatori s-a ridicat anul trecut, potrivit KeysFin, la 194 de milioane de lei, profitul situându-se la valoarea de 21,1 milioane de lei. În topul acestora se situează EOS KSI România SRL, Asset Portofolio Servicing România SRL, Top Factoring SRL, VS Communication SRL și Cycle European SRL.

Cum sunt nenorociți românii datornici

În marea majoritate a cazurilor, activitatea recuperatorilor se desfășoară astfel: mai întâi, o instituție financiară puternică din afara țării cumpără creanțe de la bănci, la sume cuprinse între 8 - 15% din valoarea acestora, după care mandatează o firmă de recuperare (administrator) din România sau o casă de avocatură să le recupereze, executând silit debitorii și, de cele mai multe ori, aruncându-i pe aceștia în stradă. Pentru că legea le permite executorilor judecătorești angajați de recuperatori și avocați să-l execute pe amărât „simultan ori succesiv" (art. 665 alin. 4 din noul Cod de procedură civilă), indiferent de motivele ori împrejurările nefaste care au stat la baza nașterii datoriei. În acest moment este de subliniat atitudinea murdară a băncilor care, în loc să se înțeleagă cu clientul împrumutat, preferă să piardă bani, dar să-l distrugă pe acesta, decât să-i mai scadă din creanță. În schimb, o vând aproape pe nimic instituțiilor financiare din afară, cu care - cel mai adesea - lucrează mână-n mână, pentru a scoate bani nefiscalizați din țară.

Umbrelă pentru recuperatori

Justificată de cele aproape 200 de firme de recuperare existente în România, la ora actuală a fost creată Asociația de Management a Creanțelor Comerciale, care să le reprezinte. Cu alte cuvinte, AMCC are rolul de-a spăla ca la „Nufărul" recuperatorii care comit abuzuri terorizând populație și a le apăra interesele, nicidecum pe cele ale debitorilor, că doar nu aceștia le asigură fondurile necesare desfășurării activității.

A fost creat chiar și-un Cod de conduită al acestor firme, unul mai mult de ochii lumii, vezi Doamne pentru a fi evitate abuzurile, pe modelul Inspecției judiciare din cadrul CSM, al Camerei medicilor, executorilor judecătorești, lichidatorilor judiciari, notarilor și altor profesii liberale, pentru acoperirea și protejarea propriilor membri.

Abuzuri incalificabile

Revenind la reglementările legislative în discuție, după atâția ani, parlamentarii au ajuns la concluzia că, în contextul crizei financiare, milioane de români nu mai pot fi lăsați fără o protecție legislativă. Fiindcă firmele de recuperare nu se subordonează în niciun fel BNR, funcționând ca niște SRL-uri, ceea ce le permite - lor și executorilor judecătorești - să comită abuzuri incalificabile. Care abuzuri generatoare de venituri exorbitante duc atât la distrugerea unor oameni, cât și la prejudicierea statului prin neplata impozitelor datorate.

Mai mult, debitorul este obligat să achite și taxă pe valoarea adăugată pe banii percepuți de executorul judecătoresc, deși nu achiziționează vreun bun și nici nu desfășoară vreo activitate comercială, așa cum prevede Codul fiscal. Cu toate că plenul Senatului a aprobat legea, cu unele modificări, Comisia juridică și Consiliul legislativ respinseseră proiectul, dovedind fără tăgadă cât le pasă membrilor respectivi de cetățeanul de rând. Că doar șpăgile nu de la acesta provin, ci de la marile companii cu interese dubioase.

Amendament pentru evacuarea din locuințe a datornicilor

Prin prevederea existentă la art. 1 al Legii privind reglementarea creanțelor cesionate s-a prevăzut ca recuperarea să se facă cu plata în rate. În acest mod, cetățenii nu mai riscau să fie deposedați de propriile locuințe, urmând a-și achita datoria în timp, ceea ce se bate cap în cap cu prevederea menționată anterior, din Codul de procedură civilă, care-i dă dreptul executorului judecătoresc să-l execute pe debitor după cum are el chef, „simultan ori succesiv". Și, cu toate că mult mai normal și logic ar fi să se modifice procedura civilă, senatorul PSD Marius Bota s-a gândit să depună și el un amendament, în sensul ca recuperarea creanței să se poată face și în rate, dar nu neapărat.

Ceea ce înseamnă că ne întoarcem de unde am plecat, debitorii putând fi aruncați oricând în stradă, locuințele fiindu-le vândute cu mult sub valoarea lor reală. Despre activitatea parlamentară a acestui ipochimen straniu, care se consideră social-democrat, nici nu merită să mai amintim, rezumându-ne să menționăm doar că a făcut nesimțită o jurnalistă, când aceasta l-a întrebat pe ce încasează banii contibuabilului.
În ediția de mâine vom prezenta o altă lege, de data asta respinsă de senatori, care s-au opus vehement ca recuperatorii să plătească 85% pe profitul realizat din nenorocirea românilor, așa fel încât să scoată în continuare din țară bani nefiscalizați.

Dan Coste