Majorarea RCA. Ticăloșia ASF patronată de Mişu Negriţoiu (IV)

• Tweet

Susținut de fostul premier Victor Ponta și de Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, actualul președinte al Autorității de Supraveghere Financiară a transformat instituția în propria tarla, la înțelegere cu firmele de asigurare și în detrimentul asiguraților. Ceea ce a făcut posibilă majorarea polițelor obligatorii RCA cu până la 300%, în totalul dispreț al celor din urmă.

Grație reorganizării ASF din ultimii doi ani, Negrițoiu încasează lunar zeci de mii de euro, salariul său fiind de câteva ori mai mare decât al președintelui țării. Iar acești bani provin din buzunarele consumatorilor, via firmele de asigurare autorizate, cu care autoritatea lucrează mână-n mână. Față de această mizerie, Parlamentul, Guvernul și Consiliul Concurenței țin ochii strânși închiși și urechile bine acoperite.

Struțo-cămila ASF

Isărescu a susținut că Mișu Negrițoiu „are experiența necesară și mai ales organizatorică" pentru a reclădi ASF, care poate suferi „un risc reputațional", după ce fostul președinte al instituției, liberalul Dan Radu Rușanu, a fost arestat preventiv în scandalul Băncii Carpatica. Aici avem o singură corecție de făcut, și anume că respectivul n-are niciun fel de expertiză în domeniul asigurărilor, așa cum a denaturat adevărul Guvernatorul BNR.

Revenind la subiect, ASF a fost reorganizată prin preluarea tuturor atribuțiilor și prerogativelor Comisiei Naționale de Valori Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. În continuare vom arăta opiniei publice cum funcționează această monstruoasă struțo-cămilă, în disprețul interesului cetățeanului de rând.

Salarii de neconceput pentru românul de rând

ASF s-a înființat ca autoritate administrativă autonomă de specialitate, cu personalitate juridică, independentă și autofinanțată. Cu toate acestea, președintele este numit de către Parlament, ceea ce denotă că Guvernul nu poate interveni în mod direct în activitatea acesteia.

Mai exact, funcționează doar cu aprobarea parlamentarilor, care de cele mai multe ori sunt derutați atunci când li se cere părerea, doar votul de partid funcționând ireproșabil. ASF nu primește subvenții de la stat, însă angajații acesteia sunt asimilați bugetarilor, instituția permițându-și să verse contribuții anuale însemnate din profit la bugetul statului, obținute din propria activitate. Da, ați citit bine, autoritatea înregistrează profituri substanțiale, ceea ce permite angajaților să aibă salarii de peste 2.000 de euro, șefii încasând lunar la zeci de mii de euro.

Profit pe spatele consumatorilor

Banii cu care se finanțează ASF provin, la o primă vedere, de la societățile de asigurare, fonduri de pensii și alte persoane fizice supravegheate, care lucrează cu banii cetățenilor și nu produc absolut nimic. În concluzie, autoritatea este finanțată tot din buzunarul contribuabilului, dar în mod indirect, adică mascat. Asta nu înseamnă că ASF îl va proteja vreodată pe consumator deoarece, cu cât tarifele precum sunt polițele obligatorii RCA vor fi mai mari, firmele respective vor avea de unde finanța struțo-cămila. Astfel încât din profitul obținut, ASF să poate direcționa 70% pentru salariile nesimțite la care ne-am referit deja, iar din rest să mai doneze și 80% către bugetul de stat, ca să nu trezească suspiciuni.

Cetățeanul jupuit de viu

În mod normal, dacă s-ar fi dorit ca ASF să reprezinte într-adevăr cetățeanul, iar nu firmele care-l jupoaie de viu, toți banii obținuți sub formă de profit de către această instituție ar trebui să se facă venit la bugetul de stat. Iar Guvernul ar trebui să subvenționeze autoritatea, fără a-i știrbi independența și autonomia. Desigur că, împotriva unei astfel de decizii, ar exista numeroase critici, fiindcă în atare situație lefurile nesimțite ale șmecherilor din ASF n-ar mai fi de cinci ori mai mari decât retribuția premierului, iar ale simplilor angajați cât ale parlamentarilor.

Deci, totul se rezumă la bani și numai la bani, restul fiind povești de adormit copiii. O altă modalitate prin care ar fi posibilă stoparea abuzurilor și jecmănelii la care ne referim este înființarea unui autorități superioare, care să controleze autoritățile inferioare, atunci când recurg la astfel de practici imorale la limita legii, în scopul îmbogățirii fără justă cauză. Ceea ce aduce a centralizare, lucru care n-ar fi de dorit.

Majorări salariale ca la medici

Din momentul în care s-a instalat la conducere, Mișu Negrițoiu a concediat peste 150 de salariați și a adus câțiva cunoscuți în ASF, stabilind lefurile tuturor, astfel încât în bugetul previzionat să încapă salarii de câteva ori mai mari ca înainte. De la 1 ianuarie 2016 urmează majorarea acestora cu 10%, iar președintele ASF a promis că în lunile ianuarie și februarie se va aplica o nouă majorare cu 8 - 10%, pentru cei mai compteneți dintre competenți. Adică, pentru cei care jupoaie cel mai eficient societățile de asigurare, fondurile de pensii etc. și aduc bani la bugetul instituției. Căror societăți și fonduri li se permite să-i jupoaie la rândul lor pe cetățeni, prin tarife și comisioane majorate, ca să aibă de unde cotiza la ASF, că doar n-o să aducă bani de-acasă.

Un șmecher de succes

La doi ani de la înscăunare se confirmă faptul că Mugur Isărescu a știut ce spune, atunci când a susținut că Mișu Negrițoiu este capabil să reclădească instituția și să-i recâștige credibilitatea. Numai că s-a oprit cu laudele înainte de-a termina. Căci Mișu s-a dovedit de-a lungul timpului și extrem de abil în a scoate bani din piatră seacă (citește din buzunarele populației). Lăsând la o parte faptul că veniturile actuale ale acestuia se ridică lunar la zeci de mii de euro, trebuie spus că nici înainte vreme omul n-a fost vreun sărăntoc.

Datorită capacităților sale manageriale, dar și unor împrejurări care i-au fost adesea favorabile, Negrițoiu a reușit să adune o avere impresionantă. Din care enumerăm: două apartamente cu trei camere în București, o casă de vacanță și-o garsonieră la Cornu, jud. Prahova, două terenuri intravilane - unul de 11.325 mp tot la Cornu, iar celălalt de 3.251 mp în orașul Otopeni, jud. Ilfov -, vreo trei garaje, dar nicio mașină, că pe-acolo pe unde a lucrat i s-a dat mereu limuzină de serviciu cu șofer. De asemenea, mai dispune de active financiare și plasamente în valoare de aproximativ 275.000 de euro, 250.000 de lei și 100.000 USD. Iar venituri a obținut într-un singur an: 1.354.000 de lei din lefuri, 13.500 lei din chirii și vreo 12.000 de euro din investiții.

Dan Coste