• Tweet

ZIUAnews a semnalat de mai multe ori ca, potrivit unor informatii inca neoficiale, agentiile de turism datoreaza la ora actuala numai hotelierilor circa 6.000.000 de euro sau chiar mai mult, ca urmarea a neachitarii serviciilor de turism contractate in 2015. In plus, hotelierii si transportatorii auto si aerieni sunt revoltati de faptul ca agentiile de turism folosesc banii destinatii acestora pentru cheltuieli personale sau afaceri proprii, in special cele imobiliare.

Ca urmarea acestei situatii, dar si a Directivei UE 2015/2302 a Parlamentul European si a Consiliului Europei din 25 octombrie 2015- privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, viceprim-ministrul si ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Costin Borc, era abilitat prin lege sa stopeze acest joc piramidal al agentiilor de turism printr-un ordin emis ciar de el. Dar pana acum, Costin Borc nu a emis acest ordin, din motive inca neclare sau poate din anumite interese ale celor care se dau specialisti si roiesc in jurul ministerului, fapt pentru care continua acest joc piramidal al agentiilor de turism si, astfel,numarul tepelor creste de la o saptamana la alta.

Rețeta țepelor

Mecanismul prin care hotelierii sunt tepuiti de agentiile de turism este foarte simplu si extrem de eficient pentru agentiile care-l practica. Turistul plateste la agentie contravaloarea unui pachet de servicii turistice, dar agentia nu vireaza banii in acelasi timp sau imediat banii catre prestatorul de servicii, fie ca este hotelier sau transportator. Practic, agentia, desi a incasat de la turist contravaloarea pachetului de servicii turistice la hotelul dorit de client, tine banii si isi vireaza catre prestator dupa mult timp sau cand are chef ori daca mai are chef. Astfel, agentia in loc sa-si retina doar comisionul aferent, foloseste luni de zile in interes personal sau de grup banii destinati prestatorului.

Directivă europeană ignorată de ministrul Economiei

Mai grav este faptul ca ministrul Costin Borc tergiverseaza implementarea directivei europeane prin care se poate reglementa si stopa tepele de piata turistica romaneasca si jocul piramidal al agentiilor de turism. Astfel, prin Directiva UE 2015/2302 a Parlamentul European si a Consiliului Europei din 25 noiembrie 2015- privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, Romania trebuie sa implementeze "o serie de drepturi importante ale consumatorilor în legătură cu pachetele de servicii de călătorie, în special în ceea ce privește cerințele în materie de informare, răspunderea comercianților pentru executarea serviciilor incluse în pachet și protecția în caz de insolvență a organizatorului sau a comerciantului cu amănuntul".

Mai mult, in directiva se stipuleaza ca „este necesară adaptarea cadrului legislativ la evoluțiile pieței pentru a asigura adecvarea acestuia la specificul pieței interne, pentru a elimina ambiguitățile și pentru a remedia lacunele legislative", Totodata, articolele 17 si 18 ale acestei directive obliga tarile membre al UE sa reglemeteze aceste aspecte, iar tarile europene cu care ne comparam pe piata turistica deja au au reglementat aceasta problema. Astfel, la articolul 17 al Directivei UE 2015/2302 se stipuleaza: „În scopul identificării unui pachet de servicii sau a unor servicii de călătorie asociate ar trebui să se țină seama numai de combinația dintre diferite tipuri de servicii de călătorie, cum ar fi cazarea, transportul călătorilor rutier, feroviar, naval sau aerian, precum și închirierea de autovehicule sau de anumite motociclete. Cazarea în scop rezidențial, inclusiv pentru cursuri de limbi străine de lungă durată, nu ar trebui considerată drept cazare în sensul prezentei directive. Serviciile financiare, precum asigurările de călătorie, nu ar trebui să fie considerate servicii de călătorie. În plus, serviciile care fac parte intrinsecă dintr-un alt serviciu de călătorie nu ar trebui să fie considerate servicii de călătorie de sine stătătoare. Între acestea se numără, de exemplu, transportul bagajelor oferit ca parte a transportului de călători, servicii minore de transport, precum transportul călătorilor în cadrul unei vizite cu ghid sau transferurile între un hotel și un aeroport sau o gară feroviară, mesele, băuturile și serviciile de curățenie oferite ca parte a cazării sau accesul la facilități locale precum piscină, saună, tratamente balneare sau gimnastică inclus pentru oaspeții hotelului. Aceasta mai înseamnă că, în cazurile în care, spre deosebire de cazul unei croaziere, cazarea peste noapte este oferită ca parte a transportului de pasageri rutier, feroviar, naval sau aerian, cazarea nu ar trebui considerată un serviciu de călătorie de sine stătător dacă principala componentă este în mod evident transportul".

De asemenea, articolul 18 ale acestei directive precizeaza ca „Alte serviciituristice care nu fac parte intrinsecă din transportul călătorilor, din cazare sau din închirierea de autovehicule sau de anumite motociclete pot fi, de exemplu, vânzarea de bilete pentru concerte, evenimente sportive, excursii sau parcuri tematice, vizite cu ghid, abonamente de schi și închirierea de echipament sportiv precum echipamentul de schi, sau tratamente balneare. Cu toate acestea, dacă aceste servicii se combină doar cu un alt tip de serviciu de călătorie, de exemplu cazare, aceasta ar trebui să ducă la crearea unui pachet de servicii sau a unor servicii de călătorie asociate doar dacă serviciile respective reprezintă o parte semnificativă din valoarea pachetului de servicii sau a serviciului de călătorie asociat sau sunt promovate sau reprezintă în alt fel o caracteristică esențială a călătoriei sau a vacanței. Dacă alte servicii turistice reprezintă cel puțin 25 % din valoarea combinației, serviciile respective ar trebui să fie considerate ca reprezentând o parte semnificativă a valorii pachetului sau a serviciului de călătorie asociat. Ar trebui clarificat faptul că, în cazul în care se adaugă alte servicii turistice, de exemplu, la cazarea într-un hotel, rezervate ca serviciu de sine stătător după sosirea călătorului la hotel, aceasta nu ar trebui să constituie un pachet. Aceasta nu ar trebui să conducă la eludarea prezentei directive prin oferirea de către organizatori sau comercianții cu amănuntul a posibilității călătorului de a selecta în avans servicii turistice suplimentare, oferind apoi încheierea contractului pentru aceste servicii doar după începerea executării primului serviciu de călătorie."

Ion Teleanu