• Tweet

Gheorghe Bunea Stancu şi Ioan Niculae au săvârşit infracţiunile dovedind o îndrăzneală deosebită şi având drept scop bunăstare personală, iar încercarea de a influenţa pe căi oculte alegerea preşedintelui României este o activitate reprobabilă, arată CAB în motivarea dată în dosarul "mită la PSD".

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) arată în motivarea deciziei prin care a dispus condamnarea lui Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, la trei ani de închisoare, iar a omului de afaceri Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac, la câte doi ani şi jumătate, cu executare, în dosarul "mită la PSD" că inculpaţii "au săvârşit infracţiunile dovedind o îndrăzneală deosebită şi având drept scop bunăstare personală, în dauna unor valori esenţiale pentru statele democratice, respectiv alegerea în condiţii de transparenţă a unui preşedinte de republică, buna desfăşurare a activităţii partidelor politice şi desemnarea pe criterii de competenţă şi reprezentativitate a persoanelor în funcţii de conducere în administraţia publică".

"Încercarea de a influenţa pe căi oculte alegerea Preşedintelui României este o activitate reprobabilă, iar o perioadă petrecută în regim de detenţie ar fi aptă să îi corijeze pe inculpaţi, la această acţiune de îndreptare, urmând a participa şi cadrele cu atribuţii specializate din mediul penitenciar, respectiv pedagogi, psihologi", se precizează în motivarea instanţei. Mai mult, Curtea de Apel reţine că "institutele de sondare a opiniei publice trebuie să se ocupe cu cercetarea şi nu este permis vreunui reprezentant al acestora să sprijine activitatea infracţională a unor politicieni sau persoane cu influenţă în lumea politică".

Conform documentului citat, Bunea Stancu ar fi subliniat la fiecare întâlnire sau discuţie cu Ioan Niculae, că are influenţă concretă în partid pentru a numi persoane în funcţii de conducere, printre care şi în funcţiile de care era interesat omul de afaceri. De asemenea, instanţa susţine că nu poate lua în considerare apărările inculpaţilor potrivit cărora erau "pur şi simplu discuţii colocviale, între două persoane care se aflau în relaţii de amiciţie şi de afaceri şi care nu ar trebui să capete conotaţie penală".

"Inculpatul are funcţie de conducere într-un partid şi se foloseşte de autoritatea şi influenţa conferită de aceasta, în cadrul discuţiilor cu inculpatul Ioan Niculae, obţinând de la acesta foloase pentru partidul său", se arată în motivare. Curtea a constatat că Judecătoria Sectorului 1, care i-a achitat pe cei patru inculpaţi la fond, a făcut o interpretare a probelor exclusiv în favoarea acestora. "Este neclar de unde ajunge judecătorul fondului la concluzia că „inculpatul Niculae Ioan dorea doar informaţii despre lumea politică. (...) Nu doar că îşi dorea numirea unor oameni în fruntea unor instituţii de interes public, dar Ioan Niculae dorea şi promovarea unei hotărâri de guvern favorabile, aşa cum rezultă din convorbirea telefonică purtată între inculpaţii Ioan Niculae şi Bunea Stancu din data de 8 martie 2009", se mai arată în documentul citat. De asemenea, Curtea de Apel notează în motivare că prima instanţă nu a apreciat corect probele administrate de procurori.

"Lipsa analizei probelor acuzării şi formularea de aprecieri generale, de genul „există doar indicii" reprezintă în opinia Curţii de Apel un stil de motivare vădit nelegal şi care nu poate avea drept consecinţă decât achitarea automată a acuzaţilor, achitare făcută, însă, cu eludarea gravă a dispoziţiilor legii procesual penale, referitoare la analiza probelor. Este adevărat că este un dosar mai dificil, mai ales raportat la cazuistica specifică judecătoriilor, iar apărătorii inculpaţilor sunt jurişti de înaltă calificare, numai că acest aspect nu trebuie să timoreze niciun magistrat, singura procedură de urmat, ca în orice dosar de altfel, fiind respectarea în totalitate a dispoziţiilor legale referitoare la analiza probelor, atât în apărare, cât şi în acuzare. Interpretarea în drept dată de prima instanţă dispoziţiilor art.290 Cod penal, reprezintă doar o preluare a concluziilor avocaţilor inculpaţilor, interpretare greşită, aşa cum Curtea a arătat anterior", mai precizeză Curtea de Apel în motivare.

Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani şi şase luni de închisoare în doarul "mită la PSD". În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare. Iniţial, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti de procurori.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îi cercetează, într-un alt dosar, pe Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, pentru trafic de influenţă, iar pe Ioan Niculae patronul grupului S.C. Interagro S.A. pentru cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani.

Printre acuzaţiile care i se aduc lui Niculae se numără şi cea că, în prima parte a anului 2009, ar fi încercat să corupă o serie de funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilităţi fiscale, privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, cu consecinţă directă în beneficiul financiar al grupului Interagro.

"Persoanele care au acceptat influenţa suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activităţi de „lobby" să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deşi se cunoştea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subvenţionare". Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislaţiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene iar consecinţa directă era că suma necesară unei asemenea facilităţi fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat", mai susţin anchetatorii.

Astfel, Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului României în vederea aprobării Hotărârii de Guvern.