OTP Bank pierde un proces cu ANPC cu efecte erga omnes

• Tweet

Complet: C25 - F. Tip solutie: Admite in parte cererea. Solutia pe scurt: Admite în parte cererea. Menţine procesul verbal de constatare a contravenţiei nr.0687004/8.07.2014 întocmit de reclamantă. Constată caracterul abuziv al clauzelor ce au făcut obiectul procesului verbal nr.0687004/8.07.2014 şi obligă pârâta la modificarea contractelor aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. Aplică pârâtei sancţiunea contravenţională a amenzii de 400 lei. Respinge restul cererii.

Efecte: Tribunalul Bucuresti a dat câștig de cauză Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) într-un proces împotriva OTP Bank România, privitor la clauzele abuzive în contractele de credit de nevoi personale garantat cu ipotecă. Decizia are efect ergo omnes (adică se aplică tuturor contractelor de tipul respectiv) Suntem la o distanta de aproape 4 ani de la declansarea proceselor colective contra bancilor care aveau clauze abuzive in contractele cu consumatorii.

Marea majoritate a acestor procese sunt deja finalizate cu decizii irevocabile ale instantelor, favorabile consumatorilor. Acele clauze pe care le-am atacat ca fiind abuzive sunt evacuate din contracte in acest moment, iar bancile pirite au devenit debitoare ale consumatorilor, fiind obligate sa restituie, cu titlu de plata nedatorata, toate sumele incasate in baza clauzelor declarate abuzive. In fapt, procesele colective de care vorbim au implicat cam 3000 de persoane (la care se adauga un numar de 10-12 mii de alte procese, colective sau individuale, care s-au organizat pe baza modelului setat de noi in anul 2010). O picatura intr-un ocean, caci in anul 2010 erau peste 5,4 milioane de persoane in contracte de retail cu bancile, in timp ce in 2013 mai ramasera inca 3 milioane de persoane.

Restul acesta imens de consumatori sunt obligati, in continuare, sa suporte efectele clauzelor abuzive, desi art. 6 din Legea nr. 193/2000 dispune ca, odata constatat caracterul abuziv al unor clauze in contracte, aceste clauze nu mai au efect fata de consumator. Din perspectiva Directivei UE 93/13 (mai ales art. 7 din Directiva) si a jurisprudentei CJUE data in aplicarea si interpretarea Directivei, aceasta situatie este de-a dreptul bizara (desi noi suntem, totusi, obisnuiti cu conceptul de relativitate a efectelor hotaririi judecatoresti). Multe cauze solutionate la CJUE, dintre care cele mai recente sunt cauza J. C. Camino si cauza M. Aziz, statueaza ca dreptul procedural intern nu poate conduce la o situatie in care drepturile conferite de directiva consumatorilor sa fie direct sau indirect invalidate.

Daca acesta ar fi efectul, atunci o astfel de norma procedurala interna trebuie inlaturata de la aplicare (art. 148 alin. 2 Constitutie). Or, ceea ce principiul relativitatii efectelor hotaririi judecatoresti impune si predicatorii acestuia propavaduiesc este, in acest domeniu, tocmai invalidarea drepturilor consumatorilor de a nu fi afectati de clauze abuzive. A se observa ca eu nu contest principiul relativitatii efectelor hotaririi judecatoresti. Exista insa situatii, cistigate deja dreptului romanesc, cind o hotarire judecatoreasca are efecte fie fata de o colectivitate, fie fata de toata lumea. Exemplele cele mai la indemana sunt din contenciosul administrativ.

Nu inteleg de ce se refuza acest efect in domeniul clauzelor abuzive, unde exista si texte exprese, si jurisprundenta a CJUE care obliga la extinderea erga omnes a efectului constatarii caracterului abuziv al unor clauze din contractele tip. Singurele „explicatii" sunt conjuncturale: daca s-ar accepta acest efect, bancile vizate ar pierde. Trist. Autoritatile si ONG-urile bancare prefer perpetuarea unui abuz, pentru ca a face dreptate in acest domeniu ar insemna falimente de banci. Si, nu-i asa, aceste corporatii sunt prea mari pentru a fi lasate sa falimenteze. De 23 de luni, în România există prevederi legale prin care Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor sau asociaţiile de consumatori de profil semnificative pot cere instanţelor să elimine clauzele abuzive din toate contractele preformulate în care acestea se găsesc, şi nu doar din cele ale reclamanţilor.

La scurt timp după modificarea legii, ANPC a chemat în instanţă opt bănci locale (în zece procese), după reclamaţii anterioare de la clienţi. După mai bine de patru ani în care a primit petiţii pe bandă rulantă de la consumatori, Protecţia Consumatorului ştia foarte bine ce e în contractele bancare, mai ales că a şi câştigat procese în urma unor reclamaţii, fără ca acestea să aibă efecte erga omnes. Pentru că au avut în spate un proces verbal de constatare, litigiile au fost repartizate secţiei de contencios-administrativ a Tribunalului Bucureşti, deşi speţe identice au ajuns anterior la secţiile civile ale instanţelor din ţară. Adică trebuie alţi judecători care să spună care judecători ar trebui să judece, timp în care nu se judecă, şi astfel se mai pierde şi mai mult timp.

Timp în care debitorul român e posibil să plătească rate umflate la credit, pentru nişte clauze care ar putea fi declarate abuzive, cu riscul executării silite, dacă nu îşi mai pot plăti ratele. Situaţia prezentată în acest dosar se va repeta probabil şi în celelalte dosare, aşa cum am văzut în cazul primelor declinări de competenţă, dacă nu se va lua o decizie pe cale administrativă. Amânarea repetată a acestor dosare foarte impotante pentru sute de mii de debitori români are o explicaţie în încâlceala de la Ministerul Justiţiei, care a promis băncilor şi şi-a asumat în faţa Fondului Monetar Internaţional un Tribunal Specializat în Bucureşti care să judece şi litigiile pe clauze abuzive, pentru a se obţine rezultate uniforme, chit că procesele pe noul Cod de procedură civilă produc efecte erga omnes.

Avocat Vicentiu Marius Coltuc