Sarabanda diplomelor de absolvire la Universitatea „Ovidius"

• Tweet

La Universitatea „Ovidius", nereguli nu sunt doar la admitere, ci, ca o consecinţă firească, nereguli sunt şi la absolvire. Mânăreli cu diplomele de licenţă, mai exact. O veritabilă sarabandă a acestor foarte importante documente oficiale, un fel de uite diploma, nu e diploma pe care conducerea instituţiei de învăţământ superior o face în fiecare an universitar. Să vedem despre ce este vorba.

Postacii lipsiţi de imaginaţie

Metoda de a ataca sau de a se apăra cu ajutorul postacilor nu este folosită doar de politicieni. Şi conducerea UOC o practică, încercând să-şi mai spele obrazul, să arunce în derizoriu dezvăluirile noastre de până acum, unele dintre ele cu iz penal, şi să dea şi o iluzorie notă de popularitate în rândul studenţilor. Sincer, ne aşteptam la mai multă imaginaţie în contracarea noastră pe reţelele de socializare. Suntem doar într-un mediu universitar, nu? Punem această platitudine de idei pe seama faptului că postacii sunt studenţi ai domnului profesor Gârţu, care este mai mare peste facultăţile tehnice, unde unu şi cu unu fac întotdeauna doi şi nu este loc de metafore.

Postările postacilor au la bază aceeaşi idee. Că subiectul abordat de noi, cel cu falsificarea admiterii (despre celelalte dezvăluiri nu se spune nimic) din anul 2011 este deja de domeniul trecutului. Că repunem pe tapet filme istorice. În primul rând, că despre această măsluială nu s-a mai scris complet, cu dezvăluirea întregului mecanism al fraudei, niciodată, ci doar despre scandalul care s-a iscat atunci de către studenţii care au dat şpaga şi au rămas cu buza umflată.
Şi ca să revenim în actualitate, să spunem că studenţii care au fost admişi prin fraudă la acea sesiune de admitere, sunt fix absolvenţii de anul acesta. Nu-i aşa că-i de actualitate?

Armata e cu noi

Bărbaţii care au avut nenorocul să fie tineri atunci când încă stagiul militar era obligatoriu şi care au fost nevoiţi să se ducă la oaste, neputând fenta armata, îşi aduc bine aminte de o expresie folosită în orice unitate militară: „În armată nu se fură, se complectează". Ce vrea să spună asta? Că în inventarul Armatei, mai existau şi lucruri folositoare pe lângă casa omului, cum ar fi bocancii, lopăţica infanteristului pentru tranşee, bidonul de apă, şuba îmblănită, din aceea pentru santinele pe timp de iarnă, trusa pentru întreţinerea armamentului, o centură şi altele asemenea.

Şi dacă erau bune la casa omului, desigur că erau furate şi astfel ajungeau de la unitatea militară la casa civilă a gospodarului. Şi totuşi, la inventar plutonierii de la intendenţă nu ieşeau lipsă niciodată. Întrebaţi-l pe domnul Gabi Oprea, care, deşi actualmente general, tot plutonier de intendenţă a rămas la bază, ca cunoştinţe şi ca mentalitate. Cum era posibil? Pentru că se completa. Când un ciclu de instrucţie se libera, tot ce lipsea din inventar era completat cu efectele ciclului din urma lui. Iar la liberarea ciclului următor de instrucţie, cel de la care se luaseră efectele, se „complecta" cu efectele de la cei care îi urmau şi tot aşa. Astfel că aceeaşi pereche de bocanci, ori aceeaşi şubă sau acelaşi bidon de apă erau numărate la invertar şi de câte zece ori în zece ani.

Diplomele care se „complectează" de la o promoţie la alta

Tot la fel ca în armată se întâmplă şi la UOC, doar că nu este vorba despre efecte militare, ci de diplome de absolvire. Iată mecanismul. ARACIS este insitutţia care stabileşte, pe baza analizei bazei materiale dar şi a competenţei corpului profesoral, ce capacitate de şcolarizare are fiecare instituţie de învăţământ superior, indiferent dacă este de stat sau particulară.Pentru un învăţământ de calitate, evitându-se astfel ca unele universităţi să se tranforme în fabrici de dipolome contra cost. Conform nnumărului de locuri stabilit la admitere, ARACIS informează Ministerul Învăţământului care, la absolvirea acelei promoţii, emite fix numărul de diplome corespunzător locurilor de la admitere. Niciuna în plus.

Să revenim la exemplul nostru atât de perimat. Capacitatea de şcolarizare a fost stabilită la ARACIS pentru cei care au dat admiterea în 2011 la 150 de locuri. Numai că Ţarălungă, Gârţu şi ai lor, au lungit lista cu de la ei putere cu încă 62 de admişi. Firesc, ne întrebăm: de unde încă 62 de diplome în plus, dacă ministerul nu a emis decât 150? Simplu. Se „complectează", ca în armată. Adică. În promoţia precedentă, nu toţi admişii au şi absolvit facultatea şi au promovat examenul de licenţă. Dar ministerul a trimis diplome pentru toţi. Deci, de la cei rămaşi de căruţă, rămân nişte diplome.

Cea de-a doua sursă de diplome în plus este de la stundeţii care abandonează cursurile. Iar o a treia sursă o constituie studenţii care, deşi absolvenţi, nu-şi ridică în acel an diploma. Trebuie să precizăm că diplomele nu vin nominal, ci doar formatul standard şi sunt completate de mână la facultate cu numele fiecărui absolvent. Iar facultatea nu are deloc obligaţia de a le returna pe cele care au rămas în plus din acel an. Aşa se face stocul din care se alimetează cu diplome cei admişi fraudulos.

Ce nu a cercetat ARACIS

Dacă, prim absurd, la UOC s-ar prezenta în această vară toţi absolvenţii ca să-şi ridice diplomele, universitatea ar fi în pom. Nu ar avea de unde să le dea la toţi. ARACIS, dacă tot a făcut controlul, n-ar fi fost rău să compare numărul de absolvenţi din fiecare an, cu numărul de admişi din promoţia respectivă şi cu numărul diplomelor eliberate de universitate. Atunci să vedeţi „complectare", mai ceva ca la plutonierii de intendenţă din armată.

Sorin Ovidiu Bălan